Credite de criza

Ieri am primit asa, ca natiune, un mic na-na de la presedintele Traian Basescu. Ni se spune sa ne platim creditele, sa nu profitam de criza ca sa ne facem ca ploua si sa "uitam" de rata, ca asa ajutam sistemul bancar autohton sa fie sanatos si in vigoare. In plus, ne mai spune si ca statul s-ar putea "supara" pe noi daca nu suntem cuminti si face el ceva ca sa ne... "convinga" sa ne platim creditele la timp.

Subiectul credite e chiar unul ramificat serios. Aparent bancile vor sa ne incurajeze sa mai luam. Sigur ca e neplacut ca din cauza crizei conditiile de acordare s-au inasprit consistent. Si sunt neplacute si variatiile dobanzii si comisioanelor. Dar asta nu trebuie sa ne impiedice. Este reactia (in urma aceleiasi intalniri dupa care s-a suparat si domnul presedinte) presedintelui Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Ghetea. Pe de alta parte, stirile ne spun despre scaderi in creditele contractate in ultima perioada, iar zvonurile vorbesc despre perioade incredibil de lungi si descurajante de analiza a dosarelor.

Devalorizarea ipotecilor
Sincer, asteptam o reactie din partea unor autoritati. Si cred ca intalnirea la nivel inalt dintre presedintele Basescu, guvernatorul BNR si presedintele ARB, se pliaza perfect pe notiunea mea despre autoritatile din acest domeniu. Pentru ca e vizibil cand, ca mine, ai ajuns la ipoteca de gradul doi pe locuinta proaspat achizitionata, ca, daca valoarea de piata a locuintei mentionate continua sa scada, atunci degeaba o vinde banca pentru ca poate, cand se intampla ca nu-mi mai pot plati rata. Ma gandeam ca si pe banca ar trebui sa o sperie la fel de tare ca bunurile imobiliare ipotecate nu mai acopera valoarea creditelor. Pentru ca scaderea pe piata imobiliara a depasit deja pragul de risc al bancilor, care se afla la 25%. Ma asteptam mai degraba sa aud o forma de sprijin pentru cei care intr-adevar nu-si vor mai putea plati creditele. Pentru ca atentia pentru cei care nu platesc "din rautate" e destul de reactiva si orientata pe termen scurt catre a mentine un nivel constant al lichiditatilor. Sistemul bancar are lichiditati, este mesajul din partea sistemului. Deci nu are nevoie de masuri pe termen scurt ca sa se asigure.

Un mesaj sanatos intr-o abordare precara
Mesajele despre care vorbeam mai sus, sunt in esenta normale: incurajeaza consumul pentru ca vrem sa protejam sistemul bancar. Si chiar e o perioada in care e sanatos sa poti lua un credit: pentru ca e un moment bun de investit. Acum cand preturile sunt mici, merita cumparat. Asa ne invata exemplul domnului Donald Trump. Dar in practica... e dificil sa iti asumi riscul unei rate, cand nu ai stabilitatea venitului cu care sa o acoperi.

Pe un principiu bun, e nevoie si de o forma de implementare care sa-l puna in valoare. Ma va influenta serios in decizia de a contracta un credit, nivelul de risc pe care mi-l asum. Daca stiu ca banca preia o parte din acest risc, indiferent sub ce forma (un exemplu foarte bun este asigurarea de plata a ratelor in conditii de somaj) atunci pot mai usor sa preiau restul riscului, ceea ce inseamna ca pot mai usor sa sustin pe termen lung sanatatea sistemului bancar.

Cifrele lunii ianuarie 2009, fata de decembrie 2008
Atāt creditele de consum īn lei, cāt si cele pentru locuinte au īnregistrat scaderi usoare, de 0,91%, la 37,55 miliarde de lei, si respectiv 0,01%, la 1,64 miliarde de lei. Pe segmentul īmprumuturile de consum si pentru locuinte īn valuta se observa īn ianuarie cresteri de 6,8%, respectiv 7,5% fata de luna precedenta, soldurile ajungānd la 38,43 miliarde de lei si 20,79 miliarde de lei.
Creditele de consum acordate populatiei au crescut īn ianuarie cu 2,85% fata decembrie, la 75,98 miliarde de lei, īn timp ce īmprumuturile pentru locuinte au avansat 6,9%, la 22,44 miliarde de lei. Soldul creditelor totale acordate populatiei a urcat īn ianuarie cu 3,8%, la 103,3 miliarde de lei, īn timp ce īmprumuturile pentru companii au avansat cu 4,73%, la 99,62 miliarde de lei. (conform BNR)