S.I.R.F.-ul d mari bti de cap contabilului romn

Toate entitățile comerciale naționale cu valori mobiliare prezente la Bursă au obligația de a aplica Standardele Internaționale de Raportare Financiara – S.I.R.F., începînd cu data ratificării tratatului de aderare la Uniunea Europeană.

Ce sunt S.I.R.F., în fond?

Entitățile comerciale ale căror valori mobiliare, la data bilanțului financiar, sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată (Bursa de Valori Mobiliare, de exemplu), și care întocmesc situații financiare consolidate, au obligația, începînd cu exercițiul financiar pe anul 2007 (de la 1 Ianuarie 2007, de fapt), să aplice Standardele Internaționale de Raportare Financiară (S.I.R.F.). Aceste entități pot întocmi inclusiv un set distinct de situații financiare anuale obținute prin aplicarea S.I.R.F., destinate utilizatorilor de informații, alții decît instituțiile statului. Situațiile financiare în cauză vor fi auditate ulterior de către auditorii financiari membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România (C.A.F.)
În relația cu instituțiile statului, toate entitățile comerciale naționale, inclusiv cele care aplică S.I.R.F., întocmesc situații financiare anuale conforme cu directivele europene (ale Uniunii Europene – U.E., n. red.).         De-asemeni, specialiștii de la PricewaterhouseCoopers - Romania ne informează cu privire la reglementările Ministerului Finanțelor Publice (M.F.P.) încă din 2003 cu privire la implementarea S.I.R.F.; aici ne referim la Ordinul M.F.P. cu nr. 1827 / 2003.

Cine aplică, așadar, S.I.R.F.?

Conform datelor prezentate în cadrul Ordinului 1827 / 2003 al Ministerului Finanțelor Publice (M.F.P.), doar următoarele categorii de persoane cu statut juridic pot aplica Standardele Internaționale de Raportare Financiară (S.I.R.F.), în acord cu reglementările Consiliului pentru Standardele Internaționale de Contabilitate (C. - S.I.C.): persoanele juridice care aplică Ordinul 94 / 2001 privind alinierea sistemului contabil românesc la S.I.C. și Uniunea Europeană (U.E.), institutele de credit, societățile de asigurări și reasigurări, instituțiile reglementate și supravegheate de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), companiile și societățile naționale, regiile autonome și alte persoane juridice de interes public, societățile comerciale care urmează a fi consolidate de către o persoană juridică ce aplică S.I.R.F., persoane juridice ce îndeplinesc măcar două dintre cele trei criterii imperative (o cifră de afaceri de 7,3 milioane de euro, un total de active de peste 3,65 milioane de euro și/sau un număr mediu de 50 de salariați), precum și alte persoane juridice aprobate de către M.F.P.

Avantaje și dezavantaje...

Entitățile economice naționale vizate de către aceste noi prevederi ale Tratatului de Aderare la U.E. nu vor avea clipe ușoare cu standardele impuse de către alinierea sistemului contabil românesc la cel unional european. Totuși, atît U.E., cît și M.F.P. s-au gîndit să armonizeze lent situația noastră... „delicat㔠cu cea a unei Europe occidentale în plin avînt fiscal; prin urmare, românii se vor putea obișnui cu S.I.R.F. aplicînd, în primă instanță, S.I.R.F.1 (o fază de implementare novice a S.I.R.F., de fapt), publicat în cursul lunii Iunie a anului 2003.
Credeați, însă, că introducerea S.I.R.F.1 va scuti pe careva dintre manageri de eforturi titanice în domeniu? Nicidecum! Iată, vacarmul s-a evidențiat încă de la 1 Ianuarie 2004, cînd consiliile entităților economice naționale în discuție s-au văzut puse în situația de a se reorienteze în privința „scuturilor” și politicilor contabile, precum și să prevadă impacturile S.I.R.F.1 asupra unor indicatori financiari critici; și lista continuă.

http://www.monitoruloficial.ro/monitoare/2006/mon0602.htm