O societate comerciala, platitoare de TVA si impozit pe profit, care desfasoara activitati in domeniul constructiilor si are mai multi salariati, se confrunta cu urmatoarea situatie: muncitorii necalificati de pe santier, categorie de personal dificil de recrutat si de pastrat, solicita frecvent sprijin financiar din partea administratorului. Uneori acestia cer plata salariului in avans, iar alteori solicita imprumuturi pe care intentioneaza sa le restituie in decurs de cateva luni. In aceste conditii, societatea doreste sa afle daca poate acorda imprumuturi salariatilor, care este procedura recomandata, ce implicatii fiscale trebuie avute in vedere si care este monografia contabila aplicabila.
Temeiul legal al acordarii de imprumuturi in afara creditului bancar il reprezinta art. 2.158 alin. 2 din Codul civil care prevede ca atunci cand o persoana acorda un imprumut fara a o face cu titlu profesional, nu ii sunt aplicabile dispozitiile legale privind institutiile de credit si institutiile financiare nebancare.
In privinta legislatiei specifice, potrivit art. 5 alin. 1 din OUG 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului este interzis oricarei persoane fizice, juridice sau entitati fara personalitate juridica, ce nu este institutie de credit, sa se angajeze intr-o activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public ori intr-o activitate de atragere si/sau gestionare de sume de bani provenite din contributiile membrilor unor grupuri de persoane constituite in vederea acumularii de fonduri colective si acordarii de credite/imprumuturi din fondurile astfel acumulate pentru achizitionarea de bunuri si/sau servicii de catre membrii acestora.
De asemenea, conform art. 3 alin. 1-2 din Legea 93/2009 privind institutiile financiare nebancare, BNR-ul este singura autoritate in masura sa decida daca activitatea desfasurata de o entitate este de natura activitatii de creditare cu titlu profesional, caz in care va avea in vedere aspecte precum: desfasurarea acestora ca activitati economice de sine statatoare, orientate spre obtinerea de venituri cu caracter regulat; existenta unor structuri interne specializate in domeniul creditarii care gestioneaza si analizeaza aceste activitati in mod distinct, pe baza unor reguli prestabilite si cu luarea in considerare a activitatilor de creditare la proiectarea bugetului societatii ori la efectuarea de previziuni referitoare la activitatea de ansamblu a societatii.
In acelasi sens este si punctul de vedere al BNR conform caruia operatiunea de imprumut cu caracter ocazional si care nu are ca sursa fonduri rambursabile atrase de la public poate fi realizata in mod liber, nefiind supusa reglementarilor speciale in materie de autorizare.
De aici rezulta ca societatea poate acorda imprumuturi propriilor salariati, daca aceasta activitate de creditare a salariatilor nu se desfasoara in mod regulat, ci ocazional, cu caracter limitat, in scopul fidelizarii si motivarii salariatilor si fara a se urmari obtinerea de venituri din dobanzi cu caracter substantial raportat la veniturile societatii angajatoare.
Ce procedura este recomandata pentru acordarea imprumuturilor?
Este indicat ca acordarea de imprumuturi catre salariati sa fie reglementata intern prin Hotarare AGA/Decizie asociat unic, in care sa se prevada anumite aspecte practice legate de aceste imprumuturi: cine poate primi un imprumut, in ce cuantum, durata imprumutului, dobanda perceputa, conditiile de rambursare etc.
Ce documente trebuie intocmite si cum poate fi rambursat imprumutul?
De asemenea, intre societatea angajatoare si salariatul imprumutat se va incheia un contract de imprumut, cu clauze clare in privinta datelor si conditiilor de rambursare. Ca modalitate de rambursare, se poate conveni de comun acord si restituirea imprumutului prin retineri din salariu de catre angajator, avand in vedere ca raportul juridic ce sta la baza retinerilor nu este unul de dreptul muncii, ci unul civil, nascut din contractul de imprumut.
Ce implicatii fiscale trebuie avute in vedere?
Din punct de vedere fiscal, deoarece imprumuturile sunt rambursabile, sumele acordate cu titlu de imprumut nu vor fi considerate avantaje salariale impozabile, avand in vedere prevederile art. 76 alin. 2 lit. s si alin. 3 lit. c din Codul fiscal. In schimb, daca dobanda perceputa pentru sumele imprumutate nu este la nivelul pietei, diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala stabilita prin negociere si dobanda practicata pe piata este considerata venit neimpozabil doar daca aceasta diferenta, impreuna cu celelalte avantaje salariale prevazute la art. 76 alin. 4 1 din Codul fiscal, se incadreaza in limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, in conformitate cu prevederile art. 76 alin. 4 1 lit. j din Codul fiscal.
Inregistrarile contabile
- acordarea imprumutului
461 Debitori diversi = 5121 Conturi la banci in lei /5311 Casa in lei
- inregistrarea venitului din dobanda conform prevederilor contractuale
461 Debitori diversi = 766 Venituri din dobanzi
- incasarea ratei de imprumut si a dobanzii aferente
5121 Conturi la banci in lei /5311 Casa in lei = 461 Debitori diversi
sau
421 Personal salarii datorate = 461 Debitori diversi.
Informatii oferite in luna iulie 2026 de catre specialistii site-ului PortalCodulFiscal.ro. Dati click AICI pentru a vedea toate noutatile contabile + consultanta si raspunsuri detaliate de la experti.