Romnia d pn la 30 milioane de euro pentru un km de autostrad

Costurile de constructie pe kilometru de autostradă sunt la noi în tară duble fată de cele din Polonia si Ungaria, relevă raportul sectorial al Societătii Academice din România. Astfel, cele mai dificile portiuni de autostradă pot ajunge si la costuri de 30 de milioane de euro pentru fiecare kilometru. Potrivit SAR, aceste costuri sunt justificate de variatiile extreme de temperatură, relieful dificil, precum si terenurile scumpe. Pe de altă parte, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Septimiu Buzasu, spune că alt motiv pentru care lucrările de autostradă sunt atât de costisitoare este reprezentat de faptul că "preturile mari ar putea fi puse pe fondul crizei de resurse umane si pe costurile materiale ridicate", însă recunoaste că "undeva există cheltuieli ascunse", deoarece "aceste costuri de referintă sunt din anii "90". Potrivit raportului SAR, si costurile de întretinere a infrastructurii din România sunt mai mari decât în tările din jur, iar aceste cheltuieli ar putea fi reduse cu aproximativ 40 de procente prin întretinerea riguroasă a drumurilor si prin concurentă mai mare pe aceste contracte.

 
"Boli care se cronicizează"

 
Totodată, refacerea urgentă a retelei de drumuri judetene si locale si rezolvarea problemei cauzate de lipsa personalului specializat din transporturi sunt câteva măsuri care ar trebui cuprinse în politica de transport din România, se mai arată în raportul mentionat. Acesta semnalează faptul că tendintele în acest sector sunt alarmante în special din cauza incapacitătii autoritătilor publice de a dezvolta si administra infrastructura publică de transport, lucru datorat pierderii rapide a resurselor umane si institutionale în momentul în care proiectele ar trebui să se înmultească semnificativ, slabei capacităti de planificare si programare, lipsei unei viziuni strategice, precum si amestecului politic important în deciziile tehnice. "Există boli care se cronicizează, cum ar fi capacitatea administrativă. E o criză de resurse umane, de specialisti. Încercăm să externalizăm managementul de proiect", a declarat secretarul de stat.

 
SAR: Până în 2020

 
O altă problemă semnalată în raport se referă la faptul că există un "transfer accelerat al traficului dinspre calea ferată către sosele", iar dacă această tendintă se va mentine, serviciul CFR pasageri va rămâne fără cerere solvabilă înainte de anul 2020. Acest fenomen este efectul taxelor mai reduse pe segmentul auto decât pe cel feroviar. Secretarul de stat de la MTCT sustine însă că transportul CFR din România si-a păstrat o cotă mai mare decât în Europa, iar autoritătile se gândesc cum să mentină această cotă de piată prin reducerea timpului de parcurs, asigurarea confortului si a sigurantei.

 
264 de kilometri de autostradă

 
Raportul a analizat si problemele specifice programului de autostrăzi si a arătat că în România există 264 de kilometri de autostradă construiti, în timp ce Portugalia, tară cu jumătate din populatie si cu 40 la sută din suprafata României, are 1.500 de kilometri de autostradă. Septimiu Buzasu a declarat că institutia pe care o reprezintă are în plan finantarea rapidă a retelei de autostrăzi si drumuri expres, însă nu a putut preciza în cât timp vor fi acestea finalizate si nici măcar când vor începe efectiv lucrările. De asemenea, el a sustinut că există bani pentru astfel de lucrări si că se va recurge si la surse de finantare din afara bugetului, o astfel de sursă fiind concesiunea.

 
Compania de Autostrăzi si Drumuri ar putea fi divizată în două societăti

 
Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România ar putea fi divizată în două societăti cu activităti separate, una care va administra întretinerea retelei de drumuri nationale si alta care va realiza proiectele de constructie de autostrăzi si drumuri. "Am pregătit un proiect de lege prin care să modificăm Legea din 2002 de Organizare a Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România. Vom prezenta proiectul în Parlament în toamnă, la începerea sesiunii parlamentare", a declarat Septimiu Buzasu. El a arătat că prin divizare se urmăreste o gestionare mai eficientă a resurselor, în special a resurselor umane, care vor fi specializate fie pe întretinere, fie pe constructie.