Cand aurul e scump, politicienii sunt ieftini

Aurul a inregistrat un nou record: la capatul a zece sedinte consecutive de tranzactionare, metalul galben a inregistrat cea mai indelungata perioada de ascensiune din ultimii 40 de ani. Pentru cei care nu sunt familiarizati cu investitiile si cu bursele, trebuie spus ca aurul este o asa-numita "valoare de refugiu", adica reprezinta acea valoare in care poti investi intr-o conjunctura in care nicio alta valoare de schimb nu mai ofera siguranta investitorului, care simte nevoia urgenta sa-si investeasca banii in ceva.

Aceasta crestere puternica a valorii aurului este pusa de analisti pe seama temerii manifestate pe pietele internationale de capital ca Statele Unite ar putea intra in incapacitate de plata. Teama de falimentul SUA a fost alimentata in ultimele saptamani de declaratiile repetate ale preseintelui american, care avertza Congresul SUA ca, daca va refuza cresterea limitei de indatorare a tarii, statul american se va gasi, la inceputul lunii viitoare, in situatia de a nu mai putea plati pensiile.

Luna aceasta, un gram de aur este cotat oficial de BNR la putin peste 150 de lei, in vreme ce, in 2008, cand criza incepea sa-si faca simtita prezenta in Romania, pretul aurului era de 75,26 lei pe gram. Aurul a inregistrat cea mai accentuata crestere din ultimii doi ani, de 7% de la inceputul lunii iulie, pe fondul cresterii pretului petrolului, a reducerii increderii consumatorilor din SUA si a temerilor legate de riscurile de contagiune a crizei datoriilor de stat din zona euro.

Desigur, ceea ce se intampla acum pe pietele mondiale nu este un capat de lume. Fenomenul "fugii" spre aur este bine cunoscut de istoria economica si relatat la capitolul burse si investitii ca insotind perioade de deruta economica sau, pur si simplu, ilustrand contexte de volatilitate neobisnuita a pitelor.

Pentru noi, romanii, acest moment are, astazi, o semnicatie aparte. Nu intamplator, oficialitatile romane au dat unda verde exploatarii aurifere de la Rosia Montana, in urma careia, din Muntii Apuseni firma Gold Corporation va scoate 800 de tone de aur si 2000 de tone de argint, plus alte metale rare. Pentru aceasta, vor dinamita patru munti (unul dintre ei monument inscris in patrimoniul UNESCO), ii vor trece prin baile de cianura si vor lasa in urma cateva gramezi de steril si un lac otravit de 300 de hectare.

Pentru exploatarea de la Rosia Montana, statul roman primeste, conform contractului semnat in 1999, 3 milioane de dolari. Redeventa in acest caz este de doar 2%.

In momentul semnarii contractului, se estima ca firma canadiana va scoate din aceaasta afacere 10 miliarde de dolari. Cat credeti ca va scoate acum?

Statul roman se dovedeste, inca o data, un prost negociator sau un mare corupt.