Guvernul umbla iar la Codul Fiscal si la cel de procedura. Contabili, mai puteti?

Hotarat lucru, sa fii contabil in Romania de astazi si sa faci fata tuturor modificarilor legislative din domeniu nu e lucru usor. In opinia mea, oamenii acestia ar trebui sa beneficieze de cursuri gratuite, platite de administratiile fiscale, in care sa fie initiati in tainele ansamblarii fragmentelor de dispozitii intinse pe zeci, daca nu sute, de acte legislative, asemenea specialistilor in reconstituirea papirusurilor macinate de trecerea vremii.

La noi nu poate trece anul ca sa nu se schimbe ceva in ceea ce ar trebui sa fie Codul Fiscal. Asta, atunci cand nu se schimba mai des. Asa se face ca, in loc sa avem un corpuscul legislativ cuprins intre copertile unui volum, cand e vorba despre fiscalitate, invartim dispozitii, completari, reveniri si contrareveniri, dosare intregi cu legi, hotarari si ordonante, in care materia nu mai este ordonata cum te-ai putea astepta, cu articole numerotate aritmetic, ci exponential, cu indici si ridicari la putere. Codul Fiscal se schimba prea des ca sa se mai indemne cineva sa-l reorganizeze de o maniera decenta.

Ieri, guvernul a modificat organizarea si functionarea cazierului fiscal. Secretarul de stat in Ministerul Finantelor Publice, Dan Lazar, spune ca modificarile au drept scop "diferentierea termenului de radiere a faptelor savarsite de contribuabili si care se inscriu in cazierul fiscal, in sensul ca se va tine cont de gravitatea fapte savarsite de contribuabil", a afirmat secretarul de stat. Astfel, actul normativ prevede ca unele fapte care constituie contraventii, dar nu au o gravitate deosebita, sa fie radiate din cazierul fiscal in termen de 1 an, in timp ce pentru infractiunile cu gravitate deosebita, ramane termenul de 5 ani, dupa care se va radia respectiva fapta din cazierul fiscal.

In plus, modificarile aduse astazi vizeaza si introducerea de noi contraventii pentru: neretinerea impozitelor cu stopaj la sursa, neprezentarea de catre contribuabil a bunurilor sau a materiei impozabile in vederea calcului impozitului de catre fisc, precum si pentru retinerea si nevarsarea, in cazul acelor categorii de impozite si taxe care sunt prin stopaj la sursa, daca contribuabilul nu este de rea credinta.

De ce mai sunt necesare astfel de schimbari? Una dintre reglementari vizeaza profesia de evaluator. "Era necesara aceasta reglementare, in primul rand, datorita faptului ca aceasta profesie – cea de evaluator – nu era reglementata pana in acest moment. Aceasta structura - care numara in jur de 5000 de evaluatori care deservesc o piata de 25 de milioane de euro - pana in momentul de fata, nu era reglementata si nu avea un statut, un regulament, o modalitate de accedere in aceasta profesie", a precizat Dan Lazar.

Asadar, sunt reglementari care se impun nu doar in virtutea unor evolutii si transformari rapide din activitatea economica (cum ar fi, de pilda, cele legate de preluarile de actiuni ale unor alte societati comerciale), ci si pentru ca cineva, de o buna bucata de timp, a uitat, pur si simplu, de anumite categorii profesionale. A uitat sau, poate, doar n-a vrut sa le introduca intr-un cadru de functionare reglementat.

Cele nu mai putin de 48 de pagini din "Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii 571/2003 privind Codul Fiscal, modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordarii esalonarilor la plata, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale", pline de articole dublate, triplate, precizari si insertii, produc o impresie dezagreabila cititorului, ca sa nu mai vorbim despre dificultatile cu care se confrunta si se vor confrunta in continuare cei care trebuie sa si lucreze cu ele. Par a fi o veritabila maculatura administrativa.

Orice administratie guvernamentala serioasa ar trebui, la un moment dat, sa isi traga sufletul si sa definitiveze acest gen de corp legilativ, desigur, in masura in care aceasta este posibil. Sa refaca intr-o maniera decenta fondul si forma unuia dintre codurile legislative de capatai, alaturi de Codul Penal si cel Civil. Aceasta exigenta nu vine dintr-o exagerata pretentie estetica, ci dintr-o necesitate evidenta: el trebuie sa fie ordonat, compact, usor de citit si de inteles si, nu in ultimul rand, chiar de manevrat.