Cum se pregateste pestele mare sa-l inghita pe cel mic. Pana la toamna

O stire de pe fluxurile de stiri de duminica atrage atentia asupra faptului ca Guvernul Romaniei s-a obligat, la presiunea Comisiei Europene, sa inlature restrictiile privind deschiderea hypermarketurilor, prin eliminarea cerintelor legate de acordul magazinelor concurente la emiterea autorizatiei si prezentarea unui studiu de impact de catre investitorul care solicita avizul. Cu alte cuvinte: liber la si mai multe hypermarketuri, liber la importuri si moarte producatorului marunt, comerciantului de cartier. De ce e alarmanta acesta stire?

Studiile sociologice au stabilit ca ponderea alimentelor in bugetul unei familii evolueaza in mod invers cu marimea acestui buget. Si anume, cu cat bugetul unei familii este mai mare, cu atat ponderea produselor alimentare in acesta este mai mica si, invers, cu cat bugetul este mai mic, cu atat ponderea cheltuielilor cu hrana si cu bautura este mai mare. Cu alte cuvinte, indiferent de puterea financiara a unei persoane sau a unei familii, cu toti mancam sau cheltuim pentru mancare sume care se incadreaza intr-o suma previzibila. Asta inseamna ca, chiar daca esti miliardar, nu poti manca de o suta de mii de ori mai mult decat un om care castiga 1000 de euro pe luna. La fel, din celalalt unghi privind, chiar sarac fiind, nu poti manca de o mie de ori mai putin decat un potentat financiar. E o chestiune de pura necesitate umana.

Plecand de la aceasta observatie, intelegem de ce industria alimentara sta astazi, la capatul a patru ani de criza, in atentia capitalurilor care si-au pierdut pietele de pe care au facut inainte bani frumosi. Aflat la ananghie, cetateanul lumii poate renunta la vacantele exotice, la hainele de firma si masinile scumpe, la locuintele valorand pe piata si de zece ori mai mult decat pretul lor de cost (o astfel de eroare a aruncat lumea contemporana in criza de astazi) si la multe altele. In schimb, nu poate renunta la a se hrani. In acest context au aparut, asa cum aratam si intr-un articol precedent, amenintarile privind o posibila criza alimentara.

Plecand de la aceasta constatare, urmeaza logic ca exista totusi pericolul ca aceste capitaluri, vaduvite de formulele facile de perpetuare a castigurilor de pana acum, sa incerce o reorientare spre zona alimentara. In principiu, nu este nimic rau atunci cand ai o concentrare a capitalurilor pe un anumit domeniu economic. Important este ca aceasta concentrare sa se faca in spiritul regulilor jocului pietei libere. Aici insa se poate instala insa o prima amenintare. Sa vedem cum stam la acest capitol.

La inceputul acestei luni, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu anunta ca Romania inregistreaza a doua cea mai mare crestere de preturi la alimente din regiune, dupa Bulgaria. De asemenea, guvernatorul obseva ca exista si o problema statistica nerezolvata in ceea ce priveste ponderea prea mare a alimentelor in cosul de consum. El a aratat ca ponderea alimentelor in cosul de consum, de 33%, este de departe cea mai ridicata, desi populatia nu consuma neaparat mai mult decat cea din alte tari. Altii vad insa si mai departe si dau glas altor temeri. Analistul financiar Aurelian Dochia crede ca "noi nu vom trece prin aceasta noua criza ca Germania, pentru ca la romani ponderea alimentelor in cosul de consum este inca foarte mare. Cresterea preturilor va face ca anumite produse sa devina inaccesibile pentru anumite categorii de persoane. Probabil ca in unele zone sarace vor aparea fenomene cu impact biologic, precum malnutritia, si acolo se va ajunge si la rationalizarea produselor".

Toate aceste restrictii trebuie eliminate pana in luna septembrie, releva memorandumul de intelegere convenit de Guvern cu Comisia Europeana in urma evaluarii efectuate de Executivul UE in aprilie-mai, impreuna cu Fondul Monetar International. Asadar, la sfarsitul acestei veri, cand se va culege recolta taranilor, tara va avea tot mai multi colosi comercianti care-i vor spulbera de pe piata. Asta inseamna sa nu-ti aperi interesele.