ANAF va lucra cu metode criminalistice

Data fiind situatia actuala a economiei romanesti, dar si a bugetului de stat, autoritatile de control ar putea avea puteri sporite in a stabili veridicitatea fiscala a unei firme. In nota de fundamentare a Ordonantei de urgenta privind modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala se arata ca in prezent autoritatea de control a ANAF este limitata pentru a permite o abordare eficace a economiei informale. Aceasta autoritate poate fi intarita prin acordarea posibilitatii organelor de inspectie fiscala sa aplice metode indirecte pentru a determina obligatiile fiscale ale unui contribuabil. Ca urmare, este necesara acordarea acestui drept organelor de inspectie fiscala, aceasta masura fiind deosebit de importanta pentru ANAF in abordarea problemei evaziunii fiscale, mai ales in sectoarele informale si ilegale. Introducerea posibilitatii pentru organele de inspectie fiscala de a utiliza metodele indirecte de control constituie una dintre recomandarile importante ale misiunii de asistenta tehnica a FMI acordata ANAF in cursul anului 2009.Astfel, la articolul 97, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins: "(4) In situatia in care organele de inspectie fiscala constata ca evidentele sau declaratiile contribuabilului nu reflecta situatia de fapt fiscala sau acestea nu le sunt puse la dispozitie, organele de inspectie vor stabili obligatia fiscala prin utilizarea metodelor indirecte de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor. Procedurile si metodele indirecte de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor se aproba prin ordin al presedintelui ANAF".

In UE se apeleaza des la metodele indirecte

"Intarirea capacitatii functiei de control prin reglementarea dreptului organelor de inspectie fiscala de a stabili obligatia fiscala prin utilizarea metodelor indirecte de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor, atunci cand constata ca evidentele contabile si fiscale sau declaratiile contribuabilului nu reflecta situatia de fapt fiscala sau acestea nu le sunt puse la dispozitie. Regula generala, sau altfel spus regula obisnuita sau directa de stabilire a bazei de impunere, are in vedere veniturile si cheltuielile astfel cum acestea sunt inregistrate in evidentele contabile si fiscale. Inregistrarea operatiunilor in evidentele contabile si fiscale reprezinta obligatii ale contribuabilului conform diverselor acte normative (de ex. Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata). Or, atunci cand nu exista evidente contabile sau acestea nu reflecta situatia reala, organele fiscale trebuie sa recurga la o abordare indirecta pentru determinarea bazei de impunere. Aceasta inseamna ca se pleaca de la un element al bazei de impozitare prezumat a fi corect (de ex. o factura de utilitati - energie electrica, apa; sumele existente in conturi bancare, etc.) sau alte asemenea elemente si se face reconstituirea veniturilor si dupa, caz, a cheltuielilor", potrivit Ordonantei.
Utilizarea metodelor indirecte de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor reprezinta una din formele utilizate foarte des in statele UE pentru a se stabili starea de fapt fiscala a unui contribuabil in cazurile in care este evidenta denaturarea evidentelor contribuabilului fata de realitatea activitatii, se mai arata in nota de fundamentare.

Autoritatea poate modifica cuantumul taxelor

Avocatul Dinu Petre, partener in cadrul companiei Cunescu, Balaciu & Asociatii, ne-a explicat ca prin metodele indirecte de care ar putea beneficia ANAF, autoritatea ar putea modifica cuantumul impozitelor colectate de la o firma. "Prin textul introdus se acorda organului fiscal puteri sporite in stabilirea situatiei fiscale. Mai exact, in cazul in care inspectorii fiscali apreciaza ca situatia reflectata in documentele financiar contabile ale contribuabilului nu reflecta realitatea, au dreptul sa restabileasca prin "metode indirecte", ce vor fi stabilite ulterior adoptarii ordonantei, situatia reala si, ca urmare, sa modifice cuantumul impozitelor si taxelor", a declarat, pentru Curierul National, Dinu Petre.
Mai mult decat atat, acesta sustine ca la inceput ANAF va folosi aceste metode inegal si neunitar. "Evident ca orice sporire a puterilor inspectorilor fiscali, mai ales la inceput, va fi aplicata inegal si neunitar. Avand in vedere insa ca procedura si metodele vor fi elaborate prin ordin al presedintelui ANAF, cu cat aceste proceduri vor fi mai clare, cu atat se va evita aplicarea arbitrara sau abuziva a textului introdus", a explicat Dinu Petre, partner in cadrul companiei Cunescu, Balaciu & Asociatii.

Cesionarea creantelor, luata in vizor

Pe de alta parte, in nota de fundamentare a Ordonantei de urgenta privind modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala se mai arata ca Autoritatea Nationala de Administrare Fiscala vrea sa renunte la cesionarea creantelor firmelor. "In prezent, exista posibilitatea cesionarii creantelor fiscale administrate de ANAF ca modalitate de stingere a datoriilor contribuabililor. Cu toate acestea, din cauza riscurilor ce pot aparea in ceea ce priveste managementul arieratelor se impune renuntarea la utilizarea procedurii de cesiune a creantelor fiscale. Aceasta initiativa este sustinuta si de recomandarile expertilor FMI", potrivit notei de fundamentare a Ordonantei. Prin aceasta masura, Guvernul vrea sa reduca riscurile care pot aparea in managementul arieratelor prin eliminarea posibilitatii cesionarii creantelor de catre ANAF.

Problema consta in modul in care se cesioneaza creantele

In acest context, Dinu Petre, partener in cadrul companiei Cunescu, Balaciu & Asociatii ne-a spus ca actualul Cod de procedura fiscala reglementeaza doua tipuri de cesiuni. "In articolul 30 este reglementata posibilitatea contribuabililor de a ceda unui tert dreptul contribuabilului de a incasa de la buget sumele pe care statul trebuie sa i le ramburseze. In art. 175 indice 1 este reglementat dreptul administratiei (ANAF) de a ceda cu plata creantele bugetare (taxe, impozite si accesorii) pe care le are de incasat de la contribuabil si, in acest fel, sa se asigure ca incaseaza macar partial aceste sume. Acesta din urma este articolul propus pentru abrogare", a explicat avocatul. Mai mult decat atat, Dinu Petre nu crede ca abrogarea posibilitatii ANAF de a cesiona creantele bugetare este oportuna in acest moment. "Abrogarea posibilitatii ANAF de a cesiona creantele bugetare nu cred ca este oportuna, deoarece acesta este un drept al ANAF si nu o obligatie. In situatiile in care se intrevede un risc de incasare, ANAF poate sa nu initieze aceasta procedura. In opinia mea nu posibilitatea cedarii creantei este problematica sau riscanta, ci modul in care aceasta se face", a afirmat reprezentantul companiei Cunescu, Balaciu & Asociatii.
O alta modificare avuta in vedere de Guvern este de a majora plafonul creantelor fiscale. "In prezent, plafonul creantelor fiscale contestate, in functie de care se stabileste competenta pentru solutionarea contestatiilor dintre directia de specialitate constituita la nivel central si structurile specializate de la nivelul directiilor teritoriale ale ANAF, este stabilit la 1 mil. lei. Aceasta a condus la inregistrarea unui numar mare de contestatii de solutionat de catre directia de specialitate de la nivelul central al ANAF, cu consecinta nerespectarii termenului legal pentru solutionarea acestora. Ca urmare, se impune cresterea plafonului astfel incat sa existe o descongestionare a activitatii de solutionare a contestatiilor de la nivel central", se arata in nota de fundamentare a Ordonantei.
In acest fel, se propune majorarea plafonului cu 4 mil. lei. "Majorarea de la 1 mil. lei la 5 mil. lei a plafonului creantelor fiscale contestate care delimiteaza competenta de solutionare a contestatiilor dintre directia de specialitate constituita la nivel central si structurile specializate constituite la nivelul directiilor teritoriale ale ANAF, precum si transferul competentei de solutionare a contestatiei impotriva actelor de control financiar catre organele emitente, in considerarea specificului acestor acte administrative si care nu au natura juridica a unor acte administrative fiscale", potrivit OUG.