Subveniile pentru agricultori, ntrziate de verificrile suplimentare

Verificările suplimentare în teren privind datele din cererile formulate de agricultori pentru plata subvențiilor pe suprafață din fondurile Uniunii Europene și plata complementară la bugetul de stat ar putea duce la o întârziere de până la două luni. Afirmația îi aparține directorului general interimar al Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), Doru Nechiti, potrivit căruia numărul mare de controale va duce la extinderea termenului alocat inițial, și, implicit, a amânării autorizării plăților și acordării banilor. Perioada stabilită inițial pentru distribuirea sumelor către agricultori era 1 decembrie 2007-30 iunie 2008.
Întârzierea se referă la plata subvenției din fonduri UE, estimată la circa 50 de euro pe hectar, și a sumei complementare de la bugetul de stat, de circa 30 de euro pe hectar. Agricultorii mai primesc și alte forme de sprijin în afară de aceste plăți, precum finanțarea de la bugetul de stat a înființării culturilor de toamnă cu 400-500 de lei pe hectar, în funcție de tipul de cultură.
"În regulamente este prevăzut să controlăm un eșantion de circa 6% din suprafață, până la 30 septembrie, iar acest termen va fi respectat. Pentru că am constatat însă multe date eronate în cereri, trebuie să mărim numărul de verificări, ajungând la peste 10% din suprafață. Aceste controale în plus le vom finaliza până la 30 noiembrie", a declarat pentru Mediafax Doru Nechiti.
Exprimându-și speranța că nu se va ajunge totuși la o întârziere de două luni, Nechiti a susținut că "dacă softul va funcționa", autorizarea plăților (următoarea etapă, după finalizarea controalelor în teren - n.r.) se va face mai repede, ceea ce ar determina și plata imediată a banilor.
 
Cererile depășesc cu 12% suprafața negociată cu UE
 
În urma verificărilor din teren și a celor administrative este stabilită exact suprafața totală pentru care se vor acorda subvenții și cuantumul plății pentru fiecare hectar, având în vedere că fiecare stat membru primește anual o sumă fixă din fondurile UE pentru aceste subvenții, sumă care trebuie împărțită în mod egal agricultorilor. În cazul în care marja de eroare a datelor declarate depășește 3-30%, se majorează și rata de control.
Fondurile UE alocate României se ridică la 440 de milioane de euro în acest an, pentru o suprafață totală negociată de peste 8,6 milioane de hectare. Dacă cererile însumează o suprafață mai mare decât cea negociată, plata pe hectar se reduce corespunzător, în mod egal, pentru fiecare hectar. APIA a primit 1,2 milioane de cereri, pentru o suprafață de peste 9,6 milioane de hectare, cu 12% mai mare decât cea negociată cu UE, însă în urma controalelor suprafața pentru care se vor da subvenții s-ar putea dovedi mai mică.
Pentru a primi banii, fermierii trebuie să respecte condițiile de bune practici agricole și de mediu (Good Agricultural and Environment Conditions - un set de 11 reguli minimale de întreținere), dar și să dețină minimum un hectar de teren, împărțit în parcele de cel puțin 0,3 hectare.
 
Tăriceanu: Nu vom pierde fondurile pentru agricultură
 
În urmă cu trei zile, premierul Călin Popescu-Tăriceanu se arăta optimist în privința neconcordanței dintre declarațiile fermierilor și datele furnizate de APIA, susținând că aceasta este "o problemă tehnică" rezolvabilă.
"Subvențiile în agricultură se dau pe suprafață. APIA trebuie să facă inventarierea acestor suprafețe. Procedura a început în urmă cu trei ani, pe baza declarațiilor făcute de fermieri, și fiecare a declarat ce a considerat de cuviință. Urmează operația de înregistrare prin fotografiere a acestor suprafețe de teren și apoi compararea declarațiilor. Există de foarte multe ori nepotriviri, pentru că fermierul știa că terenul era într-o anumită zonă și spune că e acolo, iar actele nu dovedesc acest lucru. Aceste nepotriviri și neconcordanțe trebuie rezolvate de APIA", a explicat premierul, amintind că România deține cel mai mare număr de parcele pentru că "la noi, din păcate, terenul este extrem de fărâmițat".
Premierul a admis că această comparare a datelor reprezintă o "muncă dificilă"  și a precizat că, după ce Comisia Europeană va formula o decizie în urma auditului efectuat la începutul lunii septembrie, Guvernul va decide măsurile necesare pentru ca România să nu piardă aceste fonduri europene.