Reorganizare administrativa

Politic, dilema restructurarii teritorial-administrative pare ca s-a dezumflat: anuntul oficial venit luni, 27 iunie, este ca se amana punerea problemei pana in toamna. Dupa orgolii inflamate si declaratii politice datatoare de suspans, rezolvarea pare a fi: episodul urmator. Presedintele a presat, a adus pe masa problema, premierul a formulat-o si i-a dat si o rezolvare, dar toate s-au impiedicat in partenerul de guvernare, UDMR. Acesta a refuzat ca Harghita, Covasna si Mures sa fie alaturate oricaror altor judete pentru a forma cele opt judete mari. Argumentele au fost periculos de aproape de ideea de puritate etnica, ele gravitand in jurul armoniei etnice, culturale, traditiei, si asa mai departe.

Negocierea s-a purtat direct la varf. Presedintele a facut oferte, a prezentat variante, dar discutiile s-au sfarsit fara rezultate. Oferte "de nerefuzat" cum ar fi 8 + 2, sau judet separat Harghita + Covasna, au ramas fara ecou. Evident pentru ca formula completa era Harghita + Covasna + Mures si acum e un moment pe care UDMR il vede clar de tipul: "acu ori niciodata", pentru realizarea Tinutului Secuiesc care a bantuit cosmarele nationaliste de la revolutie incoace.

Ceea ce scapa azi, la prezentarea rezultatului final al deliberarilor politice intre cei doi parteneri de guvernare PDL si UDMR, este costul neintelegerii. Demersul in forta a pornit sub sloganul "pierdem bani europeni". Conform informatiei initiale, Uniunea Europeana ne cerea sa ne reorganizam administrativ pentru o mai buna absorbtie de fonduri, in joc fiind zece miliarde de euro, prin programul de Dezvoltare al Comisiei Europene. Azi, in balanta nu mai apar banii. Ori ei nu au fost o miza de la inceput, ori stabilitatea coalitiei este estimata de parteneri la mai mult de atat. Oricum ar fi, chestiunea banilor ramane nementionata.

Iese in schimb in lumina reflectoarelor ministrul Elena Udrea, cu atitudine de elev premiant. La ministerul pe care il conduce este oricum in program o initiativa in linia reorganizarii administrative, respectiv reorganizarea Inspectoratului de Stat in Constructii dupa modelul celor opt regiuni.
"Cel putin la mine la minister, deja am proiecte pentru Inspectoratul de Stat in Constructii, pe care-l reorganizam pe forma de regiuni de dezvoltare economica si vreau sa spun ca avem o reducere de 18% la personal si de 15% la cheltuieli, plus faptul ca o multime de sedii din fiecare judet raman disponibile si le putem pune la dispozitia primariilor", a precizat Udrea, inainte de sedinta BPN al PDL. "Vreau sa va spun ca, din posturile care se reduc, cele mai multe sunt posturi de soferi si de secretare si, sigur, foarte multe posturi de sefi. Deci la nivelul judetelelor nu mai vorbim de sefi, vorbim de inspectori in constructii care isi vor face treaba, iar un aparat de conducere va exista doar la nivelul regiunii. Dispar 125 de posturi din totalul de 865", a mai declarat ministrul citat de Mediafax.

Suna a trivializare a situatiei si mizei exprimate initial: de la abordarea in forta, cu vehicularea unor idei legate de iminenta, de asumarea raspunderii guvernului, de teritorii reclamate, trecem la o abordare usor functionareasca. O institutie are amabilitatea de a renunta la soferi, secretare si "sefi" si chestiunea e deja in linia ideologica a restructurarii administrative.

Cu rol de concluzie asupra subiectului, in adresarea catre Parlament de luni, 27 iunie, presedintele nu a trecut cu vederea problema terminata abrupt si neclar a reorganizarii teritoriale. Pledoaria sa vizeaza nevoia tarii de a "respira", si invoca un moment istoric in care nu se mai justifica suprapunerea sutructurilor cu rol de supraveghere. E de fapt o formula de apel la bun-simt. Dupa o lupta politica, presedintele apeleaza publicul cu argumentele unei perspective pe care toti o consideram rezonabila: descarcarea de structuri si agentii, "un numar mai mic de stampile" pentru individ sau entitate organizationala. Si incheie cu invitatia la reflectie si compromis.

Am afirmat deja in primul material aparut aici pe aceasta tema ca sunt de parere ca reorganizarea administrativa a Romaniei e de dorit, exact din motivele legate de eficienta si flexibilitatea aparatului de stat. Mai spuneam si cred cu tarie ca e foarte usor sa omoram politic ideea. Acum ea pare sa se disipeze discret, dupa o lupta exclusiv politica. Atat in interiorul coalitiei, cat si in atitudinea opozitiei, care afirma saptamana trecuta intentia de a reface actuala organizare dupa castigarea alegerilor.
Dupa atatea dezamagiri, clasa politica nu are creditul necesar ca noi sa credem ca initiativa de reorganizare administrativa chiar pornea de la toate argumentele de mai sus. Dar cu siguranta isi poate asuma pe deplin creditul de a fi stricat-o. Din pacate, fara a pune in loc nimic mai substantial decat capetele cazute ale secretarelor din Inspectoratul pentru Constructii.