Lipsa procesatorilor si legislatia, "chimicalele" industriei ecologice

Principalul punct slab al industriei alimentare ecologice il reprezinta in momentul de fata prelucrarea, ambalarea si comercializarea produselor de acest tip. "Acest handicap al industriei de profil este determinat in principal de costurile mari ale instalatiilor industriale si de ambalare, corespunzatoare standardelor agriculturii ecologice. Astfel, Romania duce o lipsa acuta de procesatori canalizati pe acest domeniu", a declarat Ion Toncea, presedintele Federatiei Nationale de Agricultura Ecologica. De asemenea, spune Toncea, o alta problema este legislatia autohtona de profil, ale carei norme sunt specifice doar agriculturii conventionale. "De exemplu, crescatorii de oi in sistem ecologic nu pot valorifica carnea de miel ca ecologica pentru ca sacrificarea se face in abatoare conventionale, care nu pot fi acreditate ca ecologice. Colegii nostri au vrut sa-si achizitioneze abatoare mobile produse in Europa, dar acestea nu sunt acceptate si in Romania", a adaugat presedintele FNAE. Acesta a mentionat si o problema legata de productia primara, in special de soia si porumb, "deoarece Ministerul Agriculturii sustine introducerea in cultura a OMG-urilor (organisme modificate genetic - n.r.), atitudine care va restrange suprafata cultivata cu aceste plante in sistem ecologic si va creste neincrederea procesatorilor si a comerciantilor in produsele alimentare din soia si porumb.

"Produsele ecologice romanesti, la mare cautare"

In ciuda problemelor cu care se confrunta producatorii romani de alimente ecologice, acestia nu fac fata cererii. "Produsele ecologice romanesti sunt la mare cautare. De exemplu, la targul BIOFACH de la Nürnberg din acest an s-au inregistrat comenzi in valoare de circa 5 milioane euro, desi au participat numai 10 societati de profil", mentioneaza specialistii. Cererea din ce in ce mai mare si lipsa procesatorilor in tara de origine determina produsul ecologic brut sa urmeze rute externe, doar o mica parte dintre alimentele de acest tip gasindu-si loc pe piata interna. Conform MAPDR, 40% din productia vegetala, 20% din cea animala si 70% din productia de miere se exporta.

Industria mizeaza pe cresteri

Tot in baza datelor MAPDR si FNAE, in anul 2006 s-au vandut ca produse alimentare ecologice, circa 500 hl lapte, 520 tone telemea de oaie si capra; 576 tone schweitzer; 640 tone cascaval; 1.243 tone miere; circa un milion de oua; 160 tone produse din soia; 10.000 tone legume, 400 tone fructe, 42 tone conserve de legume si fructe etc. Pentru anul acesta, "ne asteptam la diversificarea produselor agricole si alimentare ecologice. Per total, este posibil sa inregistram o crestere a volumului si, desigur, a veniturilor producatorilor ecologisti, pe fondul unui spor semnificativ de calitate", este de parere Ion Toncea.

Produsele ecologice, mai scumpe cu pana la 30%

De asemenea, aflam ca, spre deosebire de anii trecuti, pretul alimentelor ecologice se apropie din ce in ce mai mult de cel al produselor conventionale. Astfel, "ca peste tot in lume, ca urmare a costurilor de productie mai mari, pretul mediu al produselor ecologice este mai mare cu circa 10 - 30%. Valoarea la vanzare a produselor alimentare ecologice este stabilit de piata, de cererea consumatorilor de astfel de produse", a adaugat seful FNAE. Situatia delicata din industria de profil autohtona a determinat producatorii sa incheie parteneriate de succes, dar "din pacate, nu avem decat doua exemple - BIOCOOP Sibiu, o asociatie fericita intre producatori, procesatori si comercianti, precum si Delta Dunarii Organics, o asociere dintre fermieri ecologisti romani si comercianti italieni.

Produse ecologice autohtone

Produse alimentare de origine vegetala - paine si paste fainoase din grau comun, secara, grau durum sau grau spelta; ulei din floarea-soarelui, rapita, camelina, nuca; sroturi de floarea-soarelui si rapita; produse din soia (paté, branza tofu si branza tofu in ulei, lapte, maioneza, crochete vegetale etc.); fructe (capsuni, mere, pere, prune, nuci) si fructe de padure; legume proaspete (spanac, ceapa, usturoi, tomate, ardei, vinete, cartofi, varza, conopida etc.) ceaiuri din plante medicinale si plante aromatice; vin si tuica; tesaturi din fibre de in si canepa; Produse alimentare de origine animala - oua de gaina; lapte, unt, branza si cascaval de vaci; telemea de oaie, capra si bivolita, branza de burduf, branza in coaja de brad; miere si faguri cu miere, precum si alte produse apicole (propolis si tinctura de propolis, polen, ceara). Produse nealimentare, de origine minerala - amendamente calcaroase si calciu furajer.

UE introduce un nou sistem de etichetare a produselor agricole ecologice

Uniunea Europeana va introduce un nou sistem de etichetare a produselor organice, precum si un nou set de reglementari in domeniul agriculturii ecologice, potrivit unui acord al ministrilor comunitari convenit dupa 18 luni de controverse, transmite Reuters. Comerciantii de produse care contin ingrediente organice in proportie de 95% vor folosi un logo special al UE si o eticheta care indica originea. Dedesubt va exista o alta eticheta care va mentiona tipul ingredientelor organice ce intra in componenta produsului. "Este un acord excelent, care permite cumparatorilor sa recunoasca mai usor produsele organice de pe teritorul UE si sa stie precis ce cumpara", a declarat comisarul pentru Agricultura Mariann Fischer Boel. Etichetele pot fi insotite de logouri nationale sau private, in functie de fiecare stat membru. Firmele de catering sunt exceptate de la aceste reglementari, dar statele pot introduce prevederi nationale in acest sens. Fermierii care practica agricultura ecologica au dificultati in vanzarea produselor in alte state comunitare, intrucat exista o diversitate de logouri nationale si private dificil si costisitor de obtinut. In prezent, UE are doua categorii de etichetare, "gold standard", pentru produsele finale care contin ingrediente organice in proportie de minimum 95%, si "emphasised labelling", in cazul produselor cu continut organic de cel putin 70%.