APEMIN: Vor s despgubeasc SIF Oltenia cu aciuni ale Societii Apelor Minerale

Din informațiile deținute și verificate de membrii patronatelor din industria apelor minerale, se intenționează ca, în această săptămână, între AVAS și SIF Oltenia, să aibă loc un schimb prin care se urmărește compensarea unor acțiuni pe care SIF le are la Automobile Craiova cu acțiuni deținute de AVAS în diverse societăți, printre care și cele ale Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), a declarat președintele patronatului APEMIN, Octavian Crețu, în cadrul unei conferințe de presă.
'Este vorba despre încercarea de a se face un schimb de acțiuni, în această săptămână, între SIF Oltenia și AVAS, schimb prin care se urmărește compensarea unor acțiuni pe care SIF le are la Automobile Craiova cu acțiuni deținute de AVAS, printre care și cele ale Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM). Ceea ce pare, la prima vedere, o operațiune obișnuită, menită a proteja interesele investitorului Ford, este, în fapt, o nouă încercare, din lungul șir al ultimilor 9 ani, de privatizare a unei resurse bugetare și de donare, la pachet, a majorității investițiilor private din domeniul producției apelor minerale', se arată în scrisoarea patronatelor din industria apelor minerale către președintele României.
Totodată, Octavian Crețu a mai declarat că este de apreciat faptul că statul român înțelege să-și respecte angajamentele asumate ca urmare a contractului încheiat cu prestigioasa firmă Ford, 'a cărei intrare pe piața română o salutăm', însă modalitatea aleasă nu este altceva decât un 'dar otrăvit', care îi va crea acesteia probleme foarte mari.
Ambasadorul Comunității Europene a făcut o sesizare la primul ministru
SNAM este fosta Regie Autonomă a Apelor Minerale (RAMIN), înființată în 1990 cu scopul declarat de a veghea asupra resurselor de ape minerale, dar, în realitate, pentru a crea locuri de muncă personalului disponibilizat din fostele ministere prin comasarea lor în Ministerul Economiei. Abia în anul 1994, printr-o Hotărâre de Guvern a fost înființată Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), care a devenit administratorul tuturor resurselor minerale ale țării, inclusiv al apelor minerale.
'În mod normal, la înființarea ANRM ca gestionar al resurselor statului, RAMIN/SNAM ar fi trebuit să dispară, dar nu s-a întâmplat așa. În anul 1998, printr-o Hotărâre de Guvern, RAMIN a devenit SNAM, societate comercială supusă privatizării, având în obiectul de activitate și îmbutelierea, pentru ca, în 1999, guvernul de atunci, interpretând discreționar prevederile Legii minelor și fără a lua în considerare Constituția României, să dăruiască SNAM toate licențele pentru resurse de ape minerale aflate la acea dată în exploatare', a mai declarat președintele patronatului APEMIN.
El a mai explicat că 'prin privatizarea SNAM - societate care nu are nimic altceva decât aceste licențe ilegale acordate, orice investitor strategic va căpăta controlul discreționar asupra investițiilor făcute de firme'.
Aceste încălcări ale legislației române și europene au fost subliniate și de ambasadorul de atunci al Comunității Europene, Fokio Fotiadis, în scrisoarea trimisă primului ministru Radu Vasile. Demersul său, însă, nici nu a fost băgat în seamă, ca, de altfel, și protestele investitorilor.
Doar 2% intră în conturile trezoreriei
'De atunci, asistăm la o confruntare surdă, având, pe de o parte, lupta permanentă a firmelor ce au investit peste un miliard euro, în România, în acest domeniu, pentru a primi ceea ce este legitim al lor și, pe de altă parte, eforturile neprecupețite și tot mai ingenioase ale celor aflați vremelnic la conducerea vreunui OPSPI sau AVAS  de a privatiza această resursă bugetară unică', a subliniat Octavian Crețu.
'În România, licențele de exploatare nu sunt deținute de investitori și statul nu încasează redevența minieră, care, în mod normal, este un venit permanent al bugetului respectiv, apa fiind singura resursă naturală regenerabilă', a mai precizat acesta. Astfel, SNAM vinde către producători 90% din apa minerală îmbuteliată în prezent în România, încasând în numele și pe seama statului redevența minieră cuvenită acestuia, din care plătește în conturile de trezorerie numai 2% din ce a încasat, prevalându-se de preexistența contractelor sale cu ANRM. Restul de 98% din această resursă bugetară este 'sifonat' de o societate de stat care nu are niciun motiv să existe, obiectul său de activitate fiind suprapus celui al ANRM.
MEF mărește redevența minieră cu 2 euro
'MEF a mărit recent redevența minieră la apele minerale naturale, de la 2 la 4 euro/metru cub, fără a lua în considerație că va primi de la SNAM  doar 8 cenți, sau poate a făcut-o în deplină cunoștință de cauză, pregătind acest inspirat schimb de acțiuni', a mai spus Crețu. Totodată, acesta este de părere că MEF este 'strategul' care a creat această uriașă problemă și cel care permite o situație unică în lume: venituri din redevența minieră încasate de o societate comercială, în loc să intre în conturile de trezorerie ale MEF.