Azi la 30 de ani, in 2045 la ce fel de pensie?

La 30 de ani contributia platita lunar catre sistemul public de pensii ni se pare mare si cu o utilitate indoielnica. E greu sa iti reprezinti la 30 de ani momentul in care iti vei aduna cu emotie punctele de pensie ca sa vezi cat vei castiga la retragerea de pe frontul trezirii zilnice pentru mers la serviciu. Avem probabil langa noi parinti sau matusi care confrunta momentul adevarului si de la care aflam perspective care de care mai diferite: de la rasuflarea usurata ca a venit momentul sa faci numai ce ai chef, pana la panica ca ziua de maine nu vei mai fi util.

Noua, generatia "decreteilor" ne e greu sa ne reprezentam momentul si efortul de imaginatie e cu atat mai mare cu cat suntem datori sa ne imaginam ca toate astea ni se vor intampla la 65 de ani. Pentru ca intreaga populatie a Europei imbatraneste. Si, in plus, sistemele publice de pensii sunt in general nesustenabile in formula actuala, iar al Romaniei este printre cele mai nesustenabile. Asa spune raportul de sustenabilitate pe 2009 al Comisiei Europene, publicat in 15 octombrie.

In esenta, ceea ce concluzioneaza raportul pentru Romania este ca in ritmul actual de imbatranirea a populatiei si cu sistemul curent de pensii publice, in 50 de ani, pensiile vor avea o pondere de 50% in bugetul consolidat al tarii. Adica, daca acum ni se pare ca muncim ca sa contribuim la pensiile celor de langa noi si nu la viitorul alor noastre, in 50 de ani increderea in sistemul public de pensii va scadea dramatic.

Solutii. Puncte de plecare

Comunitatea Europeana vine si cu cateva propuneri care ajuta la nivel de state membre si politicile acestora de securitate sociala. O prima solutie este ca pe termen lung sa avem mai multi oameni activi pana la varste mai inaintate. Pentru noi ideea e concretizata in faimoasa lege a pensiilor care ne duce pe toti catre pensionare la 65 de ani. Solutia CE e totusi un pic mai nuantata: se vorbeste de a incuraja populatia cu varste peste 55 de ani sa ramana activa. Incurajarea vine prin politici guvernamentale care avantajeaza atat angajatii cat si si angajatorii, pentru a-i determina pe acestia din urma sa accepte si sa-si asume integrarea angajatilor cu varste cuprinse intre 55 si 64 de ani.

O alta idee este aceea de a creste prin instrumente guvernamentale securitatea fondurilor private de pensii. Idee care se extinde si catre asigurarea de potential de contribuire si pentru populatia cu venituri mici si medii.

In plus, urmarirea constanta a tendintelor demografice, impreuna cu educarea populatiei in a consuma informatie relevanta si utila despre sistemele de pensii, pot actiona cel putin ca motoare ale schimbari in politicile nationale.

Obstacole sau, cel putin, inconveniente

In acest moment un potential pensionar de 57 de ani are sanse generice care tind catre zero de a fi angajat. Exceptie fac profesiile/specializarile de nisa, unde e super valoros daca il gasesti, iar varsta e nerelevanta. Dar in conditiile in care atatia absolventi sunt in cautarea unui job... tineri cu potential si fara prioritati suparatoare in viata personala, cine ar favoriza un senior care si-a cam epuizat apogeul potentialului si care ar putea la fel de bine sa se pensioneze.

In plus, demersurile legislative autohtone nu sunt vazute ca instrumente de sprijin. Cu atat mai putin in situatiile in care pun accentul pe limitari si constrangeri, mai degraba decat pe incurajari. Se gandeste cineva ca legea prin care varsta de pensionare creste pentru toata lumea, e o forma de sustinere pe termen lung a sistemului public de pensii? Mai mult, daca chiar ne-am pune problema asa, cine vrea sa sustina sistemul public de pensii, atata vreme cat tot ce stim despre el e ca e una din sursele serioase de venit ale bugetului consolidat, iar acest buget este o sursa permanenta de dezbatere.

Prin urmare, principalul obstacol al oricaror politici guvernamentale de sprijin pentru sistemele de pensii este acela al lipsei de credibilitate a institutiei generatoare. Asa ca ramane sa ne decidem ce facem cu pensia proprie: ce poti face, ca cetatean responsabil, sa iti asiguri venitul pe termen atat de lung?