Record. Cum sa faci 3 km de drum in 5 ani

Municipiul Cluj-Napoca, unul dintre cele mai mari orase din Transilvania, nu are un inel rutier ocolitor, care sa permita traficului de tranzit sa inconjoare orasul. Situatia prezinta un disconfort sporit si datorita situarii geografice a localitatii, ea fiind situata intr-o depresiune, pe "fundul unui cazan". Ca o ironie, primul drum construit in ultimii ani care joaca rolul de drum ocolitor pentru oras este chiar Autostrada Transilvania, adica acei 53 de km realizati in nu mai putin de 7 ani, care pleaca de langa Campia Turzii si se termina la cativa km la vest de municipiu. Autostrada face astfel oficiile de drum ocolitor pe segmentul de sud-vest.

Dar autostrada nu este, cum s-ar putea crede, un record pentru incetineala cu care se fac drumuri in Romania. Planurile privind inelul de ocolire al Clujului sunt cel putin tot atat de vechi ca si autostrada ardelenilor. In anul 2006, pe cand actualul prim-ministru, Emil Boc, era inca primar al orasului, a fost aprobat proiectul de realizare a variantei ocolitoare pe directia nord-est. Dintre toate variantele de ocolire, aceasta parea cea mai putin costisitoare. Cea mai mare parte a drumului de centura se suprapune unui drum deja existent, din care doar trei km insoteau cu aproximatie un drum de pamant.

In primii doi ani dupa aprobarea proiecului, s-a lucrat la fundatia drumului si s-a turnat ceva asfalt, numai bun pentru ca tinerii automobilisti clujeni sa organizeze "liniute" nocturne: drumul incepea de nicaieri si sfarsea tot acolo. In urma cu cateva saptamani, drumarii clujeni anuntau ca varianta ocolitoare de nord-est ar putea fi data in functiune la sfarsitul lunii mai. Cu aceasta ocazie, media locala a descoperit ca lucrarile sunt blocate de patru sau cinci familii, care refuza sa puna terenul la dispozitia drumarilor, intrucat nu li s-au platit sumele cuvenite pentru exproprierea imobilelor. Mai mult chiar, sumele indicate initial in documentele de expropriere le fusesera sensibil diminuate.

Sosit miercuri dimineata intr-o vizita-fulger la Cluj-Napoca, permierul Emil Boc a anuntat ca guvernul a alocat banii necesari pentru finalizarea tronsonului. "Incepand de maine, banii vor fi consemnati in conturile proprietarilor", a anuntat premierul. "Astfel, nu mai exista niciun obstacol ca, la inceputul lunii iulie, sa fie data in functiune aceasta portiune de centura ocolitoare si dat in folosinta. Vom scoate astfel in afara Clujului inca o parte din traficul greu". Cu toate acestea, expropriatii, sositi si ei la fata locului, in ciuda opozitiei politiei, au jurat ca drumul nu va fi gata pana cand nu-si vor fi primit toti banii, nu numai sumele diminuate. Premierul nu s-a lasat mai prejos si a declarat ca nu-l intereseaza opozitia fostilor proprietari, ca este vorba despre o investitie de interes public.

Daca varianta ocolitoare va fi intr-adevar finalizata la inceputul lunii iulie, acesta va fi si finalul istoriei de 5 ani pentru finalizarea a 3 km de drum. In ceea ce priveste varianta ocolitoare a Clujului pe directia sud-est, care, de data aceasta, se intinde pe mai bine de 20 de km, premierul a dat asigurari ca va fi terminata pana la sfarsitul anului. Cu precizarea ca aceasta varianta ocolitoare este una dintre cele mai scumpe din istoria contemporana a Romaniei: inceputa tot in 2006, a costat pana acum aproape 200 de milioane de euro. Adica aproape 10 milioane de euro pe kilometru.

Nu doar Clujul este lipsit de variante ocolitoare pentru transportul rutier. Localitati mai mici, precum Sebes, Orastie sau Alesd, pentru a aminti doar cateva, sunt efectiv sufocate de traficul de tranzit. Scuzele autoritatilor se reduc, de fiecare data, la invocarea lipsei finantarii pentru astfel de lucrari. In acelasi timp, se fac sali de sport, terenuri de fotbal si parcuri la sate. Este, poate, cel mai izbitor exemplu care arata cum nu reusim sa ne stabilim corect prioritatile.