Administratia publica functioneaza mai bine in criza. Tramvaiele de la Cluj

De mai bine de un deceniu, municipalitatea clujeana tot promite ca va schimba linia de tramvai care duce la (fosta) zona industriala a municipiului. Dupa ce ani de zile promisiunea a parut o himera, in urma cu cativa ani proiectul a mai facut un pas inainte. Primaria a reusit sa angajez o finantare europeana pentru inlocuirea caii ferate si, cu un drum, si pentru innoirea parcului de tramvaie.

Iata ca, dupa mai bine de un sfert de secol de la instalarea liniei de tramvai in Cluj-Napoca, la sfarsitul anului trecut au pnceput lucrarile de inlocuire a caii de rulare. Trecand peste faptul ca plata lucrailor se face in avans, promitator este totusi faptul ca ele inainteaza.

Pentru reinnoirea parcului de tramvaie, consiliul local a organizat o licitatie. Au participat producatori de material rulant din tara dar si din Europa. Între favoriti, doi producatori de vagoane: unul din Polonia si cel de la Arad. Primaria clujeana a intocmit caietul de sarcini si a cerut ofertele. La analiza facuta de comisia de licitatie, n-a existat niciun dubiu alegerii: la aceleasi conditii tehnice, oferta polonezilor s-a dovedit net superioara la criteriul pret (rama de tramvai era mai ieftina cu peste 200.000 de lei fata de cea de la Arad), plus ca acestia ofereau facilitati suplimentare fata de cerintele din caietul de sarcini.

Constructorul aradean a studiat si el oferta concurentei si a descoperit ca modelul constructiv al tramvaiului polonezilor are o usa in plus, una pentru vatman. In consecinta, au atacat decizia comisiei de licitatie de la Cluj la Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor. Consiliul a dat dreptate contestatarului, adica constructorului roman, si a dispus reluarea licitatiei.

Ei bine, noutatea absoluta este ca administratia locala clujeana n-a acceptat sa renunte la oferta mai buna. Primaria a decis sa ceara anularea in instanta a deciziei Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, incercand sa scurteze astfel drumul spre achizitia ramelor de tramvai.

Ca niciodata, Primaria tine de pretul cel mai mic si nu este dispusa sa ofere mai mult. Criza economica pare sa se faca simtita si pentru administratiile locale, care, iata, nu mai sunt dispuse sa ofere pentru bunuri si servicii mai mult decat valoreaza acestea. Regula cererii si ofertei isi spune, cu adevarat, cuvantul.

In treacat fie spus, Pesa Bydgoszcz, constructorul polonez, intruchipeaza povestea de succes a unei foste industrii socialiste. Dupa prabusirea lagarului socialist, polonezii au sesizat corect oportunitatile legate de nevoia reinnoirii parcului de vagoane din estul Europei si au mizat pe investitii in acest domeniu. In ultimele doua decenii, polonezii au construit alte trei uzine de material rulant si exporta nu doar in fostele state socialiste, ci isi vand tramvaiele pe marile piete occidentale, in Germania, Italia sau Franta. In deceniul trecut, compania poloneza a incercat sa achizitioneze si fosta fabrica Rocar de la Bucuresti, unde intentiona sa produca mijloace de transport in comun pentru sud-estul european. Au fost insa purtati cu vorba pana au renuntat la proiectata lor investitie romaneasca.

PS: Daca tot vorbeam despre cerere si oferta, sa mai notam ca Petrom tocmai a anuntat ca a inregistrat anul trecut un profit record. Este vorba despre 3,76 miliarde lei, in crestere cu 72% fata de anul precedent, in conditiile in care a facut vanzari record de 22,6 miliarde lei. Grupul petrolier se lauda astfel cu cel mai mare castig inregistrat vreodata de o companie din Romania. Cu toate acestea, analistii pietei notau anul trecut ca cererea de carburanti este in scadere in Romania, ceea ce pare sa insemne ca avansul inregistrat de profit pare sa fie generat in mod semnificativ de cresterea preturilor la carburanti. Care o fi aici legatura dintre pret si jocul cererii si ofertei e mai greu de inteles. Pare mai curand un joc al monopolului scapat de sub control. Sa nu disperam insa. In Austria, locul de bastina al OMV, care este actionarul majoritar al Petrom, litrul de benzina a ajuns la aproape un euro si 70 de centi. La noi, pretul e inca in jurul valorii de un euro si vreo 30 de centi.