Ca să aflăm răspunsul exact vom face o analogie și ne vom referi la altceva, de exemplu o mașină.
Fapt este că mașina, ca și drumul dumneavoastră, trebuie întreținută.
Deci nu facem o mașină nouă dar mai schimbăm uleiul, spălăm tapițeria, adică o întreținem.
Sau, dacă s-a stricat îi schimbăm bucșele, un rulment, adică o reparăm
Dar în nici unul din cazuri nu vom obține o mașină de valoare mai mare sau o mașină nouă ci e aceeași mașină.
Dacă însă am fi schimbat motorul Daciei cu un motor de BMW, i-am fi aurit barele de protecție și capacele la roți și i-am fi adăugat un sistem computerizat de control ar fi fost o investiție, pentru că o Dacia cu motor de BMW, bare aurite și computer de bord e cu totul altceva decât o Dacia normală.
La fel și în cazul drumului dumneavoastră, nu ați obținut un drum nou, unul de valoare mai mare sau o autostradă cu 4 benzi, e același drum dar nu mai are gropi sau porțiuni cu noroi.
In concluzie, este clar că lucrările de întreținere sau reparații nu sunt investiții.
Investiții ar fi fost doar dacă în urma lucrărilor am fi obținut un drum nou, sau un drum mai lat, nu tot un drum ca cel dinainte, e adevărat, puțin mai bun pentru că a fost reparat.
Diferența este foarte mare, dacă în cazul unei investiții obținem un lucru nou, sau un lucru de valoare mai mare, valoare sau diferența de valoare care se reflectă în profit pe o durată egală cu perioada de amortizare a investitiei respectve, în cazul unei reparații sau a unei lucrări de întreținere cheltuiala se reflectă în profit în momenul reparației.
kamtech's Content
There have been 35 items by kamtech (Search limited from 24-November 07)
By content type
See this member's
#278709 investitie sau cheltuiala materiala?
Postat de
on 19 May 2017 - 05:29 PM
in
CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE
#278459 Adaos prea mic?
Postat de
on 30 April 2017 - 04:06 PM
in
ALTE PROBLEME CONTABILE
In primul rând, trebuie să aflăm ce înseamnă cheltuieli.
Pentru că una înseamnă cât ați cheltuit pe marfa achiziționată în total la care se adaugă curentul, chiria, salariile etc, și alta înseamnă cât din cheltuieli reprezintă cheltuielile aferente mărfii vândute, la care se adaugă curentul, chiria, salariile etc.
Ca să înțelegeți mai bine o să ne limităm doar la cheltuielile cu marfa:
Presupunem că ați achiziționat marfă de 15000, la care i-ați stabilit un adaos de 20%, adică 2000, iar în cursul lunii ați vândut jumătate din marfa respectivă.
Asta înseamnă că ați avut de fapt cheltuieli cu marfa de 5000, adică valoarea de achiziție a mărfurilor vândute, ați obținut un venit de 6000 (valoarea inclusiv adaos a mărfurilor vândute), deci ați avut un profit de 6000-5000=1000 lei.
Și mai aveți în magazin marfă de 5000 lei, care în momentul vânzării vă va aduce un profit de 1000 lei.
Poate vă va ajuta să citiți acest articol: http://infokam.eu/bl...a-a-marfurilor/
Pentru că una înseamnă cât ați cheltuit pe marfa achiziționată în total la care se adaugă curentul, chiria, salariile etc, și alta înseamnă cât din cheltuieli reprezintă cheltuielile aferente mărfii vândute, la care se adaugă curentul, chiria, salariile etc.
Ca să înțelegeți mai bine o să ne limităm doar la cheltuielile cu marfa:
Presupunem că ați achiziționat marfă de 15000, la care i-ați stabilit un adaos de 20%, adică 2000, iar în cursul lunii ați vândut jumătate din marfa respectivă.
Asta înseamnă că ați avut de fapt cheltuieli cu marfa de 5000, adică valoarea de achiziție a mărfurilor vândute, ați obținut un venit de 6000 (valoarea inclusiv adaos a mărfurilor vândute), deci ați avut un profit de 6000-5000=1000 lei.
Și mai aveți în magazin marfă de 5000 lei, care în momentul vânzării vă va aduce un profit de 1000 lei.
Poate vă va ajuta să citiți acest articol: http://infokam.eu/bl...a-a-marfurilor/
#277989 note intrare receptie si constatare diferente
Postat de
on 21 March 2017 - 12:56 PM
in
CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE
Dacă unitatea este neplătitoare de TVA, notele de recepție se vor înregistra la prețul unitar de pe factură+TVA.
Problema care apare în privința diferențelor care apar din rotunjiri va fi rezolvată de către cei de la contabilitate (cel care face NIR-ul, adică gestionarul, chiar nu poate să facă aceste corecții) folosind conturile de diferențe de preț.
Operațiuniile în contabilitate ar arăta cam așa:
301=401=110.52
301=308=0.01
In acest fel datoria către furnizor va fi înregistrată corect (110.52), valoarea/prețul bunurilor vor fi înregistrate corect (110.53) și ne va rămâne un sold de 0.01 lei pe creditul contului 308.
In aceeasi perioadă este posibil să apară și diferențe negative (deci ceva de genul 301=308=-0.01).
Periodic, putem să "stingem" soldul contului 308 repartizându-l pe cheltuieli (601=308=-0.01).
Problema care apare în privința diferențelor care apar din rotunjiri va fi rezolvată de către cei de la contabilitate (cel care face NIR-ul, adică gestionarul, chiar nu poate să facă aceste corecții) folosind conturile de diferențe de preț.
Operațiuniile în contabilitate ar arăta cam așa:
301=401=110.52
301=308=0.01
In acest fel datoria către furnizor va fi înregistrată corect (110.52), valoarea/prețul bunurilor vor fi înregistrate corect (110.53) și ne va rămâne un sold de 0.01 lei pe creditul contului 308.
In aceeasi perioadă este posibil să apară și diferențe negative (deci ceva de genul 301=308=-0.01).
Periodic, putem să "stingem" soldul contului 308 repartizându-l pe cheltuieli (601=308=-0.01).
#277691 Facturare in program
Postat de
on 19 February 2017 - 09:21 PM
in
ALTE PROBLEME CONTABILE
Da, primul pas este instalarea unui program de facturare.
Dupa aceea trebuie pur si simplu să emiteti facturi, nu este nevoie sa depuneți vreo declaratie sau ceva de genul acesta.
In privinta numărului și seriei facturilor, puteti sa continuati de unde ați rămas, daca programul pe care îl veți folosi vă permite acest lucru, sau puteti sa începeți de la 1, caz în care va trebui sa va refaceti decizia emisa la inceputul anului conform ordinului 2226.
Dupa aceea trebuie pur si simplu să emiteti facturi, nu este nevoie sa depuneți vreo declaratie sau ceva de genul acesta.
In privinta numărului și seriei facturilor, puteti sa continuati de unde ați rămas, daca programul pe care îl veți folosi vă permite acest lucru, sau puteti sa începeți de la 1, caz în care va trebui sa va refaceti decizia emisa la inceputul anului conform ordinului 2226.
#276759 Inregistrare venit - data facturarii sau data incasarii
Postat de
on 16 December 2016 - 05:57 PM
in
ALTE PROBLEME CONTABILE
Venitul se înregistrează la data facturării.
In consecință, venitul corespunzător facturii emise în 2016 va fi înregistrat tot în 2016
In consecință, venitul corespunzător facturii emise în 2016 va fi înregistrat tot în 2016
#275287 Profit versus registrul de casa
Postat de
on 11 August 2016 - 10:01 PM
in
Impozitare - PROFIT
Să ne jucăm puțin cu cifrele pentru a vedea cum e posibil ca profitul să fie mai mare decât suma din casă.
Voi face operațiunile cât mai simple, fără TVA, pentru a nu ne încurca în amănunte:
Presupunem că avem astăzi în casă 1000 lei, din care cumpărăm marfă, marfă pe care o vom vinde în viitor cu 1500 lei:
371=401=1000
371=378=500
Plătim furnizorul cu cei 1000 lei:
401=5311=1000
In acest moment nu mai avem bani în casă, dar avem marfă în prăvălie de 1500 lei
Vindem marfa în cursul zilei următoare:
5311=707=1500
In momentul ăsta avem în casă 1500 lei
Descărcăm gestiunea:
607=371=1000
378=371=500
Profitul este contul 707- contul 607=1500-1000=500
In ziua 2 cumpărăm marfă cu cei 1500 lei pe care-i avem în casă, marfă pe care o vom vinde cândva în viitor cu 3500 lei:
371=401=1500
371=378=2000
Plătim furnizorul:
401=5311=1500
si nu mai avem nici un leu în casă
Deci, în momentul acesta în casă nu avem nici un leu, dar profitul nostru este de 500 lei, după numai o zi :-)
Mai avem și marfă în prăvălie în valoare de 3500 lei, dar marfa asta nu va influența profitul decât în momentul vânzării, cândva în viitor.
Poate vă ajută puțin dacă citiți și asta: http://infokam.eu/bl...a-a-marfurilor/
Voi face operațiunile cât mai simple, fără TVA, pentru a nu ne încurca în amănunte:
Presupunem că avem astăzi în casă 1000 lei, din care cumpărăm marfă, marfă pe care o vom vinde în viitor cu 1500 lei:
371=401=1000
371=378=500
Plătim furnizorul cu cei 1000 lei:
401=5311=1000
In acest moment nu mai avem bani în casă, dar avem marfă în prăvălie de 1500 lei
Vindem marfa în cursul zilei următoare:
5311=707=1500
In momentul ăsta avem în casă 1500 lei
Descărcăm gestiunea:
607=371=1000
378=371=500
Profitul este contul 707- contul 607=1500-1000=500
In ziua 2 cumpărăm marfă cu cei 1500 lei pe care-i avem în casă, marfă pe care o vom vinde cândva în viitor cu 3500 lei:
371=401=1500
371=378=2000
Plătim furnizorul:
401=5311=1500
si nu mai avem nici un leu în casă
Deci, în momentul acesta în casă nu avem nici un leu, dar profitul nostru este de 500 lei, după numai o zi :-)
Mai avem și marfă în prăvălie în valoare de 3500 lei, dar marfa asta nu va influența profitul decât în momentul vânzării, cândva în viitor.
Poate vă ajută puțin dacă citiți și asta: http://infokam.eu/bl...a-a-marfurilor/
#274811 Datele clientului pe factura-magazin online?
Postat de
on 28 June 2016 - 09:06 PM
in
MODELE, FISIERE UTILE
Codul Fiscal
ART. 319 - Facturarea
(20) Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informații:
a) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
b) data emiterii facturii;
c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
d) denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal, precum și denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 316, ale reprezentantului fiscal;
f) denumirea/numele și adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal, precum și denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare prevăzut la art. 316 ale reprezentantului fiscal;
h) denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum și particularitățile prevăzute la art. 266 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;
i) baza de impozitare a bunurilor și serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operațiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum și rabaturile, remizele, risturnele și alte reduceri de preț, în cazul în care acestea nu sunt incluse în prețul unitar;
j) indicarea cotei de taxă aplicate și a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcție de cotele taxei;
k) în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele și în contul furnizorului, mențiunea "autofactură;"
l) în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispozițiile aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă mențiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
m) în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, mențiunea "taxare inversă";
n) în cazul în care se aplică regimul special pentru agențiile de turism, mențiunea "regimul marjei - agenții de turism";
o) dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități, una dintre mențiunile "regimul marjei - bunuri second-hand", "regimul marjei - opere de artă" sau "regimul marjei - obiecte de colecție și antichități", după caz;
p) în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, mențiunea "TVA la încasare";
r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeași operațiune.
După cum observați nu este obligatoriu să înscrieți datele referitoare la actul de identitate al clientului pe factură (și nici numărul de telefon).
Mai mult, dacă veți studia cu atenție Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date veți observa că nici nu prea aveți voie să colectați aceste date deoarece acestea sunt date cu caracter personal iar prelucrarea acestui gen de date necesită o autorizare prealabilă și se face sub un control strict.
Este adevărat că până la 31.12.2006 era obligatoriu ca pe factură să se înscrie și buletinul delegatului, dar această prevedere a fost abrogată, contabila dumneavoastră ar fi trebuit să știe acest lucru, mai ales că au trecut 10 ani de la abrogare:
Lege nr. 343 din 17/07/2006
Art.VI. - Începând cu data de 1 ianuarie 2007, se abrogă:
7. Prevederile referitoare la factura fiscala (cod 14-4-10/A), factura (cod 14-4-10/aA) si avizul de însotire a marfii (cod 14-3-6A) din Hotarârea Guvernului nr.831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a
normelor metodologice privind întocmirea si utilizarea acestora
ART. 319 - Facturarea
(20) Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informații:
a) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
b) data emiterii facturii;
c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
d) denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal, precum și denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 316, ale reprezentantului fiscal;
f) denumirea/numele și adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal, precum și denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare prevăzut la art. 316 ale reprezentantului fiscal;
h) denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum și particularitățile prevăzute la art. 266 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;
i) baza de impozitare a bunurilor și serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operațiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum și rabaturile, remizele, risturnele și alte reduceri de preț, în cazul în care acestea nu sunt incluse în prețul unitar;
j) indicarea cotei de taxă aplicate și a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcție de cotele taxei;
k) în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele și în contul furnizorului, mențiunea "autofactură;"
l) în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispozițiile aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă mențiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
m) în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, mențiunea "taxare inversă";
n) în cazul în care se aplică regimul special pentru agențiile de turism, mențiunea "regimul marjei - agenții de turism";
o) dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități, una dintre mențiunile "regimul marjei - bunuri second-hand", "regimul marjei - opere de artă" sau "regimul marjei - obiecte de colecție și antichități", după caz;
p) în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, mențiunea "TVA la încasare";
r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeași operațiune.
După cum observați nu este obligatoriu să înscrieți datele referitoare la actul de identitate al clientului pe factură (și nici numărul de telefon).
Mai mult, dacă veți studia cu atenție Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date veți observa că nici nu prea aveți voie să colectați aceste date deoarece acestea sunt date cu caracter personal iar prelucrarea acestui gen de date necesită o autorizare prealabilă și se face sub un control strict.
Este adevărat că până la 31.12.2006 era obligatoriu ca pe factură să se înscrie și buletinul delegatului, dar această prevedere a fost abrogată, contabila dumneavoastră ar fi trebuit să știe acest lucru, mai ales că au trecut 10 ani de la abrogare:
Lege nr. 343 din 17/07/2006
Art.VI. - Începând cu data de 1 ianuarie 2007, se abrogă:
7. Prevederile referitoare la factura fiscala (cod 14-4-10/A), factura (cod 14-4-10/aA) si avizul de însotire a marfii (cod 14-3-6A) din Hotarârea Guvernului nr.831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a
normelor metodologice privind întocmirea si utilizarea acestora
#273501 Cont 581
Postat de
on 27 March 2016 - 08:34 AM
in
MONOGRAFII CONTABILE
1. 413 înseamnă că trebuie să primim un bilet la ordin, nu că l-am şi primit (şi oricum, încă nu l-am depus la bancă, poate e în vreun sertar şi dacă nu suntem atenţi uităm să-l depunem la bancă şi în consecinţă nu încasăm banii, sau încă suntem în situaţia că telefonăm la client să ne aducă biletul la ordin promis).
Iar 5113 înseamnă că l-am primit şi l-am depus în bancă, în acest moment e sigur că vom primi banii, dar nu-i vom avea în cont decât în momentul scadenţei.
2. Sa ne jucam puţin:
Avem sold 100 lei în casa, sold 0 în bancă.
Luăm în mână chitanţa pentru depunerea de numerar şi operăm "prescurtat" depunerea de numerar: 5121=5311=100
In acest moment avem 0 lei în casa şi 100 lei în bancă.
După 10 minute (sau după 10 zile) vin la rând extrasele de cont, pe care le operăm tot "prescurtat" (sau le operează colega care se ocupă de bănci, dacă e o firmă mai mare în care anumite persoane se ocupă doar de anumite conturi):
5121=5311=100
In acest moment avem 200 lei în contul 5121 şi 100 lei pe credit în casă.
Deci, este posibil să facem şi 5121=5311 dar în aceasta situaţie se pot produce erori, de aceea se preferă folosirea contului tampon 581 care elimină acest gen de erori.
sau
Scoarem banii din casă, operăm documentul respectiv în momentul ieşirii banilor din casă, în casă avem 0 lei, dar dacă în acel moment am scoate un extras de cont acesta nu ar cuprinde acea sută de lei deoarece în bancă încă încă nu a ajuns suma respectivă (omul cu banii e în drum spre bancă sau stă la coadă la ghişeu sau pur şi simplu a fugit cu banii). Aşa că dacă nu am folosi contul 581 banii nu ar fi nici în contul 5311 şi nici în 5121 pentru un interval oarecare.
Iar 5113 înseamnă că l-am primit şi l-am depus în bancă, în acest moment e sigur că vom primi banii, dar nu-i vom avea în cont decât în momentul scadenţei.
2. Sa ne jucam puţin:
Avem sold 100 lei în casa, sold 0 în bancă.
Luăm în mână chitanţa pentru depunerea de numerar şi operăm "prescurtat" depunerea de numerar: 5121=5311=100
In acest moment avem 0 lei în casa şi 100 lei în bancă.
După 10 minute (sau după 10 zile) vin la rând extrasele de cont, pe care le operăm tot "prescurtat" (sau le operează colega care se ocupă de bănci, dacă e o firmă mai mare în care anumite persoane se ocupă doar de anumite conturi):
5121=5311=100
In acest moment avem 200 lei în contul 5121 şi 100 lei pe credit în casă.
Deci, este posibil să facem şi 5121=5311 dar în aceasta situaţie se pot produce erori, de aceea se preferă folosirea contului tampon 581 care elimină acest gen de erori.
sau
Scoarem banii din casă, operăm documentul respectiv în momentul ieşirii banilor din casă, în casă avem 0 lei, dar dacă în acel moment am scoate un extras de cont acesta nu ar cuprinde acea sută de lei deoarece în bancă încă încă nu a ajuns suma respectivă (omul cu banii e în drum spre bancă sau stă la coadă la ghişeu sau pur şi simplu a fugit cu banii). Aşa că dacă nu am folosi contul 581 banii nu ar fi nici în contul 5311 şi nici în 5121 pentru un interval oarecare.
#273117 Curs valutar
Postat de
on 08 March 2016 - 03:42 PM
in
ALTE PROBLEME CONTABILE
Factura pro forma nu este altceva decât o hartie pe care înscrieţi denumirea şi preţul produsului, ceva asemanator cu o eticheta de raft sau un bileţel pe care înscrieţi aceste lucruri, deci nu are nici o valoare din punct de vedere contabil sau fiscal şi nu este reglementată prin Codul Fiscal.
In consecinţă puteţi folosi orice curs vreţi, dar normal ar fi ca facura să aibe aceeaşi valoare ca încasarea şi ca proforma, de unde logic rezultă că dacă valoarea este calculată în funcţie de un curs oarecare acesta va fi cel de pe proforma.
In consecinţă puteţi folosi orice curs vreţi, dar normal ar fi ca facura să aibe aceeaşi valoare ca încasarea şi ca proforma, de unde logic rezultă că dacă valoarea este calculată în funcţie de un curs oarecare acesta va fi cel de pe proforma.
#272875 comert cu ridicata si comert cu amanuntul la acelasi punct de lucru
Postat de
on 26 February 2016 - 10:19 AM
in
Aspecte juridice privind societatile comerciale
Dacă activitatea se va desfăşura în încăperi diferite, adică suprafeţe de vânzare diferite totul este OK.
#272631 Ajutor calcul TVA
Postat de
on 13 February 2016 - 09:30 PM
in
Impozitare - TVA
In primul rând facem curaţenie:
371 - 4428 = -24580 (în rosu, soldul initial 4428)
371 - 378 = -33858 (in roşu, soldul initial 378)
Calculam căt ar trebui sa fie noul sold 4428 (sold 371 x 20/120 = 126995 x 20 / 120):
371 = 4428 = 21165.83
Si noul sold 378 (sold vechi 4428 - sold nou 4428 + sold vechi 378, respectiv 24580-21165.83+33858):
371 = 378 = 37272.17
-----------------------------------------
TOTAL NOTA = 0
371 - 4428 = -24580 (în rosu, soldul initial 4428)
371 - 378 = -33858 (in roşu, soldul initial 378)
Calculam căt ar trebui sa fie noul sold 4428 (sold 371 x 20/120 = 126995 x 20 / 120):
371 = 4428 = 21165.83
Si noul sold 378 (sold vechi 4428 - sold nou 4428 + sold vechi 378, respectiv 24580-21165.83+33858):
371 = 378 = 37272.17
-----------------------------------------
TOTAL NOTA = 0
#272627 factura cu bonus
Postat de
on 13 February 2016 - 05:55 PM
in
CONTABILITATE STOCURI
Pai ia să vedem, câtă bere este pe factură ?
100 lt. Deci cantitatea recepţionată (şi care va fi înscrisă pe NIR) este de 100 lt.
Cât este valoarea facturii ?
250 lei.
Deci, şi valoarea NIR-ului va fi de 250 lei.
Impărţit la 100 lt ne dă un preţ unitar de achiziţie de 2.5 lei.
Deci, pe NIR vom avea 100 lt x 2.5 lei.
De fapt pe factură pe prima poziţie ar fi trebuit înscris 100 lt x 5 lei, iar pe cea de-a doua pozitie ar fi trebuit inscris ceva de genul "Discount 250 lei", totalul rămânând astfel tot de 250 lei.
100 lt. Deci cantitatea recepţionată (şi care va fi înscrisă pe NIR) este de 100 lt.
Cât este valoarea facturii ?
250 lei.
Deci, şi valoarea NIR-ului va fi de 250 lei.
Impărţit la 100 lt ne dă un preţ unitar de achiziţie de 2.5 lei.
Deci, pe NIR vom avea 100 lt x 2.5 lei.
De fapt pe factură pe prima poziţie ar fi trebuit înscris 100 lt x 5 lei, iar pe cea de-a doua pozitie ar fi trebuit inscris ceva de genul "Discount 250 lei", totalul rămânând astfel tot de 250 lei.
#272621 Ajutor calcul TVA
Postat de
on 12 February 2016 - 10:33 PM
in
Impozitare - TVA
OK
1. Deci avem TVA aferent achiziţiilor de marfă (4426):
73337 x 20/120 = 12222.83
Avem TVA aferent vânzărilor de marfă (4427):
87242 x 20/120 = 14540.33
TVA-ul care se va plăti statului este diferenţa dintre TVA-ul încasat (4427) şi cel plătit furnizorilor (4426), adică
14540.33 - 12222.83 = 2317.50
Impozitul pe venit se va calcula înmulţind valoarea vânzărilor fără TVA cu 3% (în aceast calcul nu ne interesează adaosul practicat, respectiv profitul), deci
(87242 - 14540.33) x 0.03 = 2181.05
In concluzie, suma plătită statului este
2317.50 TVA
2181.05 Impozit pe venit
----------------------------------
4,498.55 (TOTAL)
2. Acum, cu toate că nu este subiectul întrebării, cred că este interesant să calculăm care ar fi fost situaţia dacă firma ar fi fost plătitoare de impozit pe profit 16%:
a. Avem cheltuieli cu achiziţia de mărfuri (fără TVA)
73337 / 1.2 = 61114.17
b. Avem venituri din vânzarea mărfurilor (fără TVA)
87242 / 1.2 = 72701.67
Rezultă un profit de 72701.67 - 61114.17 = 11587.50
Impozitul pe profit ar fi in această situatie
11587.50 x 0.16 = 1854
Chiar şi numai cu datele pe care le avem rezultă că pentru firmele de comerţ este mult mai eficient să plătească impozit pe profit faţă de impozit pe venit.
Bineînţeles impozitul calculat mai sus ar scădea şi mai mult deoarece într-o situaţie reală ar fi luate în calcul şi alte cheltuieli, salarii, chirie, comunicaţii, curent şi multe altele.
1. Deci avem TVA aferent achiziţiilor de marfă (4426):
73337 x 20/120 = 12222.83
Avem TVA aferent vânzărilor de marfă (4427):
87242 x 20/120 = 14540.33
TVA-ul care se va plăti statului este diferenţa dintre TVA-ul încasat (4427) şi cel plătit furnizorilor (4426), adică
14540.33 - 12222.83 = 2317.50
Impozitul pe venit se va calcula înmulţind valoarea vânzărilor fără TVA cu 3% (în aceast calcul nu ne interesează adaosul practicat, respectiv profitul), deci
(87242 - 14540.33) x 0.03 = 2181.05
In concluzie, suma plătită statului este
2317.50 TVA
2181.05 Impozit pe venit
----------------------------------
4,498.55 (TOTAL)
2. Acum, cu toate că nu este subiectul întrebării, cred că este interesant să calculăm care ar fi fost situaţia dacă firma ar fi fost plătitoare de impozit pe profit 16%:
a. Avem cheltuieli cu achiziţia de mărfuri (fără TVA)
73337 / 1.2 = 61114.17
b. Avem venituri din vânzarea mărfurilor (fără TVA)
87242 / 1.2 = 72701.67
Rezultă un profit de 72701.67 - 61114.17 = 11587.50
Impozitul pe profit ar fi in această situatie
11587.50 x 0.16 = 1854
Chiar şi numai cu datele pe care le avem rezultă că pentru firmele de comerţ este mult mai eficient să plătească impozit pe profit faţă de impozit pe venit.
Bineînţeles impozitul calculat mai sus ar scădea şi mai mult deoarece într-o situaţie reală ar fi luate în calcul şi alte cheltuieli, salarii, chirie, comunicaţii, curent şi multe altele.
#272617 verificare sold 378,4428
Postat de
on 12 February 2016 - 08:37 PM
in
CONTABILITATE STOCURI
Da.
#272615 Ajutor calcul TVA
Postat de
on 12 February 2016 - 08:30 PM
in
Impozitare - TVA
Valoarea marfii la achizitie si la vanzare cuprinde TVA sau valorile sunt făra TVA ?
#272577 verificare sold 378,4428
Postat de
on 12 February 2016 - 07:54 AM
in
CONTABILITATE STOCURI
Prima verificare este corectă, întradevăr soldul contului 4428 trebuie să fie 24579.58
Nu cumva TVA-ul era de 9%, caz in care soldul dumneavoastra la 4428 este aproape corect ? (cu 9% 4428 ar trebui sa fie 10485.82)
La cea de-a doua verificare ati uitat de valoarea de achiziţie a mărfurilor, suma care corespundea formulei 371 - 401 de la achizitia marfurilor.
Deci, cea de-a doua verificare este 371 - 4428 - valoarea de achizitie = 378
Nu cumva TVA-ul era de 9%, caz in care soldul dumneavoastra la 4428 este aproape corect ? (cu 9% 4428 ar trebui sa fie 10485.82)
La cea de-a doua verificare ati uitat de valoarea de achiziţie a mărfurilor, suma care corespundea formulei 371 - 401 de la achizitia marfurilor.
Deci, cea de-a doua verificare este 371 - 4428 - valoarea de achizitie = 378
#272571 Descarcare marfuri
Postat de
on 11 February 2016 - 09:27 PM
in
CONTABILITATE STOCURI
A. Fără schimbarea pretului de vânzare:
371 - 4428 = - 27587.26 (în roşu)
371 - 378 = - 52775.47 (în roşu)
371 - 4428 = 23755.70
371 - 378 = 56607.03
-------------------------------
Total rulaje = 0
In final vom avea:
Sold 371 = 142534.15 (neschimbat)
Sold 378 = 56607.03 (adaosul a crescut de la 45.92% la 47.66%
Sold 4428 = 23755.70
sau
B: Cu scăderea preţului de vânzare proporţional cu scăderea cotei de TVA
Calculam care este valoarea de achizitie fără TVA a mărfurilor (formula initiala 371 -401):
142534.15-52775.47-27587.26 = 62171.42
Calculam care este procentul de reducere (TVA nou / TVA vechi):
0.2/0.24 = 0.8333
Deci, după reducere vom avea un sold al contului 371 de 142534.15 x 0.8333 = 118,773.71
Sold 4428 va fi 118773.71 x 20 / 120 = 19795.62
Sold 378 va fi 118773.71- 62171.42 (valoarea de achizitie a marfurilor care ramâne neschimbată) -19795.62 (TVA-ul neexigibil) = 36806.67
Facem notele:
371 = 378 = -52775.47
371 = 4428 = -27587.26
371 = 378 = 36806.67
371 = 4428 = 19795.62
C. Dacă vă uitati la varianta B de mai sus veţi observa că ceva nu este în regulă deoarece reducerea a afectat şi adaosul, practic am procedat exact ca reporterii TV care cred că dacă TVA-ul scade de la 24% la 20%, deci cu 4%, şi preţul mărfii va scădea cu 4%
Dar exemplul de mai sus poate fi folosit în cazul în care se doreşte a face o scădere de preţ cu un anumit procent, de exemplu în cazul reducerilor făcute cu diferite ocazii.
Varianta corectă care va reduce preţul doar cu reducerea valorii TVA-ului este următoarea:
1. Calculăm valoarea soldului 371 după reducerea TVA-ului de la 24% la 20%
142534.15 / 1.24 x 1.20 = 137936.27
2. Calculăm TVA-ul aferent noii valori: 137936.27 x 20 / 120 = 22989.38
3. Facem nota:
371 - 4428 = -27587.26 (în roşu)
371 - 4428 = 22989.38
Soldul contului 378 va rămâne neschimbat, dar vom verifica acest lucru:
137936.27 (noul sold cont 371) - 22989.38 (noul sold 4428) - 62171.42 (valoarea marfurilor la pret de achizitie) = 52775.47 (soldul contului 378 care a rămas neschimbat)
371 - 4428 = - 27587.26 (în roşu)
371 - 378 = - 52775.47 (în roşu)
371 - 4428 = 23755.70
371 - 378 = 56607.03
-------------------------------
Total rulaje = 0
In final vom avea:
Sold 371 = 142534.15 (neschimbat)
Sold 378 = 56607.03 (adaosul a crescut de la 45.92% la 47.66%
Sold 4428 = 23755.70
sau
B: Cu scăderea preţului de vânzare proporţional cu scăderea cotei de TVA
Calculam care este valoarea de achizitie fără TVA a mărfurilor (formula initiala 371 -401):
142534.15-52775.47-27587.26 = 62171.42
Calculam care este procentul de reducere (TVA nou / TVA vechi):
0.2/0.24 = 0.8333
Deci, după reducere vom avea un sold al contului 371 de 142534.15 x 0.8333 = 118,773.71
Sold 4428 va fi 118773.71 x 20 / 120 = 19795.62
Sold 378 va fi 118773.71- 62171.42 (valoarea de achizitie a marfurilor care ramâne neschimbată) -19795.62 (TVA-ul neexigibil) = 36806.67
Facem notele:
371 = 378 = -52775.47
371 = 4428 = -27587.26
371 = 378 = 36806.67
371 = 4428 = 19795.62
C. Dacă vă uitati la varianta B de mai sus veţi observa că ceva nu este în regulă deoarece reducerea a afectat şi adaosul, practic am procedat exact ca reporterii TV care cred că dacă TVA-ul scade de la 24% la 20%, deci cu 4%, şi preţul mărfii va scădea cu 4%
Dar exemplul de mai sus poate fi folosit în cazul în care se doreşte a face o scădere de preţ cu un anumit procent, de exemplu în cazul reducerilor făcute cu diferite ocazii.
Varianta corectă care va reduce preţul doar cu reducerea valorii TVA-ului este următoarea:
1. Calculăm valoarea soldului 371 după reducerea TVA-ului de la 24% la 20%
142534.15 / 1.24 x 1.20 = 137936.27
2. Calculăm TVA-ul aferent noii valori: 137936.27 x 20 / 120 = 22989.38
3. Facem nota:
371 - 4428 = -27587.26 (în roşu)
371 - 4428 = 22989.38
Soldul contului 378 va rămâne neschimbat, dar vom verifica acest lucru:
137936.27 (noul sold cont 371) - 22989.38 (noul sold 4428) - 62171.42 (valoarea marfurilor la pret de achizitie) = 52775.47 (soldul contului 378 care a rămas neschimbat)
#272223 sold banca creditor
Postat de
on 27 January 2016 - 09:50 PM
in
ALTE PROBLEME CONTABILE
1. Din moment ce soldul (creditor) reprezintă realitatea este corect sa aveţi sold creditor, adică să datoraţi ceva băncii.
2. Daca faceti aşa cum aţi scris mai sus (adică 4551=5311.1 şi 5311=4551) veţi avea un rulaj în casa (şi în 4551) care nu reprezinta realitatea (deoarece prin casa nu a trecut nici un ban, in timp ce in contabilitatea dumneavoastra a intrat şi a iesit o anumită sumă, ceea ce nu este adevărat).
Nu ar fi o tragedie, dar mai elegant ar fi să faceti o operaţiune care nu alterează rulajul, de exemplu, presupunănd că soldul este de 100 lei,
5311.01 = 581 = -100 lei (100 lei în roşu)
5311 = 581 = 100 lei.
Rulajul în acest caz, pentru ambele conturi implicate, ar fi 0 :-)
2. Daca faceti aşa cum aţi scris mai sus (adică 4551=5311.1 şi 5311=4551) veţi avea un rulaj în casa (şi în 4551) care nu reprezinta realitatea (deoarece prin casa nu a trecut nici un ban, in timp ce in contabilitatea dumneavoastra a intrat şi a iesit o anumită sumă, ceea ce nu este adevărat).
Nu ar fi o tragedie, dar mai elegant ar fi să faceti o operaţiune care nu alterează rulajul, de exemplu, presupunănd că soldul este de 100 lei,
5311.01 = 581 = -100 lei (100 lei în roşu)
5311 = 581 = 100 lei.
Rulajul în acest caz, pentru ambele conturi implicate, ar fi 0 :-)
#272221 stingere ct. 404
Postat de
on 27 January 2016 - 09:36 PM
in
ALTE PROBLEME CONTABILE
1. Avem cumpararea mijlocului fix, 2xx = 404
Pana aici totul e OK, nu avem nici o problema cu deductibilitatea amortizarii, cumpărarea e corectă.
2. Avem plata furnizorului de imobilizari, care e altceva decât cumpărarea și, chiar în cazul în care nu ați fi plătit deloc nu ar fi putut influența corectitudinea cumpărării.
Plata nu putea fi facuta decat cu bani, deci nu putem avea decat 404 = 5311 sau 404=5121
Din acest motiv nu e foarte corect sa avem "scurtătura" 404=462 dar nu e o tragedie, jumatate din contabilii din tara asta fac, de exemplu, operațiuni de genul 6xx=5311 și nu cred că a pățit unul din ei ceva. Dacă căutați bine veți găsi și monografii contabile sau cursuri unde sunt prezentate astfel de operațiuni. Dar acest gen de "scurtături" nu sunt elegante.
3. Ati luat banii de la asociati si i-ati bagat in banca sau in casa, deci 5311 sau 5121 = 462
Singura obiecție pe care o am este că eu, în situația prezentată de dumneavoastra, aș fi folosit 4551 în locul contului 462.
Pana aici totul e OK, nu avem nici o problema cu deductibilitatea amortizarii, cumpărarea e corectă.
2. Avem plata furnizorului de imobilizari, care e altceva decât cumpărarea și, chiar în cazul în care nu ați fi plătit deloc nu ar fi putut influența corectitudinea cumpărării.
Plata nu putea fi facuta decat cu bani, deci nu putem avea decat 404 = 5311 sau 404=5121
Din acest motiv nu e foarte corect sa avem "scurtătura" 404=462 dar nu e o tragedie, jumatate din contabilii din tara asta fac, de exemplu, operațiuni de genul 6xx=5311 și nu cred că a pățit unul din ei ceva. Dacă căutați bine veți găsi și monografii contabile sau cursuri unde sunt prezentate astfel de operațiuni. Dar acest gen de "scurtături" nu sunt elegante.
3. Ati luat banii de la asociati si i-ati bagat in banca sau in casa, deci 5311 sau 5121 = 462
Singura obiecție pe care o am este că eu, în situația prezentată de dumneavoastra, aș fi folosit 4551 în locul contului 462.
#271817 Urmeaza sa termin liceul economic, ce trebuie sa fac mai departe ?
Postat de
on 12 January 2016 - 08:09 AM
in
Cum poti deveni contabil
Am să vă dau un sfat pe care singur nu o să-l urmaţi :-)
După terminarea liceului angajaţi-va gestionar pentru vreo 2-3 ani, undeva într-o firmă nu foarte mare, preferabil o firmă de construcţii sau o mică făbricuţă, în nici un caz o firmă de comerţ sau de servicii.
Puteţi să vă oferiţi să fiţi şi casier acolo, e şi mai bine.
In acest fel veţi învăţa "bazele" meseriei, veţi învăţa ce înseamnă răspundere şi veţi învăţa că în spatele contabilităţii stau nişte lucruri cât se poate de reale, chiar şi viaţa unor oameni. Le ştiţi şi acum dar încă nu le "simţiţi", la fel cum nu le simt 90% din contabilii şi economiştii din România care văd cifre şi articole din Codul Fiscal dar nu văd rafturile cu materii prime, mărfuri şi oamenii care muncesc pentru a le produce.
După aceea înscrieţi-vă la ASE unde nu veţi învăţa nimic dar în paralel faceţi voluntariat la o mică firmă de contabilitate unde veţi învăţa meseria aşa cum se face ea zi de zi şi nu cum se scrie în manuale.
După terminarea liceului angajaţi-va gestionar pentru vreo 2-3 ani, undeva într-o firmă nu foarte mare, preferabil o firmă de construcţii sau o mică făbricuţă, în nici un caz o firmă de comerţ sau de servicii.
Puteţi să vă oferiţi să fiţi şi casier acolo, e şi mai bine.
In acest fel veţi învăţa "bazele" meseriei, veţi învăţa ce înseamnă răspundere şi veţi învăţa că în spatele contabilităţii stau nişte lucruri cât se poate de reale, chiar şi viaţa unor oameni. Le ştiţi şi acum dar încă nu le "simţiţi", la fel cum nu le simt 90% din contabilii şi economiştii din România care văd cifre şi articole din Codul Fiscal dar nu văd rafturile cu materii prime, mărfuri şi oamenii care muncesc pentru a le produce.
După aceea înscrieţi-vă la ASE unde nu veţi învăţa nimic dar în paralel faceţi voluntariat la o mică firmă de contabilitate unde veţi învăţa meseria aşa cum se face ea zi de zi şi nu cum se scrie în manuale.
#271791 divizare in inventarierea patrimoniului
Postat de
on 10 January 2016 - 10:52 AM
in
IMOBILIZARI
Da.
Se casează sistemele, ocazie cu care de regulă se face un proces verbal de recuperare a deşeurilor sau a bunurilor rezultate din dezmembrare.
Pe baza respectivului proces verbal se înregistrează în gestiune ceea ce a rezultat în urma dezmembrării sistemelor de calcul, fie că e vorba despre deşeuri, monitoare sau alte componente (asta e valabil şi pentru componentele recuperate din PC-uri, îmi imaginez că nu le duceţi pe toate la fier vechi).
Dacă o parte din deşeuri sunt nerecuperabile acestea nu se mai înregistrează în gestiune dar în procesul verbal se va specifica cantitatea şi felul deşeurilor şi că sunt deşeuri nerecuperabile care nu pot fi valorificate.
Deşeurile se vând la firme specializate ocazie cu care sunt descărcate din gestiune, iar restul, monitoare sau alte componente recuperate fie rămân în stoc, urmând să fie folosite ulterior pentru reparaţii sau vânzare către alţii mai săraci, fie, în cazul monitoarelor, se eliberează pe inventarul personal al celor care le folosesc.
Bineînţeles că procedura de mai sus nu este valabilă doar pentru sisteme de calcul ci pentru orice casare de bunuri, fie că e vorba despre materiale, mărfuri, obiecte de inventar sau mijloace fixe.
Se casează sistemele, ocazie cu care de regulă se face un proces verbal de recuperare a deşeurilor sau a bunurilor rezultate din dezmembrare.
Pe baza respectivului proces verbal se înregistrează în gestiune ceea ce a rezultat în urma dezmembrării sistemelor de calcul, fie că e vorba despre deşeuri, monitoare sau alte componente (asta e valabil şi pentru componentele recuperate din PC-uri, îmi imaginez că nu le duceţi pe toate la fier vechi).
Dacă o parte din deşeuri sunt nerecuperabile acestea nu se mai înregistrează în gestiune dar în procesul verbal se va specifica cantitatea şi felul deşeurilor şi că sunt deşeuri nerecuperabile care nu pot fi valorificate.
Deşeurile se vând la firme specializate ocazie cu care sunt descărcate din gestiune, iar restul, monitoare sau alte componente recuperate fie rămân în stoc, urmând să fie folosite ulterior pentru reparaţii sau vânzare către alţii mai săraci, fie, în cazul monitoarelor, se eliberează pe inventarul personal al celor care le folosesc.
Bineînţeles că procedura de mai sus nu este valabilă doar pentru sisteme de calcul ci pentru orice casare de bunuri, fie că e vorba despre materiale, mărfuri, obiecte de inventar sau mijloace fixe.
#271747 cota aplicare tva 20% sau 24%
Postat de
on 06 January 2016 - 07:56 PM
in
Impozitare - TVA
20%
#270935 factura storno
Postat de
on 27 October 2015 - 07:58 PM
in
ALTE PROBLEME CONTABILE
Inţeleg că în acest moment, pentru că aţi operat factura de stornare către furnizor, stocurile sunt "în roşu".
Pur si simplu faceti un "Bon de restituire din producţie" (de fapt mai multe, pentru că probabil aţi făcut un bon de consum pentru fiecare lucrare în parte, aşa cum era normal) şi stocurile se vor regla.
Cred că magazionerul dumneavoastra căruia îi descărcaţi gestiunea pe baza unui tabel întocmit de acesta este un om tare fericit :-)
Pur si simplu faceti un "Bon de restituire din producţie" (de fapt mai multe, pentru că probabil aţi făcut un bon de consum pentru fiecare lucrare în parte, aşa cum era normal) şi stocurile se vor regla.
Cred că magazionerul dumneavoastra căruia îi descărcaţi gestiunea pe baza unui tabel întocmit de acesta este un om tare fericit :-)
#270725 monografie asamblare componente calculator
Postat de
on 14 October 2015 - 02:07 PM
in
CONTABILITATE STOCURI
1. Cumpararea componentelor de la furnizor:
- Se face o notă de receptie pentru componente
- Inregistrarea contabila este 301=401= valoarea componentelor
Daca firma este platitoare de TVA se va inregistra si TVA-ul: 4426=401
2. Se plateste furnizorul (cand se plateste)
401 = 5121 (sau 5311) = valoarea facturii (+TVA daca este cazul)
3. In momentul cand componentele sunt eliberate din gestiune pentru a fi folosite:
- se face un bon de consum pentru componentele folosite
- Inregistrarea este 601=301= valoarea componentelor folosite
4. Cand produsul este finalizat seful sectiei de productie va face o nota de predare pentru produsul finit.
- Inregistrarea este 345=711= pretul de vanzare al controlerului (fără TVA)
5. Produsul se vinde clientului
- 4111 = 701 = pretul de vanzare al controlerului
Daca firma este platitoare de TVA se va inregistra si TVA-ul: 4111=4427
6. Se incaseaza clientul (cand se incaseaza)
5121 (sau 5311) = 4111 = valoarea facturii emisa catre client (+TVA, daca este cazul).
- Se face o notă de receptie pentru componente
- Inregistrarea contabila este 301=401= valoarea componentelor
Daca firma este platitoare de TVA se va inregistra si TVA-ul: 4426=401
2. Se plateste furnizorul (cand se plateste)
401 = 5121 (sau 5311) = valoarea facturii (+TVA daca este cazul)
3. In momentul cand componentele sunt eliberate din gestiune pentru a fi folosite:
- se face un bon de consum pentru componentele folosite
- Inregistrarea este 601=301= valoarea componentelor folosite
4. Cand produsul este finalizat seful sectiei de productie va face o nota de predare pentru produsul finit.
- Inregistrarea este 345=711= pretul de vanzare al controlerului (fără TVA)
5. Produsul se vinde clientului
- 4111 = 701 = pretul de vanzare al controlerului
Daca firma este platitoare de TVA se va inregistra si TVA-ul: 4111=4427
6. Se incaseaza clientul (cand se incaseaza)
5121 (sau 5311) = 4111 = valoarea facturii emisa catre client (+TVA, daca este cazul).
#269849 Legislatie privind elementele unei facturi
Postat de
on 12 August 2015 - 08:09 PM
in
Legislatie comentata, spete diverse (ANAF, MMPS, AJOFM, CNPP, ANPIS, etc ...)
Puteti să lasaţi factura aşa, este foarte bună, numărul acela curent (nu număr criteriu) nu are nici o importanţă.
Dacă veţi citi textul de mai jos veţi vedea că nu există nici o menţiune la numărul curent sau unde se scrie un anumit lucru (de exemplu transportul).
Codul Fiscal art. 155
(19) Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informații:
a) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
b) data emiterii facturii;
c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
d) denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 153, ale reprezentantului fiscal;
f) denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art. 153 ale reprezentantului fiscal;
h) denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum şi particularitățile prevăzute la art. 125^1 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;
i) baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de preț, în cazul în care acestea nu sunt incluse în prețul unitar;
j) indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcție de cotele taxei;
k) în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul furnizorului, menţiunea «autofactură»;
l) în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispozițiile aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
m) în cazul în care clientul este persoană obligată la plata TVA, menţiunea «taxare inversă»;
n) în cazul în care se aplică regimul special pentru agențiile de turism, menţiunea «regimul marjei - agenții de turism»;
o) dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecție şi antichităţi, una dintre mențiunile «regimul marjei - bunuri second-hand», «regimul marjei - opere de artă» sau «regimul marjei - obiecte de colecție şi antichităţi», după caz;
p) în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, menţiunea «TVA la încasare»;
r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeași operațiune.
Dacă veţi citi textul de mai jos veţi vedea că nu există nici o menţiune la numărul curent sau unde se scrie un anumit lucru (de exemplu transportul).
Codul Fiscal art. 155
(19) Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informații:
a) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
b) data emiterii facturii;
c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
d) denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 153, ale reprezentantului fiscal;
f) denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art. 153 ale reprezentantului fiscal;
h) denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum şi particularitățile prevăzute la art. 125^1 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;
i) baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de preț, în cazul în care acestea nu sunt incluse în prețul unitar;
j) indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcție de cotele taxei;
k) în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul furnizorului, menţiunea «autofactură»;
l) în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispozițiile aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
m) în cazul în care clientul este persoană obligată la plata TVA, menţiunea «taxare inversă»;
n) în cazul în care se aplică regimul special pentru agențiile de turism, menţiunea «regimul marjei - agenții de turism»;
o) dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecție şi antichităţi, una dintre mențiunile «regimul marjei - bunuri second-hand», «regimul marjei - opere de artă» sau «regimul marjei - obiecte de colecție şi antichităţi», după caz;
p) în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, menţiunea «TVA la încasare»;
r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeași operațiune.
