Ce Nu schimba noul proiect de cod al muncii

Tatal meu imi spunea acum cateva zile ingrijorat ca "astia vor sa faca ziua de lucru de 12 ore", si cate si mai cate magarii in noul cod al muncii. Citind stirile, cam asa si suna (desi chiar ingrijorarea cu privire la norma zilnica a fost aplanata deja in presa). De fapt, noul cod al muncii schimba doar norma legala. Practica, mai putin. E ca in gramatica, atunci cand in vorbire se intampla de mai multe ori greseala decat forma corecta a cuvantului, atunci schimbam regula si consideram ca limba a trecut printr-un proces natural de evolutie/adaptare.

De ce?
Fractiunea minima initiala a concediului de odihna se reduce de la 15 la 10 zile.
Ma indoiesc ca mai existau firme care sa respecte norma curenta. Si nu intr-un proces de exploatare a angajatului. Ci de cele mai mult ori chiar la cererea acestuia. Fractiunile ajung si pana la nivel de ore de concediu, iar asta e pentru angajat un beneficiu din sfera flexibilitatii.

Angajarea de proba se extinde
Nu prea conteaza de la cat la cat. Pentru ca angajarea de proba este de asemenea un rezultat al normei interne, al politicilor organizationale. Pe cine mai intereseaza daca si cum e prevazuta in lege, din moment ce e o intelegere asumata de ambele parti semnatare. Daca la finalul perioadei de proba, performanta nu confirma asteptarile initiale... nu merge nimeni in instanta. Ne dam mana si ne uram reciproc succes.

Angajatorii au dreptul de a cere referinte la fostele locuri de munca ale angajatului nou.
Nimic nou in practica. Fie formal, fie informal, sa fim seriosi, asta e rostul cv-ului. Cand iti pui lista cu fosti angajatori, e normal sa te astepti sa poata fi contactati pentru a te recomanda.

"Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere" Chiar si preavizul este demult un rezultat al intelegerii reciproce si asumate de cele doua parti semnatare ale contractului de munca. Nu zic ca e bine. Si e in favoarea angajatului cresterea perioadei de previz. Dar maximul era si pana acum una dintre conditiile care vine la pachet cu promovarea. In general, managementului i se cer minim 2-3 luni ca sa faca transferul de responsabilitate. Asa ca... nimic radical.

Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acesteia, nu in 30 de zile, cum stabileste legislatia in vigoare.
Informatie injust de nerelevanta pentru angajatii bancilor (cel putin una confirmata) care sunt pusi sa minta frumos la inspectiile ITM cu privire la program si la ora de plecare acasa.

Concluzia:
Pana una-alta, dincolo de vocile frematande ale sindicatelor, nu mi se pare ca noul proiect face mai mult decat ca transfera in zona normei practici deja existente. E o forma de a incuraja angajatorii prin oferirea unei arii de flexibilitate. Nu cred ca e suficienta, pentru ca ar trebui corelata cu un set intreg de strategii in acelasi domeniu, ca sa produca un efect benefic.
Dar e util. Din pacate, inca nu stiu cum se face acolo unde norma e grosolan incalcata si nu numai legal, ci la limita umanului: ore suplimentare impuse sub amenintare, lipsa concediilor impusa de asemenea sub amenintare, ce sa mai vorbim de lipsa unei elementare pauze de masa. Acolo, desi dorita prezenta investitiei, ce cere si o forma de educare a ei, iar sindicatele sunt inutile si irelevante in ceea ce priveste afacerile mici si mijlocii.