Infrastructura feroviar, revigorat cu 10 miliarde de euro

Lipsa investițiilor în infrastructura feroviară determină creșteri considerabile de transport și face ca această situație să se reflecte, așa cum este normal, și în indicatorii de activitate. Chiar ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a recunoscut ieri, în cadrul unei conferințe de presă, că în ultimii 18 ani, căile ferate au fost considerate "o soră mai săracă" pentru care nu au existat resurse de finanțare. "Nu voi continua această politică de trecere în plan secund a căii ferate", a spus Orban, anunțând că investițiile pe care le preconizează pentru următorii 10 ani însumează circa 10 miliarde de euro. Sumă deloc neglijabilă, dacă stăm să ne gândim că 60% din fonduri vor fi suportate de bugetul de stat, restul urmând să fie finanțat din capital privat sau din credite externe.
Proiectele de modernizare vor include implementarea unui sistem de management al traficului, finalizarea electrificării pe rețelele principale și înlocuirea și modernizarea a două treimi din parcul de locomotive și vagoane.
Potrivit ministrului, în România, transportul feroviar are o cotă de piață de 30%, însă este în scădere ca urmare a lipsei de investiții și a concurenței transportului rutier. Ludovic Orban este decis să relanseze transportul pe calea ferată care, în ultimii ani, a pierdut mare parte din pasageri.
"Trebuie să aducem călătorii pe căile ferate. Este nevoie de confort, viteză și siguranță, pentru a asigura un serviciu de calitate la transportul de călători și marfă", a afirmat Orban.
El a adăugat că lipsa investițiilor în infrastructură face ca tonajul vagoanelor de marfă să fie limitat și viteza mică, ceea ce determină creșterea costurilor de transport și reducerea vitezei de livrare a mărfii.
Indicatorii statistici, în cădere liberă
Ministrul Transporturilor a mai anunțat ieri că investițiile vor fi orientate, prioritar, către realibitarea coridorului paneuropean Curtici-Constanța, modernizarea parcului de vagoane și managementul traficului feroviar.
În cadrul aceleiași conferințe, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Septimiu Buzașu, a adăugat că pe lista priorităților se mai află lucrările de acces la viitorul pod Calafat-Vidin și reabilitarea a cinci stații CFR, printre acestea regăsindu-se și Gara de Nord din Capitală. "În ceea ce privește modernizarea Gării de Nord București, se va schimba conceptul, astfel încât nu va fi doar un terminal, ci și un centru de afaceri și de informare, mai exact un mall", a spus Buzașu.
Ministrul Transporturilor a fost prezent marți la evenimentul "Zilele Feroviare 2007", în cadrul căruia s-a lansat catalogul feroviar în varianta on-line. Pentru a pune lucrurile la punct, deși chiar domnia sa a afirmat că în ultimii 18 ani nimănui nu i-a păsat de soarta căilor ferate, Orban a anunțat recent că intenționează o privatizare cât mai rapidă a sistemului. Prima dintre companiile care intră în reorganizare este CFR Călători, urmând ca și CFR Marfă și CFR Infrastructură să fie supuse aceleiași reforme.
Statisticile arată că numărul celor care merg cu trenul a scăzut continuu, ajungând în prezent la o treime din numărul celor care călătoreau pe calea ferată înainte de 1989. În 2004, 99.434 mii de persoane au ales să circule cu trenul, în 2005, numărul acestora a scăzut considerabil - 92.424 mii de călători - pentru ca anul trecut să se înregistreze o ușoară creștere - 94.441 mii de călători. Același lucru poate fi remarcat și în ceea ce privește mărfurile transportate pe calea ferată. Dacă în 2004 era vorba de 72.738 mii de tone, în 2005 s-a ajuns la 69.175 mii de tone, pentru ca anul trecut să se înregistreze doar 68.313 mii de tone.

Dificultăți pentru sistemul RO-LA
Ieri, conducerea Ministerului Transporturilor a susținut că sistemul de transport feroviar de tip RO-LA, cu platforme de tren pentru TIR-uri, nu poate fi extins la nivel național, din cauza rețelei de căi ferate deficitare, care crește timpul de traversare a teritoriului țării la 24 de ore. Sistemul de transport de tip RO-LA nu poate fi implementat în România, în locul clasicului transport rutier de mărfuri. Cauzele țin de costurile mult prea mari de exploatare, respectiv de infrastructura feroviară deficitară ce face ca drumul Giurgiu - Curtici să se facă în aproximativ 24 de ore, se arată într-un document transmis de minister senatorului PSD Dan Vasile Ungureanu, la solicitarea acestuia.
"În momentul de față, traficul rutier este infernal din cauza TIR-urilor, îndeosebi pe drumurile naționale, dar, după cum arată ministrul, nu se poate implementa o modalitate alternativă de transport pentru mărfuri. Ministrul își justifică punctul de vedere prin faptul că ar crește costurile transportatorilor. Însă așa cresc riscurile, crește poluarea și numărul accidentelor, iar infrastructura de drumuri naționale se degradează mai repede", afirmă Dan Vasile Ungureanu, într-un comunicat citat de Mediafax. Senatorul de Arad crede că lipsa unei strategii privind dezvoltarea sistemului RO-LA înseamnă costuri și mai mari pentru România. În 1993, SNCFR și-a stabilit ca obiective strategice utilizarea tehnologiilor RO-LA, ca o alternativă oferită transportatorilor rutieri ce întâmpinau restricții de acces datorită politicilor guvernelor din statele europene dezvoltate, de protejare a mediului înconjurător și a infrastructurii rutiere. La data de 6 septembrie 2002 a fost inaugurată ruta Glogovăț (Arad) – Wels (Austria) și retur.
2008 vine cu privatizarea
Privatizarea companiei CFR Marfă ar putea fi demarată în primul trimestru al anului viitor, pe baza propunerii unei firme de consultanță, care urmează să fie selectată luna viitoare, a susținut, ieri, Orban. "Luna viitoare va fi desemnat consultantul pentru privatizarea CFR Marfă, care va face o propunere cu privire la modalitatea de privatizare a companiei, care va fi aprobată ulterior printr-o hotărâre de guvern. Pe baza propunerii consultantului vom începe în primul trimestru al anului viitor procedura de privatizare", a adăugat Orban.
Ministerul Transporturilor așteaptă, până la 24 octombrie, oferte pentru contractarea de servicii de consultanță, în vederea elaborării strategiei de privatizare a companiei CFR Marfă. În luna aprilie, surse din minister declarau că CFR Marfă va fi scoasă la privatizare până la sfârșitul acestui an, o problemă fiind răscumpărarea euroobligațiunilor emise în urmă cu cinci ani, în sumă de 120 milioane euro. Titlurile, care au o dobândă de 10,5% pe an, sunt scadente la 10 decembrie 2007. Obligațiunile vor fi răscumpărate în luna decembrie a acestui an. Compania de stat specializată în transporturi de marfă pe căile ferate deținea, anul trecut, circa 90% din piața de transport feroviar și 35-40% din segmentul general de transport din România. CFR Marfă are aproximativ 19.000 de angajați și dispune de un parc de aproape 1.000 de locomotive, circa 55.000 de vagoane și două ferryboat-uri. Profitul brut al companiei este estimat pentru acest an la 6,5 milioane lei, în scădere cu aproximativ 40% comparativ cu 2006, în principal ca urmare a scăderii veniturilor din vânzarea mărfurilor, conform bugetului de venituri și cheltuieli pentru 2007