Calcule marunte.Ce stim despre proiectul Rosia Montana?

Ieri, o agentie de stiri a dat publicitatii o informatie pe care nu stiu cata lume a vazut-o. Potrivit acesteia, Ministerul Finantelor Publice a elaborat o ordonanta care aduce modificari Codului Fiscal si care "umbla" la redeventele legale. Astfel, redeventa pentru aur, platina si argint ar putea creste de la 4% la 6% din valoarea productiei.

Alaturi de aur, platina si argint, redeventa de 6% va fi aplicata si pentru productia de carbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu si roci aluminifere, metale radioactive, pamanturi rare, pietre pretioase si semipretioase. Proiectul de ordonanta modifica practic Legea minelor din 2003, care prevedea o redeventa de 2% pentru aceste produse minerale, taxa majorata la 4% in 2009, informeaza Mediafax.

Ministerul Finantelor Publice estimeaza ca majorarea redeventelor la 6% va aduce la bugetul statului venituri suplimentare de 117 milioane de lei in acest an si de 1,1 miliarde de lei pentru urmatorii patru ani.

Optimiste estimari are Ministerul Finantelor Publice in vreme de criza! In plus, industria noastra miniera nu mai este nici pe departe ce a fost odata. Initiativa Finantelor este legata de fapt de agitatia din ultimele saptamani legate de controlversatul proiect de la Rosia Montana. In fapt, decizia de majorare a redeventei pentru aur si argint este doar ceea ce s-ar numi in termeni mai putini formali o "gainarie". Cu opozitia si ostilitatea unei parti a opiniei publice fata de afacerea aurului din Apuseni, guvernantii nostri par a spune: "Ei, ati vazut? Acum e bine?"

Insa nu e bine deloc! Opinia publica romaneasca nu a fost niciodata consultata in legatura cu exploatarea aurului de la Rosia Montana: daca e cazul sa se inceapa exploatarea acelui zacamant la suprafata, daca vrem sau nu sa distrugem localitatea si vestigiile istorice unice in lume care se afla acolo. Singurele dezbateri publice au privit doar proiectul propus de Gold Corporation si nu decizia de exploatare ca atare.

Mai mult, nu stim nimic despre contractul de exploatare, despre clauzele acestuia si despre cum vor fi impartite beneficiile intre partile contractante. Singurele lucruri sigure pe care le stim sunt ca zacamantul de la Rosia Montana este evaluat la aproximativ 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint. Presedintele Traian Basescu a declarat, in urma cu aproximativ doua saptamani, potrivit Mediafax, ca proiectul de la Rosia Montana "trebuie facut", pentru ca Romania are nevoie de el, "dar cu conditia sa fie renegociata partajarea beneficiilor".

Cateva zile mai tarziu, presedintele afirma ca proiectul trebuie sa inceapa, mentionand ca statul are nevoie de aur pentru a-l duce in rezervele BNR, care trebuie sa ajunga la 200 de tone. "Am discutat cu ministrul Mediului. Angajamentul companiei mixte: Cupru Deva are 20% din actiuni si Gabriel Resources 80%. Statul roman are o redeventa de 4%. 20 de tone trebuie sa ajunga gratis in rezerve, 20% vin de la Cupru Deva si prin negociere am putea ajunge la ceva mai mult", a afirmat Basescu.

De ce si cum vor ajunge, cu titlu gratuit, cele 20 de tone de aur la BNR, nu stim. Contractul nu a fost publicat niciodata, mai mult chiar, el este secretizat! In ceea ce priveste cele 20 de procente care ar trebui sa vina de la Cupru Deva, iarasi nu stim cum si la ce pret, pentru ca acestea vor trebui achizitionate cu bani.

Ce este insa clar, e ca licenta de exploatare a fost dobandita de RMGC, promotorul exploatarii, in mod fraudulos. De fapt, initial, licenta de exploatare a zacamantului a fost acordata firmei de stat din Deva. Gabriel Resources, actionarul majoritar al RMGC, nu ar fi putut beneficia de licenta de exploatare decat in urma unei licitatii, deci in conditii mult mai dure decat cele ce pot fi impuse unei societati cu capital de stat. Asa se face ca, in anul 2000, licenta a fost transferata catre RMGC, fara alte conditii.

Asadar, povestea exploatarii de la Rosia Montana se sprijina pe picioare subrede: 1. o licenta obtinuta fraudulos, printr-o marsavie legala tipic romaneasca, 2. un contract cu statul roman despre care nimeni nu stie nimic, 3. o opozitie acerba din partea unei bune parti a opiniei publice romanesti si straine si 4. o ingerinta fara precedent din partea unei companii straine in mass media romaneasca, companie care a cumparat "simpatia" pentru proiect cu zeci de milioane de euro, impingand spre periferie si neutralizand orice opinie contrara.

De cateva zile, presedintele tarii si cei care-i conceptualizeaza dorintele ne lamuresc cat de necesara este inceperea exploatarii de la Rosia Montana. Mai are deci rost sa discutam despre legalitate, oportunitate, atacurile la libera exprimare? Poate doar despre alegeri, campanii electorale si finantarea acestora...