Serviciile publice din reedinele de jude, la nivelul celor de acum 30 de ani

Cel puțin trei municipii reședință de județ, respectiv București, Galați și Brăila, nu epurau nici în cea mai mică măsură apele uzate, se arată în analiza "Măsurarea performanțelor municipiilor din România", realizată de Institutul pentru Politici Publice. De asemenea, studiul relevă faptul că, în 2005, peste jumătate din rețelele de alimentare cu apă la nivelul țării erau mai vechi de 30 de ani. Sondajul derulat pe parcursul a doi ani, și dat publicității ieri, scoate la iveală că numai 89 la sută dintre locuitorii municipiilor respondente aveau acces la rețeaua de apă potabilă. În plus, accesul la rețeaua de canalizare  se situa undeva la 80 de procente. Situația este cu atât mai gravă cu cât unul din trei metri cubi de apă produși este pierdut în rețeaua de alimentare, în unele municipii procentul fiind chiar mai mare - 50%. Concluziile analizei arată că mai puțin de o treime dintre municipii elaboraseră strategii de dezvoltare a serviciilor de iluminat public, salubrizare și administrare a străzilor, elemente ce intră exclusiv în atribuțiile autorităților locale. Studiul IPP indică, totodată, că doar 90 la sută din străzile și 77% din aleile municipiilor erau acoperite de serviciul de iluminat public, asta în condițiile în care acoperirea trebuia să fie totală. În ce privește stadiul spațiilor destinate automobilelor, numărul parcărilor este mai mult decât insuficient, astfel că aproape 100 de locuitori ai municipiilor concurau pentru un singur loc de parcare amenajat de primărie. Referitor la situația deșeurilor, studiul relevă că doar 3 la sută dintre acestea erau colectate selectiv, la fel ca acum 4 ani. În ciuda datelor deloc încurajatoare, raportul "Măsurarea performanțelor municipiilor din România", a lăsat loc și unor indicatori cu evoluții pozitive. Unul dintre aceștia ar fi numărul și durata întreruperilor neprogramate ale serviciului de iluminat public, care au scăzut cu 25%, respectiv 110 la sută față de anul 2003. Un alt punct pozitiv ar fi capacitatea medie a recipienților de colectare a deșeurilor, care a crescut cu peste 55% față de acum 4 ani, precum și creșterea numărului de rampe ecologice de depozitare a deșeurilor, care se dublase la 10 în intervalul analizat. De asemenea, cheltuielile cu întreținerea străzilor au cunoscut o creștere, în termeni reali, cu cel puțin o treime. Revenind la aspectele negative, cele mai numeroase de altfel, la nivelul anului 2004, în 74% dintre județele din România nu exista o clasificare a podurilor județene pe categorii de risc, și asta în condițiile în care țara noastră s-a confruntat frecvent cu inundații masive. Totodată, marea majoritate a muzeelor din România nu pot oferi, nici măcar cu aproximație, un număr estimat de beneficiari ai evenimentelor/expozițiilor organizate în decursul unui an. La chestionarele transmise de IPP pentru efectuarea studiului, gradul cel mai ridicat de transparență și rigurozitate în răspunsurile oferite a fost întâlnit la municipiile Vaslui, Sfântu Gheorghe, Oradea, Piatra Neamț și Pitești, în timp ce la polul opus se situează Râmnicu Vâlcea, Constanța, Reșița, Alba Iulia și Arad.