Reformarea statului ar putea sa inceapa cu reformarea sobei de la Brad

Zilele acestea, un primar din Romania face greva foamei pentru ca nu a primit banii de la Guvern pentru subventia la caldura, iar locuitorii oraselului tremura in case.

Gestul lui pare impresionant si chiar ne-ar emotiona, daca omul n-ar avea in spate vreo patru mandate, ceea ce inseamna suficient timp sa se ocupe de problema, chiar si cand a avut propriul partid la guvernare.Asadar, nu este doar o victima politica este si altceva: comoditate, superficialitate, lasa-ma sa te las.

Dar cazul sau particular ridica niste intrebari mai importante, demonstreaza cumva ca statul nu este bine organizat institutional, pe ministere, si departamente. Si am sa va explic de ce. Urmarind analiza cazului am observat ca Ministerul Administratiei si Internelor a avut o foarte mica implicare in clarificarea situatiei, desi, doi fosti demnitari de la MAI au recunoscut ca stiau de problema, ca e veche si ca iata, nu au rezolvat-o.

La fel si cu scolile care acum sint in subordinea primariilor. Raman fara caldura sau fara bani pentru profesori pentru ca primariile au probleme pe care nu le mai pot stapanii. In Teleorman s-a facut greva la o scoala, iar pentru asta era luat la rost ministrul Educatiei. Gresit: banii trebuia sa-i dea primaria iar primaria avea conturile blocate de un proces.

Asa se intampla si cu spitalele. Pasate la consiliile locale, au nenumarate probleme de gestionare pentru ca localitatile sint nepregatite sa faca fata situatiei.

Descentralizarea, atata cata este, a cazut ca un pietroi in capul si asa mic al primarilor. Invatati ca totul vine si se duce la Bucuresti, (pot doar sa dijmuiasca local afacerea), nu s-au preocupat sa gasesca solutii proprii, sa guverneze local asa cum ar trebui.

Statul a gresit si el, purtandu-se decenii la rand ca un jupan pe mosie, controland interesat oamenii din teritoriu si banii lor. Acum ar fi trebuit sa urmeze un proces de fixare a procedurilor de descentralizare, dar defapt, are loc un proces de negociere de pe pozitii de forta a castigului si a pierderilor pe plan local. Statul vrea merite unde treaba merge bine si vrea sa se spele pe maini unde treaba merge rau. Din negocierea asta care se face mai la suprafata sau mai ascunsa, ies fulgii bietilor oameni, victime colaterale. In fond, cine rezolva treaba la Brad? Ministerul Administratiei si Internelor, primarul sau altcineva?

Ca lucrurile sa nu mai mearga atat de haotic, cred ca cel mai nimerit ar fi ca Ministerul Administratiei si fie si al Dezvoltarii Regionale, nu se poate face administratie locala doar contabiliceste, repartizand bugetul pentru femeile de serviciu si bicicleta agentului sanitar. Administratia locala dirijata de la centru nu are sens decat in perspectiva unei dezvoltari strategice. Cazul de la Brad se putea rezolva pe un proiect de dezvoltare regionala, Bradul nu este singular in situatia de a avea nevoie de investitii majore, era nevoie de un proiect mai amplu, zonal, regional, care sa includa si problema caldurii de acolo. De ce sa avem un minister al Administratiei, doar ca sa dea banii de salarii primarilor? El nu are sens decat daca are atributii de dezvoltare startegica, de dezvoltare durabila.

La noi, existenta Ministerului Administratiei si Internelor a fost asimilat mai degraba cu politia decat cu administratia locala. "Acolo avem sefii politailor", cam asa este perceput, groso modo, ministerul si aceasta perceptie i se datoreaza cu varf si indesat. Toate guvernele au vanat acel minister dorind sa folosesca parghiile puterii lui in exercitiul electoral. Acesta ispita exista, s-a dovedit de fiecare data. MAI are in mana bugetul primariilor si politaiul local. Un dirijor perfect pentru turma care merge la vot.

Dar, daca ne-ar preocupa cu adevarat dezvoltarea tarii in ansamblul ei, strategic, regional si pe prioritati clare, nu pompieristic si costisitor, am vedea ca nu are nicio logica existenta acestui minister fara cel al dezvoltarii regionale, acolo de unde se finateaza marile proiecte de infrastructura locala.

In plus, Internele au o misiune si un mod de functionare care il apropie mai mult de armata decat de administratie. Au reguli clare si obiective clare, misiunea lor e una singura, aceea de a asigura ordinea si siguranta, nu ar avea de ce sa aiba nici culoare politica nici scopuri profitabile. La fel ca si armata, ar trebui sa fie un aparat functional condus de un specialist, de un profesionist.

Amestecand internele cu administratia, chiar daca este un model francez, la noi nu s-a dovedit eficient pentru cetatean, pentru ca la noi administrarea nimicului de la tara e degeaba daca nu facem mai intai dezvoltarea lui. Daca nu dezvoltam localitatile din Romania, ce sa administram, leafa educatoarei?