Produsele tradiionale romneti nu sunt protejate pe piaa european

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nu a primit nicio solicitare pentru protecția denumirii unui aliment, însă înființarea unui Oficiu pentru produse tradiționale va ajuta producătorii români să-și valorifice produsele pe piața UE, a declarat, vineri, pentru NewsIn, Tudorel Baltă. "Până în prezent, niciun producător nu a solicitat protecția denumirii unui produs alimentar. Nu este ceva nefiresc, sunt state care au aderat în 2004 și abia acum au început să ceară protecția pentru anumite produse. Important este că producătorii români au înțeles care sunt avantajele oferite de protecția denumirii. Sunt semnale că produsele românești sunt așteptate pe piața comunitară, însă calitatea acestora este garantată de protecția denumirii", a spus directorul în cadrul MADR, Tudorel Baltă. Acesta a precizat că, în cursul lunii aprilie, se va deschide la Brașov un Oficiu pentru produse tradiționale. "Oficiul are rolul de a oferi consultanță producătorilor tradiționali și, implicit, celor care intenționează să solicite protecția denumirii produselor realizate. Dacă obțin protecție, producătorii români vor putea să-și valorifice mai ușor produsele pe piața europeană", a menționat Tudorel Baltă. Ministrul Agriculturii, Dacian Cioloș, a declarat că, cel mai probabil săptămâna viitoare, Guvernul ar putea aproba înființarea Oficiului Național pentru Produse Tradiționale și Ecologice. Potrivit lui Cioloș, "Oficiul ar trebui să se ocupe nu numai de aplicarea reglementărilor comunitare care sunt transpuse în legislația națională vizavi de produsele tradiționale, dar să aibă o atitudine administrativă proactivă pentru producătorii mici și asociațiile de crescători de animale pentru a-și înregistra produsele".
Zona de producție este foarte importantă
Conform unui ordin emis de MADR, fiecare grup care dorește să dobândească protecția produselor alimentare pe piața UE trebuie să depună o documentație pentru înregistrarea unei indicații geografice sau a unei denumiri de origine. Dosarul trebuie să cuprindă următoarele documente: actul de asociere, caietul de sarcini, precum și o declarație pe propria răspundere că grupul reprezintă producători sau procesatori din zona geografică delimitată în caietul de sarcini. De asemenea, grupul trebuie să prezinte date din care să rezulte că "produsul pentru care se solicită protecția prezintă caracteristici de calitate care îl diferențiază de produsele din aceeași categorie obținute în afara zonei de producție".
În egală măsură, dosarul trebuie să cuprindă informații privind producția anuală, cantitatea estimată pe cinci ani, numărul clienților actuali și potențiali, dar și destinația produsului actuală și estimată pe cinci ani. Din documentația grupului nu trebuie să lipsească o hartă color "de dimensiune adecvată care să permită delimitarea precisă a zonei de producție sau a granițelor stabilite".
Înregistrarea unui produs poate fi contestată pe site-ul MADR
Dacă documentația nu este completă, MADR va informa grupul, în termen de 30 de zile, pentru completarea dosarului. În situația în care grupul nu transmite informațiile solicitate, documentația depusă este anulată. "În cazul în care documentația depusă este completă, aceasta se publică pe site-ul MADR, în vederea acordării unei perioade de 60 de zile în care orice persoană fizică sau juridică legitim interesată, stabilită în țară, își poate declara opoziția față de cererea de înregistrare", se precizează în actul normativ emis de MADR. Potrivit ordinului, dacă în termen de 30 de zile nu se ajunge la un acord între părțile interesate, MADR va respinge cererea de înregistrare.
Dacă cererea de înregistrare a indicațiilor geografice sau a  denumirilor de origine ale produselor agricole sau alimentare în vederea dobândirii protecției la nivelul UE este aprobată, urmează să fie transmisă Comisiei Europene, în termen de 30 de zile de la data obținerii protecției naționale.
Protecția oferită de UE are rolul de a asigura o concurență loială între producători și de a proteja împotriva utilizării abuzive a unei denumiri înregistrate. Producătorii autentici vor putea cere daune financiare serioase firmelor nou-licențiate dacă rețeta specialităților nu este respectată.
Ministerul Agriculturii a elaborat, încă din 2005, o listă cu produse tradiționale românești și a atestat aproximativ 820 de produse, până la sfârșitul anului 2006. Pe această listă se găsește o gamă largă de produse, de la brânza de burduf de Bobâlna, caș afumat sau jambon de Bucovina, salam de casă Târnăvioara, pastramă de oaie, cârnații de Pleșcoi, prescuri, brânza de Moeciu, la horinca de Maramureș.