BNR torpileaz salariile

Salariul mediu a crescut în aprilie cu 7,6% - 90 lei - față de luna martie și cu 24,8% față de aceeași lună a anului trecut, ajungând la 1.282 lei, iar raportat la inflație s-a înregistrat o creștere a salariului, față de luna anterioară, de 7%, informează Institutul Național de Statistică. În luna aprilie 2008, salariul mediu brut a fost de 1.751 lei, cu 7,9% mai mare față de luna precedentă. Salariul mediu net a fost de 1.282 lei, cele mai mari valori înregistrându-se în intermedieri financiare (3.760 lei), iar cele mai mici, în prelucrarea lemnului și a produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei (697 lei).
Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Eugen Dijmărescu, a declarat ieri că majorarea salariilor cu 24% în aprilie reprezintă un atac direct la competitivitate. El a adăugat că avansul economic de 8,2% din primul trimestru reprezintă o supraîncălzire a economiei și se situează peste nivelul PIB-ului potențial.
Ca o reacție asupra declarației viceguvernatorului, Cristian Pârvan, președintele CNPR, ne-a spus că: 'Domnul Dijmărescu privește lucrurile de la nivelul Băncii Naționale, macroeconomic, și nu face diferența între creșterea exuberantă a salariilor din domeniul bugetar și creșterea insignifiantă din celelalte domenii economice importante'.
De asemenea, acesta a mai precizat că majorările salariale care se fac în firme sunt făcute pentru a menține afacerea. 'Trebuie înțeles că, dacă oamenii produc mai mult și mai bine, trebuie plătiți pe măsură', a subliniat Cristian Pârvan.
Pe de altă parte, Ovidiu Nicolescu, președintele CNIPMMR, este de acord cu afirmația lui Eugen Dijmărescu, precizând că această creștere a salariilor avantajează inflația. 'Declarația viceguvernatorului BNR este absolut  întemeiată, deoarece într-un an cu majorări salariale de peste 24%, atunci când productivitatea a crescut abia cu 17%, ne conduce automat la un impuls inflaționist', ne-a declarat președintele CNIPMMR. Totodată, acesta a mai spus că de câte ori crește inflația, firmele sunt dezavantajate, pentru că acesta este principalul factor care afectează afacerile. 'Firmele sunt cele mai dezavantajate, deoarece riscă să piardă din cota de pe piața internă, cererea se va diminua substanțial, iar la export acestea sunt în pericol de a pierde din competitivitate', a explicat Ovidiu Nicolescu.
Creșteri record cu peste 40%
Potrivit INS, indicele câștigului salarial real pentru luna aprilie 2008 față de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câștigului salarial net și indicele prețurilor de consum, a fost de 107%. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost de 124,1%, cu 8,1% mai mare față de cel înregistrat în luna martie 2008. În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial, determinate, în principal, de acordarea celui de-al 13-lea salariu și a primelor de sărbători (decembrie, martie, aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile, în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an.
Creșteri ale salariului mediu net, în aprilie, față de luna precedentă, s-au înregistrat în toate activitățile economice, cu excepția celor de fabricare a produselor din tutun și hoteluri și restaurante. Această evoluție a fost determinată de aplicarea ordonanțelor de Guvern privind creșterile salariale din anul 2008 pentru funcționarii publici, personalul din învățământ și personalul contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, precum și acordării de prime (inclusiv a primelor de Paște) și a unei producții mai mari.
Creșteri ale salariului mediu net peste media pe economie s-au înregistrat în industria mijloacelor de transport rutier și transporturi pe apă, cu peste 40%. În industria minieră, extracția hidrocarburilor și serviciile anexe, activități anexe și auxiliare de transport și industria de prelucrare a țițeiului, cocsificarea cărbunelui și tratarea combustibililor nucleari, salariul mediu a crescut între 19% și 38%.
În producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă, industria metalurgică, industria altor mijloace de transport, transporturi terestre, transporturi prin conducte, industria de echipamente pentru radio, televiziune și comunicații, silvicultură, exploatare forestieră și servicii anexe și poștă și telecomunicații, creșterea salarială medie s-a plasat între 10% și 16%.
Majorări salariale sub media pe economie
Creșteri ale câștigului salarial mediu net sub media pe economie, dar egale sau peste 4%, s-au înregistrat în industria de mașini și aparate electrice, sănătate și asistență socială, captarea, tratarea și distribuția apei, construcții, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (exclusiv mașini, utilaje și instalații), intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale Caselor de pensii), fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, agricultură, vânătoare și servicii anexe, învățământ, fabricarea celulozei, hârtiei și a produselor din hârtie și administrație publică.
Dijmărescu: Economia se confruntă cu un pericol real de supraîncălzire
Creșterea economică din primul trimestru pare a fi peste avansul potențial al PIB-ului și, din acest motiv, pericolul supraîncălzirii este real, lucru care ar putea fi agravat de faptul că România se află într-un an electoral, a declarat viceguvernatorul BNR, Eugen Dijmărescu. "Trebuie să așteptăm și datele despre produsul intern brut (PIB) din al doilea și al treilea trimestru ca să vedem dacă această creștere a fost susținută și de investiții, nu doar de consum", a explicat Dijmărescu.
Viceguvernatorul băncii a mai spus că, în condițiile în care pericolul supraîncălzirii economiei se dovedește real, șansele unei reduceri a ratei dobânzii de politică monetară până la sfârșitul anului se diminuează semnificativ. Acesta a mai explicat că, în cazul unui an agricol bun, nu ar exista motive substanțiale pentru o majorare a ratei dobânzii de politică monetară.
PIB-ul a fost de 86,7 miliarde lei (23,5 miliarde euro) în primul trimestru al acestui an, în creștere cu 8,2% față de cel din primul trimestru din 2007, mult peste așteptările analiștilor, potrivit estimărilor publicate, luni, de INS. În prezent, rata dobânzii de politică monetară este de 9,75% pe an, după cinci majorări succesive, începând cu octombrie 2007.
Creșterea economică a României ar putea depăși estimările, în 2008, însă trebuie să aibă la bază îmbunătățirea productivității și să nu modifice în mod crescător deficitul de cont curent, a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia unui seminar pe teme economice. Acesta a atras atenția că există un risc real al supraîncălzirii economiei, că o creștere mai mare decât resursele existente ar pune presiuni asupra inflației, dar și asupra finanțării economiei.
"Dacă vrei viteză mai mare, nu forțezi un motor care nu poate duce mai mult, pentru că obții mai mult fum. Avem semne că există riscul să avem o creștere economică mai mare decât cea prognozată la sfârșitul anului, dar această creștere ar trebui să se bazeze pe creșterea productivității și să nu provoace majorarea deficitului de cont curent", a afirmat Isărescu la același seminar.
Acesta a mai adăugat că rezultatul PIB pentru primul trimestru "a fost mai mare decât cel prognozat, dar nu surprinzător".
Creșterea economică din primul trimestru pare a fi peste avansul potențial al PIB-ului și, din acest motiv, pericolul supraîncălzirii este real, lucru care ar putea fi agravat de faptul că România se află într-un an electoral, a explicat Eugen Dijmărescu. "Trebuie să așteptăm și datele despre produsul intern brut (PIB) din al doilea și al treilea trimestru ca să vedem dacă această creștere a fost susținută și de investiții, nu doar de consum", a explicat Dijmărescu. Viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a mai spus că, în condițiile în care pericolul supraîncălzirii economiei se dovedește real, șansele unei reduceri a ratei dobânzii de politică monetară până la sfârșitul anului se diminuează semnificativ.
Criza internațională va avea efect mai degrabă pozitiv asupra României
Guvernatorul explică faptul prin efectul de temperare a ritmului de creștere a creditării și prin restrângerea deficitului de cont curent, extrem de benefice pentru țara noastră în situația actuală. Isărescu a menționat că cea mai mare parte a creșterii economice, respectiv 60%, provine din creșterea consumului, ceea ce nu este un lucru bun. "Viteza expansiunii creditului rămâne principala noastră grijă", a mai declarat Isărescu.
"Sunt tentat să afirm că impactul crizei financiare internaționale asupra economiei românești a fost mai degrabă unul pozitiv. În cazul în care criza persistă, riscul ar fi să se tempereze prea mult creșterea economică, însă, din ce am văzut până acum, nu sunt semne de încetinire", a spus Isărescu, la Forumul Financiar Central și Est-European.
Guvernatorul a precizat că principalii factori pe care îi urmărește sunt calitatea portofoliului băncilor - care au fost tentate până în prezent să dea mai ușor credite, având în vedere excesul de lichiditate - și sustenabilitatea creșterii economice, care a fost stimulată prea mult de majorarea cererii și nu de avansul productivității.
În ciuda crizei financiare la nivel mondial și a scumpirii creditului în lei, după majorarea cu 2,75 puncte procentuale a dobânzii de politică monetară a BNR, creditul neguvernamental a continuat să crească într-un ritm susținut în România, cu rate anuale de peste 60% în primele luni ale acestui an, potrivit statisticilor băncii centrale.
Șanse mici de reducere a dobânzii-cheie în acest an
Posibilitatea unei diminuări a ratei dobânzii cheie până la finalul lui 2008 a fost vehiculată în piață, în ultimele săptămâni, tema fiind adusă în discuție și de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
"În măsura în care inflația se înscrie pe o traiectorie larg descendentă și percepțiile se schimbă, am putea vedea și o coborâre a ratei dobânzii cheie până la sfârșitul acestui an", declara guvernatorul BNR, pe 20 mai, informează Mediafax. Dijmărescu a mai explicat că, în cazul unui an agricol bun, nu ar exista motive substanțiale pentru o majorare a ratei dobânzii de politică monetară. Produsul intern brut (PIB) a fost de 86,7 miliarde lei (23,5 miliarde euro) în primul trimestru al acestui an, în creștere cu 8,2% față de cel din primul trimestru din 2007, mult peste așteptările analiștilor, potrivit estimărilor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS), amintește aceeiași agenție de știri. În prezent, rata dobânzii de politică monetară este de 9,75% pe an, după cinci majorări succesive, începând cu octombrie 2007.