Portofelul cu euro

Cum merge treaba cu trecerea la Euro? Nu ne mai grabim cu adoptia monedei unice in 2015. Asa era ultimul plan adoptat prin Programul de Convergenta in primavara anului trecut, dar l-am revizuit: ne propunem intrarea in ERM (European Exchange Rate Mechanism) II candva in anii 2013-2014, fara o mentiune specifica despre momentul intrarii in zona Euro (conform Mediafax).

Pentru majoritatea romanilor, "trecem la Euro" echivaleaza cu preturi in final exprimate in moneda in care ni le explicam noi intre noi asa (plus lipsa argumentului etern pentru cresterea lor: fluctuatiile cursului valutar), salarii gata convertite si oficiale pe cartea de munca (ca sa nu te mai streseze cursul cand iti iei salariul). Macroeconomic, nu e prea vizibil pentru noi ce face Euro si ce face lipsa lui. Dar e corect cum ne gandim: stabilitatea preturilor de consum e un avantaj declarat al monedei unice. Mai sunt tot acolo si oportunitatile crescute pentru afaceri si piete, stabilitate economica, integrarea pietelor financiare, si tot asa. In esenta, e ca si cum dupa minimarket-ul de cartier, ai intra (si client, si negustor) direct la mall.

Dar ce ascunde Euro, si de ce e bine sa mai stam un pic inainte sa ne avantam? Pai aderarea la moneda unica inseamna ca renuntam la controlul cursului valutar ca instrument de ajutor al economiei. Ea, economia, trebuie sa se autosustina. De exemplu, nu poti sa iti devalorizezi propria moneda ca sa descurajezi importul si sa incurajezi exportul. Asadar, economia trebuie sa faca fata singura socurilor inerente. ERM II cu asta se ocupa. Se stabileste o zona de confort a cursului valutar intre moneda nationala si Euro si se fac toate eforturile necesare pentru a pastra cursul intr-o marja de +/- 15% fata de acest curs. Mimeaza Euro, dar nu e acolo.

Asadar, economia noastra trebuie sa devina suficient de stabila pana in 2013-2014. Suntem pregatiti? Sau ne amagim din nostalgia de a nu ne face de rusine si a "raporta productie buna la hectar"? In 1992 Marea Britanie a iesit brusc din ERM din cauza speculatorilor de curs valutar. Momentul a ramas in istoria economica sub numele de "Miercurea neagra". Anii 90 au inceput pentru Marea Britanie cu o criza serioasa si cu pierderi majore de bani in directia sustinerii cursului. Oare noi avem resursele necesare sa intram intr-o asemenea provocare? Cazurile Greciei si Portugaliei arata si ele semnale serioase de alarma despre intrarea nepregatita in zona monedei unice. Iar noi acum suntem nepregatiti.

In noiembrie 2010, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei a declarat ca Romania ar trebui sa amane momentul aderarii la zona euro daca in urmatoarele luni se va constata ca efortul de consolidare fiscala nu este sustinut de populatie, aratand insa ca prelungirea pana in 2018 este un obiectiv mult prea indelungat.
Asa ca se apropie in anii urmatori un moment al adevarului pe care altii mai puternici si mai pregatiti ca noi, l-au ratat. Noi cu ce intram in arena peste 3 ani?