Industria nclmintei este n aer

Productivitatea la nivel scăzut, lipsa forței de muncă și creșterea costurilor pe care le implică acest factor, nevoia de retehnologizare sunt lucrurile care țin industria de pielărie și de încălțăminte pe loc. Pentru sectorul de încălțăminte, marochinărie, confecții piele, ponderea lohn-ului  se menține pe un trend constant de scădere. "Acum 10 ani vorbeam de 90%, în 2000 ajunsese la 64%, iar în 2007 lohn-ul reprezenta circa 49% din total contracte", a declarat pentru Curierul Național Doru Mladin, președinte al Organizației Patronale Pielărie Încălțăminte "PINC". Scăderea lohn-ului în acest sector schimbă structural și abordarea în planul producției și a marketingului pentru fabricile de profil. Pentru activitatea multor fabrici ce activează în industria pielăriei a devenit vitală reluarea completă a procesului de producție: proiectaredesign, contractare comenzi în piețe concurențiale, aprovizionare, dotare tehnică pentru realizarea producției, susținere financiară corespunzătoare.                 
Brandul românesc este puțin cunoscut în țară
Importurile din țările asiatice sunt în creștere, iar la produsele venite din afară sunt practicate prețuri de dumping, producătorii autohtoni trebuie să-și creeze și să investească în propriul brand/marcă. În momentul de față sunt puține companii românești recunoscute pe piața autohtonă de încălțăminte prin brand și calitate, prețurile produselor oferite de acestea sunt destul de piperate față de produsele de import.
"Există reglementări la nivelul Uniunii Europene care limitează importurile din țările asiatice tocmai pentru a nu afecta producția internă, iar OPPINC militează în prezent pentru menținerea de astfel de măsuri de restricționare, vom vedea dacă vom reuși acest lucru în toamnă", a mai adăugat Doru Mladin.
Sectorul de pielărie se confruntă cu mai multe probleme deoarece pe lângă necesitatea unei dotări tehnice din ce în ce mai costisitoare, apare componenta investițională de mediu, ce a dus în ultimii 5 ani la închiderea majorității tăbăcăriilor deschise în perioada anilor "70-"80, din cauza amplasării necorespunzătoare, în imediata apropiere a zonelor rezidențiale și a costurilor enorme de protecție a mediului ce nu au putut fi susținute.
Raportul importuri-exporturi este de 1,2 la 1
Pielea, ca materie primă, reprezintă aproape 50% din costul de producție al unui pantof, iar  scăderea capacității de prelucrare interne a acestui material pune producătorii de încălțăminte și articole de pielărie în situația de a apela la importuri, iar sursa acestora nu este întotdeauna de calitate.
Importurile de pantofi au ajuns în 2007 la circa 89 milioane de perechi, iar exporturile se situează în jurul a 70 milioane de perechi, și asta pentru că din fabricile mari de dinainte de 1990, au mai rămas active aproximativ 70%.
Producția autohtonă de încălțăminte, ca valoare a producției în sine și a materiilor prime procesate în sistem lohn, se situează la aproape 1,7 miliarde de euro, anual producându-se circa 70-71 milioane de perechi de încălțăminte, iar în sectorul de marochinărie aproximativ 340.000 bucăți anual.
OPPINC: Avem nevoie de parcuri industriale pentru prelucrarea pielii
"Există o strategie națională, la care am lucrat și noi alături de alte foruri, și care prevede dezvoltarea acestei industrii și în special în ideea exportului. A devenit în sfârșit clar pentru toți că, fără export, România nu are mari șanse de dezvoltare, și se pare că, după o perioadă de indiferență, Guvernul dorește încurajarea exportului. Sunt însă o serie de probleme de a căror rezolvare depinde cât de eficient poate deveni acest export pentru producători și pentru economie în general", afirmă președintele organizației patronale.
Privind sectorul de pielărie-încălțăminte, sector tradițional și dovedit a fi de succes în programul de export românesc, Guvernul se poate implica în câteva direcții care completează strategia națională de dezvoltare, dar și prin utilizarea judicioasă a unor resurse pe care România le are, printre care cel mai important este pielea crudă.
"O resursă din ce în ce mai amplă, prin dezvoltarea sectorului zootehnic, pielea crudă necesită prelucrare, or, în condițiile actuale grele, ar fi util ca Guvernul să stabilească, printre atâtea proiecte de parcuri industriale pe care diverse administrații locale le pun în aplicare, și dezvoltarea a 2 centre industriale naționale de tip parc industrial destinate exclusiv prelucrării pieilor crude.
În aceste parcuri industriale, se pot crea printr-un parteneriat public-privat condiții tehnice și de protecție a mediului moderne, care să permită amplasarea de tăbăcării specializate pe diverse tipuri de piei și de operații", adaugă președintele PINC.