Supracreterea macroeconomic romneasc e cu dou tiuri

Temerile guvernatorului B.N.R., Mugur Isărescu, precum și cele ale expertului financiar-bancar, Daniel Dăianu, din nefericire, se dovedesc a fi fondate deoarece deficitul de cont curent românesc a atins suma de 4,878 miliarde de euro, adică a atins o cotă mai mare cu 43% decît cea din perioada similară a anului trecut.

Dinamică spectaculoasă și previziuni

O dinamică spectaculoasă a deficitului de cont curent am putut remarca încă din primul trimestru, cînd acesta atinsese aproape 60%. Prin urmare, se pare că guvernatorul Băncii Naționale a României (B.N.R.), dl Mugur Isărescu, a avut dreptate cînd a avertizat continuu Guvernul asupra iminenței destabilizării macroeconomice odată cu aprobarea unui deficit bugetar excedentar. Așa se întîmplă cînd cîțiva “aleși ai neamului” decid singuri să facă pe plac Uniunii Europene (U.E.), care oricum nu vede cu ochi buni România și Bulgaria, dar unde este de profitat, bineînțeles că suntem “invitați”.
Comisia Naționala de Prognoză (C.N.P.), așadar, estimează un deficit de cont curent de 8,5% din profitul intern brut (P.I.B.) pentru întregul an curent, conform “Wall-Street.Ro”. În schimb, previziunile Agenției Române pentru Investiții Străine (A.R.I.S.) ne oferă 3,349 miliarde de euro drept sumă de urcare a nivelului investițional străin direct în țara noastră pe primul semestru scurs, neluînd, însă, în calcul privatizările Casei de Economii și Consemnațiuni (C.E.C.) și a Băncii Comerciale Române (B.C.R.). Investițiile directe sunt, în fond, foarte necesare menținerii stabilității în cazul unei supracreșteri ca a noastră.

Aspectele contului curent

Comerțul românesc de bunuri are de suferit, conform statisticilor B.N.R., iar suma de 5,35 miliarde de euro indică suficiente aspecte neplăcute în acest sens. Pe de altă parte, serviciile sunt bine cotate, ridicîndu-se la 264 milioane de euro net, transporturile menținîndu-se, în paralel, tot pe minus, ajungînd la soldul negativ de -137 milioane de euro; turismul românesc experimentează, de-asemeni, o ușoară reducere de cont curent, respectiv la un sold pozitiv de 9 milioane de euro.
La capitolul “Venituri”, creșterile se manifestă îndeosebi prin ieșirile de capital din ultimii doi ani și profiturile reinvestite de nerezidenți. În concluzie, veniturile au un sold negativ de -1,649 miliarde de euro. Și nu în ultimul rînd, transferurile curente au coborît la un sold pozitiv de 1,857 miliarde de euro.
Balanța de plăți pare-se, de-altfel, că nu a fost afectată decît cu 4,878 miliarde de euro; în creștere, așadar, cu 43% față de perioda similară a anului trecut.

Segmentul investițional a cunoscut creșteri

Investițiile străine globalizate din România se prezintă la un nivel onorabil, respectiv la 4 miliarde de euro, adică prezentînd o creștere de 48% față de perioada iunie-iulie 2005, cînd acestea au fost de 2,7 miliarde de euro doar, iar cele directe, în cadrul lunii iulie curent, se ridicau la 900 milioane de euro față de cele 350 din iunie curent(!) În acest sens, Vicepremierul României, Bogdan Pascu, care dorește, mai nou, să facă publicitate propriului proiect de investiții peste hotare deși nu prea există precedente în care proiectele de lege se “vînd” nicăieri în lume, a afirmat că aceste investiții (străine directe, n. red.) s-ar putea însuma la 7 miliarde de euro pe tot parcursul anului în curs, după cum comenteaz㠓EvenimentulZilei.Ro”, de-altfel.

Comerțul internațional al României a afectat balanța plăților mai mult decît ar fi trebuit, iată, iar diferența dintre importuri și exporturi (mai nou, dintre livrări și achiziții) se ridică la 651 milioane de euro, pe primul semestru al anului in curs.

Contul de venituri a cunoscut o creștere semnificativă, de asemenea, iar rezidenții diasporici români au contribuit cu veniturile d-lor la compensarea dezechilibrului macroeconomic românesc prin transferarea a 377 milioane de euro la bugetul de Stat.

Datoria externă a României, pe de altă parte, atît pe termen mediu, cît și lung, se ridică, în cadrul primului semestru al anului curent, la 25,714 milioane de euro, astfel avînd aici o creștere de 4,8% față de anul precedent, în perioada omonimă, după cum apreciaz㠓Wall-Street.Ro”.
Explicații plauzibile
În spiritul celor menționate anterior, dl Daniel Dăianu, fost ministru de finanțe al României (perioada cederistă), acum expert financiar-bancar de marcă al României, comentează pentru “Jurnalul.Ro” procesul deflaționist care are loc în România anului 2006 din perspectiva unui an agricol precedent teribil, dar și din cea a presiunilor internaționale pentru scăderea prețului țițeiului de către statele arabe majoritar deținătoare, fapt care impune o inflaționare în întreaga Europă; la noi, ca de obicei, se întîmplă exact pe dos, dar momentan, este un semn de bun augur, mai ales dacă ne gîndim ca procesul cu pricina atinge cota de -0,07%, însă dacă în anul integrării noastre în U.E., anul agricol viitor va fi și mai devastat de intemperiile Naturii, atunci s-ar putea ca tarifele administrative să fie aplicate, iar inflația să galopeze din nou. Pînă una-alta, B.N.R. speră într-o cotă inflaționista de maxim 6% din P.I.B. și propune ca respectiva curbă deflaționistă să fie aplatizată numaidecît.
O altă explicație pentru acestă scădere cu 0,07% rezidă într-o politică monetară fermă și o execuție bugetară strînsă ale B.N.R., pe cînd excesul cererii interne se transpune în deficitele externe ale țării noastre. Prin urmare, încă este o “poz㔠frumoasă a economiei naționale, cu condiția ca Natura și... Guvernul “anti-Naturii” să nu dea iar bătăi de cap B.N.R.-ului cu politica heirupistă promovată de acesta, iar liberalizarea contului de capital să fie atent observată. Totuși, creșterea macroeconomică a României, de 7,4% din P.I.B., și deficitele în expansiune rapidă nu fac decît să confirme faptul că ne aflăm, potrivit afirmațiilor d-lui Dăianu, într-o fază de supracreștere economică, adică una care poate induce deficite externe tot mai înalte și, bineînțeles, îndoieli pe măsură cu privire la durabilitatea ritmului expansiunii noastre economice, în context internațional și nu numai.
Antagonismul sistemelor asiatice și europene
Economia asiatică, după cum se cunoaște prea bine, este orientată pe producție, în vreme ce cea europeană, este orientată pe consum intern. Aceste realități fiind date, e nevoie ca în macroeconomiile europene să se economisească mai mult (cca 30% - 35% din P.I.B.), astfel încît un proces constant de supracreștere să fie susținut.

Supoziții dăianiene
Investițiile în producția internă din România mai au mult de parcurs ca să aibă o linie constantă pentru a autosustenabile în privința supracreșterii economice naționale. Or, teoretic, economia noastră națională este deschisă unui astfel de progres, astfel încît și exporturile să ia amploare, susținînd, prin extensie, fenomenul anterior prezentat, dar sunt doar supoziții. De-asemeni, remarcă dl Dăianu, tehnologiile de vîrf ar putea oferi sustenabilitatea necesara acestei supracreșteri.
În concluzie, cheltuielile bugetare, dacă vor fi mărite, vor exercita presiuni mari asupra pieței de capital creînd un mediu propice unei inflații galopante, iar sfatul d-lui Dăianu e să nu se tindă către un deficit bugetar de 2,5% în asemenea condiții.

Pentru a putea accesa previziunile Comisiei Naționale de Prognoză (C.N.P.) și evaluările Agenției Române pentru Investiții Străine (A.R.I.S.), vă rugăm să accesați :
http://www.cnp.ro/site/user/repository/6f38bb2b9bf55003a6f5.pdf și http://www.arisinvest.ro/level1.asp?ID=406&LID=1, iar pe cele ale B.N.R. la secțiunea “Comunicate” :  http://www.bnr.ro/Ro/Press/R20060922bp.htm