Gata cu subiectul Grecia?

Ieri, ministrii de finante ai zonei Euro s-au reunit cu scopul de a decide soarta Greciei. Pe scurt, ori in zona Euro, ori falimentul statului. Iar pretul discutat pentru salvarea Greciei: 130 de miliarde de euro. Concluzia: Grecia ramane in Euro. Se acorda ajutorul financiar si se incheie discutiile privind situatia grecilor.
A fost cumva din start fara iesire. Ministrul de Externe britanic, William Hague, spunea intr-un interviu citat de BBC ca e de asteptat ca Grecia sa fie salvata. Pentru ca zona euro e gandita fara iesiri. NU exista moneda nationala stocata undeva si gata sa reintre in circulatie. Falimentul Greciei, pe de alta parte, ar crea o criza fara precedent in zona euro. S-ar ridica intrebari privind Spania si Italia pe pietele internationale.

Dar Grecia e salvata. Si in sfarsit se poate sa se fii ajuns la final cu povestea greceasca. Problema e ca o decizie intr-o directie sau alta nu e de fapt atat de conclusiva. Iar faptul ca avem privilegiul de a fi martori la situatia Greciei e o lectie pe care ar fi util sa nu o uitam curand.

Daca azi Grecia nu ar fi obtinut ajutorul de 130 de miliarde de euro, situatia ar fi fost catastrofala. Statul ca angajator ar fi disparut. Pensiile nu ar mai fi putut fi platite. Salariile bugetarilor ar fi incetat sa existe. Banii ar fi fost o problema la nivelul intregii economii, pentru ca asa cum am vazut mai sus, nu exista o rezerva de bani tipariti care sa poata intra in circulatie in locul euro. Intr-o tara cu somaj de 20% e mai mult decat tragic. Dar pe de alta parte, ceea ce s-a salvat azi prin decizia de a ajuta Grecia si de fapt coerenta zonei euro pe pietele internationale, e supus unei alte forme de esec. Una pe termen lung. O forma mai subtila si mai chinuitoare care implica si o plecare de cap.

Nu intamplator, acelasi ministru de externe britanic spunea ca Regatul Unit nu va intra in zona euro pentru ca e o pierdere a independentei pe care ei, ca natiune, nu o pot concepe. Iar pentru ca zona euro sa functioneze, atunci de fapt e nevoie de o mai mare integrare, politica si fiscala. Deci de si mai putina independenta.

Cu oamenii in strada, demonstrand impotriva masurilor de austeritate, Grecia se angajeaza pe termen lung la austeritate. Olanda, prin ministrul de finante Jan Kees De Jager, exprima chiar preferinta pentru o prezenta continua cu rol de supervizare a veniturilor Greciei si cheltuielilor publice, din partea UE, FMI si BCE.

Asadar, Grecia azi, in cifre arata asa:
20.9% - somaj
48% dintre persoanele tinere sunt someri
25% crestere in numarul persoanelor fara adapost in ultimii trei ani
27.7% dintre greci au risc de saracie si excluziune sociala


Chiar si cu acest ajutor venit din partea zonei euro, sunt deja indoieli ca Grecia va reusi sa isi reduca datoria la un nivel sustenabil.

In zece zile urmeaza un nou summit al UE. In vederea caruia se doreste ca povestea Greciei sa fie incheiata. Pentru ca premierul David Cameron vorbeste despre masuri de incurajare a cresterii economice in UE, printre care si o relaxare a pietei muncii. (sa ne tinem respiratia oare pentru un semn de bunavointa din partea Olandei?). Dar pentru greci, pare ca de-abia incepe o intreaga poveste.