Urgenta in privatizare

Se desfiinteaza SMURD? Pe Facebook asa zice zilele astea. Ieri la petitia online care mobilizeaza societatea civila impotriva desfiintarii SMURD numara peste 10000 de semnaturi. Deci cum ramane? Legea Sanatatii ameninta sau nu existenta serviciilor care asigura transportul in Urgenta?
Fara a avea o discutie publica despre motivele pentru care nu ar exista nicio amenintare pentru serviciul mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare, sau de ce o amenintare e buna, presedintele Traian Basescu zice cu barda ca Raed Arafat este "cel mai mare dusman al privatizarii sistemului de sanatate".

Asadar, ce inteleg eu, ca membru al societatii civile? Inteleg ca am cel putin doua motive serioase de ingrijorare:

1. Ca o urgenta medicala va putea insemna in viitor un raspuns mai putin profesionist. Ca intr-adevar, SMURD ar putea sa se desfiinteze. Pentru ca SMURD devine in noua lege "un tip de serviciu" care va concura cu furnizori privati pentru aceleasi fonduri. In momentul in care un furnizor privat va licita mai putin, atunci, intr-adevar SMURD asa cum il stim acum, si in aceeasi masura, si Ambulanta ar putea fi desfiintate. Prima amenintare o reprezinta chiar lipsa de personal calificat pentru unitatile de Urgenta.

Argumentul (destul de standard si instabil) PRO privatizare este ca astfel, prin concurenta, creste competitivitatea, deci calitatea. Argumentul asta nu sta in picioare in Romania pentru ca avem mult prea multe exemple de licitatii castigate fara o baza competitiva. In plus, nu sta in picioare pentru ca, asa cum afirma domnul Raed Arafat, simpla licitare pentru servicii oferite mai ieftin nu are niciun fundament pentru calitatea acestora. Vor fi servicii mai ieftine, nu de mai buna calitate.

Argumentul Contra (asa cum il afirma Raed Arafat) este ca de fapt, prin privatizare, calitatea serviciilor furnizate acum de SMURD si Ambulanta va scadea. Dumnealui, la fel ca si ceilalti membri ai Comisiei de Urgenta din Minister, considera ca Urgenta este un serviciu critic, si nu se privatizeaza, asa cum nu privatizezi apararea unei tari.
Precedentele pe care le avem, cazurile Slovaciei si Suediei, nu sunt incurajatoare:
"De exemplu asta s-a intamplat in Slovacia, care nu mai are sector public de urgenta deloc. Acolo se fac din doi in doi ani licitatii pentru serviciile de elicoptere. Acolo nu mai exista viziune institutionala deloc: firmele sunt interesate exact pe perioada lor de licitatie. Nu exista o strategie de dezvoltare pe termen lung. Din trei in trei ani in Suedia de exemplu se schimba furnizorii prin licitatii. Personalul de la o firma care nu castiga licitatia este preluat de alta pentru ca personalul e fix. Nu putem zice ca vom imbunatati calitatea pentru ca avem acelasi personal. Si in Suedia din trei in trei ani personalul este preluat de alta firma si ii scade salariul. Si astfel urgenta a devenit o meserie neatractiva. In plus, ca sa-si asigure un anumit cost, firmele au redus orele de pregatire a personalului, a scazut numarul echipajelor si au intins zonele de lucru. Astfel le-a scazut capacitatea de reactie in caz de catastrofe."(intr-un interviu acordat Hotnews).

2. Ca o astfel de decizie se ia politic si ca factorul decisiv il constituie pozitia prezidentiala. Mai pe sleau: am emotii pentru insasi democratia in care ar trebui sa functionam.

Nu vreau sa tot aud pozitia presedintelui Traian Basescu, iar apoi sa vad ca lucrurile merg intr-acolo. Nu vreau ca presedintele sa rezolve legi sau directii. Pentru ca nu e treaba lui. Nu ma intelegeti gresit, nu cred ca presedintele nu ar trebui sa aiba opinii. Ma ingrijoreaza ca presedintele Traian Basescu nu are opinii, ci decizii, care ulterior se implementeaza pe cale politica.

Exemplul legii sanatatii este relevant: noua oameni, toata comisia pentru urgenta a Ministerului Sanatatii, sfatuiesc unanim impotriva privatizarii serviciului de urgenta (deschiderii catre furnizori privati), iar decizia formulei legale se ia politic, fara sa tina cont de parerea si argumentele acestora.

Destul de tipic, iese in public presedintele si incearca o contrabalansare in discursul tinut la Gala studentilor romani din strainatate: "ne condamnam singuri, daca nu suntem de acord cu modernizarea statului" (afirmatie nespecifica, neargumentata, politica si transparent agresiva). Iar apoi face un gest tip Becali: ofera cateva joburi la Cotroceni.

Nu stiu la ce ajuta petitiile online. Dar macar arata interes si o forma de educare, atat in problemele momentului, cat si la nivel politic. Asa ca si asta e o speranta.