Agricultura, de vnzare

Pariul cu agricultura nu va fi câștigat de noi. Alții vor profita de avantajele acestui sector, inclusiv de fondurile europene acordate României. Nu este vina fermierilor europeni, care cumpără pe bandă rulantă terenuri agricole. Ea se regăsește în cu totul altă parte, toate guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria au "sprijinit" reformarea spre externalizare a agriculturii. Statistica constată falimentul a ceea ce cândva se numea Grânarul Europei. Agricultura a înregistrat în al doilea trimestru al anului cea mai importantă contribuție negativă la formarea produsului intern brut (PIB), raportând o scădere de 10,9% - anunța vineri Vergil Voineagu, președintele INS. "Agricultura înregistrează o tendință de scădere a ponderii. Agricultura este un caz special. Situația actuală este arhicunoscută. Seceta din 2007 are efecte ieșite din comun. Potrivit Ministerului Agriculturii, din șase mil. ha, o suprafață de peste patru milioane de hectare a fost afectată și peste un milion de hectare, în proporție de 100%" - declara președintele INS. Acum, cinstit, și cu secetă, și fără, agricultura nu se prezenta mai bine. "Atâta vreme cât vom avea ferme de subzistență care nu produc pentru piață, o bună parte a agriculturii nu aduce niciun leu la buget. În afară de fermele mari care produc, care vând produsele care intră în circuitul unde sunt facturate cu TVA și așa mai departe, restul nimic. Dar în schimb cer subvenții. Vă mai dau un exemplu, este toată industria de panificație unde știm bine că este o evaziune importantă" - recunoștea recent premierul Călin Popescu Tăriceanu.

Câteva date care relevă calitatea sistemului agricol românesc. Deși cu un potențial de a acoperi o piață de 80 de milioane de consumatori, estimat de către Banca Mondială, cele aproximativ 4 milioane de gospodării din mediul rural nu asigură producția nici pentru piața internă. Comparațiile ne arată exact unde suntem.

În Uniunea Europeană lucrează în sectorul agricol 7,8 milioane de fermieri care asigură o producție pentru 350 milioane de consumatori și mai rămâne și pentru export. Acolo, în restul Uniunii, se și câștigă din agricultură. În România? Răspunsul îl regăsim în rezultatele Eurobarometrului Rural. Potrivit acestuia, 53 la sută din locuitorii din mediul rural consideră că veniturile din gospodăria proprie nu le ajung nici pentru strictul necesar, 38 la sută spun că le ajung doar pentru alimente și cheltuielile casei, în timp ce numai 7 la sută dispun de bani destui pentru strictul necesar. Mai mult decât atât, doar 6 la sută din locuitorii satului înregistrează, în mod oficial, venituri din propria producție, în timp ce 40 la sută consideră pensia cea mai importantă sursă de venit.

 

Teren agricol la export

 

Ce câștig se poate realiza dintr-o minusculă parcelă de pământ care este lucrată cu sapa și cu plugul tras de cai? Mecanizarea este un concept aproape necunoscut. Dacă în Uniunea Europeană există un tractor la 12,7 hectare, în România un hârb învechit trebuie să acopere 55,6 hectare. De aici și producțiile înregistrate. Randamentele medii la hectar sunt la jumătate față de restul țărilor europene. Și, cu toate acestea, guvernanții sunt optimiști. "Ceea ce îmi doresc este o agricultură performantă, o agricultură modernă, pentru că într-adevăr vorbim foarte mult despre potențialul României, dar potențialul României astăzi nu mai este decât unul de poveste dacă nu înțelegem că agricultura modernă se face folosind tehnologii, echipamente, așa cum se întâmplă peste tot în Europa. Îmi doresc foarte mult ca această calitate naturală pe care solul României o are și condițiile meteorologice să fie însoțite de un efort din partea tuturor celor care sunt implicați în agricultură, și responsabili pentru agricultură, pentru a face ca și acest sector economic să devină un motor al economiei românești", declara premierul Călin Popescu-Tăriceanu. Dorința primului-ministru este realizabilă. România va avea cu adevărat un sector agricol performant, dar meritul nu va fi al Guvernului.

Agricultura românească va fi o afacere majoritar străină. Fermierii din UE, și nu numai, ne vor lucra ei terenurile, dar cu adevărat vor face și producție. Și atunci vor câștiga. Atât din vânzarea produselor, cât și din banii europeni. Deja au fost achiziționate peste 400.000 de hectare de teren arabil la preț de dumping. În România, un hectar este vândut cu aproximativ 500 de euro, față de 7.000 de euro în Polonia sau Italia. Dacă socotim că pentru fiecare hectar de teren agricol se alocă o subvenție de 50 de euro din fondurile europene, înseamnă că până în prezent anual 20.000.000 de euro vor fi dați fermierilor care vin în România să producă. Și acesta este doar începutul. Nu sunt de blamat că investesc în agricultura românească. Problema este la noi în bătătură, căci singurul "progres" în reformarea sistemului agricol este acela că avem "zilieri" suficienți să muncească pe plantațiile altora care știu ce înseamnă agricultura. Dar dacă am avut și ministru al Agriculturii cu pregătire de ginecolog, trebuie să ne mire că am dat la export terenul agricol și nu numai?

 

Subvenții pentru doar 30 la sută din agricultori

 

Aproape 70% din numărul total de agricultori români nu pot primi plățile directe la hectar acordate din fonduri europene, deoarece dețin terenuri agricole cu suprafețe reduse, iar plata este acordată pentru proprietăți care au minimum un hectar, împărțit în parcele de cel puțin 0,3 hectare, potrivit firmei Agricover, citată de Mediafax.

"Majoritatea agricultorilor români nu pot primi finanțare conform Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene, fie pentru că terenurile aflate în proprietatea fermierilor sunt prea mici, fie pentru că aceștia nu beneficiază de informațiile și mijloacele necesare accesării fondurilor", a declarat, într-un comunicat, Robert Arsene, directorul general al Agricover. Dintre acestea, conform estimărilor Ministerului Agriculturii, aproximativ trei milioane de proprietăți agricole au suprafețe mai mici de un hectar, astfel că nu pot accesa plata din fonduri UE, estimată la 50 de euro pe hectar. În aceste condiții, subvențiile primite de la Uniunea Europeană în 2007, în valoare totală de 440 milioane euro, vor fi împărțite numai între cei 1,5 milioane de agricultori care au în proprietate sau arendă peste un hectar de teren.

 

Percepția asupra agriculturii

 

În ultimul Barometru Rural realizat de Agenția pentru Strategii Guvernamentale și The Gallup Organization, cele 1.500 de persoane participante la cercetare au identificat principalele probleme cu care se confruntă locuitoriii din mediul rural. Astfel, 20 la sută reclamă veniturile mici, insuficiente pentru a lucra pământul, 14 la sută consideră o problemă lipsa utilajelor pentru lucrări, iar prețul prea mic de vânzare al produselor agricole este semnalat în același procent. Lipsa profitabilității activităților agricole este confirmată și de analiza cheltuielilor medii pentru lucrările agricole și a veniturilor obținute din vânzarea produselor. "Analizând individual profitul activităților agricole, se constată că mai bine de jumătate din intervievații care au vândut produse agricole au cheltuit mai mult decât au obținut din comercializare, iar din cei care au avut profit, majoritatea s-a situat sub 2.400 RON (24 de milioane de lei vechi) anual, ceea ce înseamnă un venit mediu lunar de doar 200 de RON (2 milioane de lei vechi)"- relevă datele cercetării menționate. Doar 13 la sută dintre gospodăriile agricole comercializează produsele obținute, în timp ce 65 la sută consumă integral producția, iar 14 la sută din gospodării între jumătate și trei sferturi din cantitate. "Media veniturilor obținute în ultimul an de gospodăriile intervievate este aproape egală cu suma totală investită în activitatea agricolă"- menționează studiul. Profitabilitatea redusă este explicată de gradul înalt de fărâmițare a suprafețelor agricole. Potrivit Eurobarometrului, în medie, un intervievat are în proprietate sau în folosință 1,8 hectare de teren arabil care nu este concentrat într-o singură parcelă. El este împărțit, de regulă, în 3 parcele cu dimensiuni de 0,73 hectare. "Această fărâmițare a terenului are drept consecință creșterea consumului de combustibili pentru utilajele agricole folosite, deci o creștere a resurselor investite, în condițiile scăderii prețurilor de comercializare a produselor agricole" - este concluzia cercetării. Doar 21 la sută dintre cei intervievați consideră că s-ar putea obține profit din agricultură, în timp ce 59 la sută din aceștia spun că nu există nicio șansă. Participanții la cercetare consideră că singura șansă de redresare a situației o constituie intervenția statului. "Mijloacele de creștere a profitului țin mai mult de politicile agricole decât de eforturile întreprinzătorilor, intervievații sugerând ca posibile soluții subvențiile de la stat (89 la sută), stabilirea unor prețuri minime de vânzare a produselor agricole (40 la sută) și ușurarea condițiilor de obținere a creditelor pentru investiții în agricultură (27 la sută)" - se arată în materialul menționat. Cu toate că nu obțin profituri din agricultură, doar 5 la sută dintre cei intervievați au intenția de a începe o afacere nonagricolă, iar 8 la sută ar dori să-și deschidă o fermă.

Până la urmă, plecarea la muncă în străinătate este luată în calcul ca variantă de ieșire din sărăcie. 17 la sută dintre gospodăriile agricole au cel puțin o persoană care a lucrat sau lucrează în străinătate. "În ultimul an, suma medie provenită din munca în străinătate într-o gospodărie în care cel puțin un membru a fost plecat este estimată la 3.165 de euro, existând și gospodării în care valorile au depășit 10.000 de euro. Doar în 48 la sută dintre cazuri cei plecați la muncă în străinătate trimit în mod regulat bani acasă" - se mai arată în cercetare. Mult mai important, doar 4 la sută din cei plecați au investit în agricultură și 1 la sută au demarat o afacere nonagricolă. De obicei, banii câștigați sunt investiți în gospodărie, fie pentru modernizarea locuinței, fie pentru construcția uneia noi.

 

Crește prețul terenurilor agricole

 

Cosmin Sanda, Senior Broker dep. Terenuri Neocasa: La capitolul terenuri, prețurile au crescut foarte mult. Pentru terenurile agricole, care au fost și cele mai ieftine, prețurile s-au dublat chiar în ultimul an. "În măsura în care România va tinde spre o producție agricolă, acest trend se va menține". Dacă România nu se va mai axa pe agricultură, prețurile nu vor mai crește, cu excepția terenurilor din jurul orașelor, care nu se vor devaloriza, ele putând fi folosite și în alte scopuri în afară de cele agricole. "Suprafețele din jurul orașelor nu au cum să scadă".

"Sunt foarte mulți străini care au cumpărat terenuri agricole și mai puțini români". Pentru că românii caută în general oportunități de a obține profit rapid, ei sunt mai reticenți în a face investiții pe termen lung, care să le țină banii "blocați". "Sunt foarte mulți greci, ciprioți și italieni care cumpără terenuri".

Prețurile la terenuri variază destul de mult, în funcție de locație și de categoria în care se încadrează acestea (I, II, și III). Încep de la 200-300 euro/ha și pot ajunge până la 2.000-3.000 euro/ha, pentru terenurile foarte bine cotate.

 

Agrostar cere demiterea conducerii APIA

 

Federația "Agrostar" își exprimă îngrijorarea cu privire la declarațiile domnului Jose Durao Barroso - președintele Comisiei Europene, cu privire la posibilitatea activării clauzei de salvgardare pe agricultură, datorită faptului că auditul Comisiei Europene a scos în evidență o serie de deficiențe cu privire la operațiunea de identificare a parcelelor și funcționarea sistemului de control al alocării fondurilor agricole. "La nivel național, aproximativ 600.000 de fermieri nu se regăsesc în baza de date a Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și de Siguranță Alimentară și Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură nu poate acorda subvențiile. Fermierii sunt plimbați de la Agenția de Intervenție în Agricultură la Agenția Națională Sanitar-Veterinară și invers, declarând că nu este de competența lor să rezolve problema. Federația "Agrostar" solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Guvernului României demiterea urgentă a conducerilor Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și de Siguranță Alimentară și Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură, și adoptarea în regim de urgență a unor măsuri rapide care să ducă la eficientizarea activităților în aceste instituții foarte importante ale statului astfel încât să se îmbunătățească situația cu privire la cheltuirea fondurilor alocate pentru agricultură", se arată în comunicatul Agrostar.