Mobilizare n faa crizei alimentare

Situația a devenit explozivă, dacă privim chiar și numai imaginile transmise de corespondenții posturilor franceze de televiziune de la recentele revolte ale foamei din Haiti, Egipt, Cote d"Ivoire sau Senegal. Dominique Strauss-Khan, directorul general al FMI, a dat tonul, încă la începutul săptămânii, lansând un vibrant apel către Guvernele lumii, cu prioritate din țările dezvoltate, cerându-le să adopte urgent măsuri pentru a stopa creșterea fulminantă a prețurilor la produsele alimentare. "Dacă aceste creșteri de prețuri vor continua în ritmul actual, declară Strauss-Khan, consecințele vor fi teribile... Așa cum am constatat în trecut, asemenea situații sfârșesc adeseori cu războaie". Robert Zoellick, președintele Băncii Mondiale, lansa un apel similar în cadrul reuniunii de duminică a Comitetului pentru dezvoltare al instituției respective. La Iohannesburg, în cadrul unei conferințe interguvernamentale sub egida Băncii Mondiale și a mai multor agenții ale ONU, 64 de țări, între care Franța, Brazilia, China și India, au adoptat un raport ce subliniază că "prea multă vreme, costurile sociale și cele privind protecția mediului cauzate de o agricultură intensivă au fost ocultate". În condițiile în care apelurile la mobilizare internațională pentru a face față crizei alimentare cu care se confruntau îndeosebi țările cele mai sărace, raportul cheamă la o modificare profundă a politicilor agricole mondiale, subliniind că enormele creșteri ale productivității din ultimii 50 de ani au ocultat prea multă vreme costurile sociale ale agriculturii intensive. Raportul a fost elaborat cu contribuția a peste 400 de experți științifici în domeniul agriculturii din diferite țări care cer reorientarea de urgență a politicilor agricole acordând o mai mare atenție micilor agricultori și agriculturii familiale. Într-o lume în care un agricultor american poate produce 2.000 tone de cereale pe an, față de maximum 1 tonă în cazul agricultorului african, subliniază în context raportul mai sus amintit, se impune neîntârziat o reechilibrare a producției agricole. Cum? Pe de-o parte, susține raportul, luptând împotriva unei superintensificări a culturilor, cu toate poluările pe care le antrenează, iar pe de altă parte, relansând ajutoarele destinate dezvoltării agriculturii în țările sărace.
Franța cere Europei să rămână un actor major în combaterea foametei
"Europa trebuie să rămână o putere agricolă puternică, pentru a fi capabilă să ajute țările cele mai afectate de criza alimentară ce amenință îndeosebi Africa", a pledat Michel Barnier, ministrul francez al Agriculturii, la reuniunea din Luxemburg a miniștrilor Agriculturii din UE. El a propus omologilor săi europeni "o inițiativă europeană pentru securitatea alimentară mondială", în centrul căreia să se afle imperativul ca Politica Agricolă Comună (PAC) să vizeze "producții agricole mai mari și mai bune", pentru a se putea contracara astfel explozia fulminantă a prețurilor la grâu și orez.
Barnier a cerut, de asemenea, partenerilor săi europeni să ajute țările în curs de dezvoltare să-și reconstruiască agricultura și să fie fermi la negocierile din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, să nu semneze acordul de la Doha, întemeiat pe analize eronate ce susțineau existența unor surplusuri de materii prime, inclusiv de cereale în lume.
Ministrul francez al Agriculturii a dat o replică dură detractorilor PAC, în frunte cu Marea Britanie, care doresc suspendarea subvențiilor agricole, iar cei 27 de membri ai UE au suprimat sistemul interdicțiilor la prelucrarea și obținerea de recolte pe unele dintre suprafețele agricole europene. Ministrul sloven al Agriculturii, a cărui țară asigură în prezent președinția semestrială a Uniunii, a recunoscut în cadrul reuniunii din Luxemburg că această criză alimentară constituie "o problemă foarte serioasă la nivel mondial", iar omologul său german a cerut ca la întâlnirea lor din luna mai să fie organizată o dezbatere amplă pe această temă, prilej în care să fie precizat rolul Europei în combaterea acestui flagel cu care se confruntă planeta. Franța, care va prezida Uniunea Europeană în a doua jumătate a acestui an, a anunțat deja, prin vocea președintelui Sarkozy, că va face din această inițiativă, practic din reformarea politicii agricole europene, una dintre prioritățile sale.
Într-o lume în care un agricultor american poate produce 2.000 tone de cereale pe an, față de maximum 1 tonă în cazul agricultorului african, se impune neîntârziat o reechilibrare a producției agricole, se arată într-un raport realizat de 400 de experți.