167 replies to this topic

[kristin27]

Buna,
Va rog sa ma ajutati si cu urmatoarea problema:

"Mentionati 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfasurarea unei activitati economice cu deductibilitate
limitata la determinarea venitului net in sistem real".

[mariana07]

kristin27, la Apr 28 2010, 10:45 PM, a spus:

Buna,
Va rog sa ma ajutati si cu urmatoarea problema:

"Mentionati 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfasurarea unei activitati economice cu deductibilitate
limitata la determinarea venitului net in sistem real".

Impozitul pe venit, art. 48 Cod Fiscal, alin. (5) :
"Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizatia platita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
d) cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie;
f) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;
f1) cheltuielile reprezentand tichetele de vacanta acordate de angajatori, potrivit legii;
g) contributiile efectuate in numele angajatilor la fonduri de pensii facultative, in conformitate cu legislatia in vigoare, in limita echivalentului in lei a 400 euro anual pentru o persoana;
h) prima de asigurare voluntara de sanatate, conform legii, in limita echivalentului in lei a 250 euro anual pentru o persoana;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat si in scopul personal al contribuabilului sau asociatilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activitatii independente;
j) cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii;
k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, altele decat institutiile care desfasoara activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, în limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria - rata de leasing - in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;
m) cotizatii platite la asociatiile profesionale in limita a 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6).
n) cheltuielile reprezentand contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, in limita a 5% din venitul brut realizat.
(6) Baza de calcul se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asociatiile profesionale."

Aceasta postare a fost editata de mariana07: 29 April 2010 - 08:27 AM

[AnaB]

Rezolvari probleme diverse stagiar an 2:

93. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.

Rezervele se prezintă înaintea paragrafului de opinie. În astfel de cazuri, paragraful opiniei se formulează astfel:
Exemplu de rezerve datorate limitării întinderii lucrărilor:
“Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200…, căci noi am fost desemnați auditori ulterior acestei date. Ținând seama de natura documentelor contabile ale societății, noi am putut controla cantitățile prin alte proceduri.
După părerea noastră, cu excepția incidenței ajustărilor care ar fi putut fi necesare, dacă noi am fi putut efectua controlul fizic al cantităților, situațiilor financiare dau o imagine fidelă poziției și situației financiare a societății la 31 decembrie 200…, cât și contului de profit și pierdere pentru exercițiul încheiat la această dată și sunt conforme cu prevederile legale și statutare”.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entității auditate:
“Astfel, cum este explicat în nota “X” anexată, nu s-au constatat amortismente în situațiile financiare. Această practică nu este, în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear și al unei cote de …. pentru clădiri și …. pentru utilaje, trebuie să se ridice la suma de …. pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 200… . În consecință, amortismentele cumulate trebuie să se ridice la …. mil. lei, iar pierderile exercițiului și pierderile cumulate la …. mil. lei.
După părerea noastră, cu excepția incidenței asupra conturilor anuale, a faptelor menționate în paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidelă poziției și situației financiare a societății la 31 decembrie 200…, cât și contului de profit și pierdere pentru exercițiul încheiat la această dată, și sunt conforme cu prevederile legale și statutare.”

102. Rolul raportului de audit.

Standardul Internațional de Audit (ISA) nr. 700 stabilește procedurile și principiile fundamentale și modalitățile lor de aplicare cu privire la forma și conținutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situațiilor financiare ale unei entități (misiunea de bază). Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise și în cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de bază.
Raportul de audit are un triplu rol:
instrument de comiunicare cu utilizatorii situațiilor financiare emise de entitatea auditată, respectiv cu publicul, precum și cu acționarii pentru decizii economice;
instrument de confirmare a încrederii publicului și acționarilor în situațiilor financiare prezentate de o entitate;
instrument de identificare a responsabilităților pentru auditor și pentru conducerea entității auditate.
Răspunderea conducerii entității auditate se referă la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare.
Responsabilitățile auditorului sunt de trei naturi:
responsabilitatea de bază; pentru opinia sa în legătură cu situațiile financiare auditate;
responsabilități secundare care au următoarele caracteristici: rezultă din texte de legi, reglementări diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesită tehnici și proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de bază; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicită ca, de exemplu, răspunsul la obligația legală de verificare dacă registrele contabile au fost ținute corect și la zi);
responsabilități adiționale care au următoarele caracteristicii: rezultă din texte de legi și alte reglementări, pot fi abordate tehnici și proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de bază; presupun exprimarea în mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrată în raportul de audit (în cuprins sau în anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementări specifice (piața de capital, bănci, asigurări etc.) sau raportul asupra controlului intern.

107. Utilizarea lucrărilor auditorului intern.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 600 stabileste procedurile si principiile fundamentale si modalitatile lor de aplicare referitoare la utilizarea de catre un auditor, in cadrul unei misiuni de audit de baza, la o entitate a lucrarilor realizate de catre un alt auditor, asupra situatiilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse in situatiile financiare ale acelei entitati. El nu se aplica in cazul cand doi sau mai multi auditori sunt numiti coauditori si nici relatiilor auditorului cu auditorul precedent. cand auditorul principal utilizeaza lucrarile unui alt auditor, auditorul principal trebuie sa determine incidenta acestor lucrari asupra propriului sau audit. auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situatiilor financiare ale unei entitati. Expresia alt auditor, desemneaza auditorul - altul decat auditorul principal - responsabil de examenul informatiilor financiare ale unui subgrup, incluse in situatiile financiare auditate de catre auditorul principal. a) Acceptarea misiunii de auditor principal - Auditorul trebuie sa stabileasca daca participarea sa la lucrarile de audit pe ansamblu este suficienta pentru a-i permite sa actioneze ca auditor principal. b) Proceduri puse in lucru de catre auditorul principal evaluarea competentei profesionale a altui auditor; obtinerea de elemente probante care dovedesc ca lucrarile acelui alt auditor raspund obiectivelor auditorului principal in cadrul misiunii sale de audit. Cunoscand contextul in care auditorul principal va folosi lucrarile sale, celalalt auditor trebuie sa coopereze cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la cunostinta auditorului principal orice aspect al activitatii sale care nu se poate realiza conform modalitatilor stabilite; la randul sau celalalt auditor va fi informat despre orice problema aparuta in activitatea auditorului principal care poate avea o incidenta importanta asupra propriei sale activitati

La planificarea utilizării lucrărilor de audit intern, auditorul extern trebuie să examineze planul lucrărilor de audit intern pentru perioada auditată și să-l discute, în măsura posibilităților, la cea mai timpurie etapă. Dacă lucrările auditului intern vor influența caracterul, momentul de exercitare și volumul procedurilor auditorului extern, este de dorit să se coordoneze în prealabil momentul de exercitare a acestor lucrări, sfera de aplicare a lucrărilor de audit, volumul testării și metodele presupuse ale eșantionului de audit, modul de documentare a lucrului executat, precum și procedurile de verificare și raportare.
    Evaluarea anumitor lucrări ale auditului intern cuprinde analiza adecvării conținutului acestor lucrări și a programelor respective, precum și a justeței evaluării preliminare a auditului intern. Această evaluare poate include examinarea următoarelor aspecte, și anume dacă:
(a) lucrările sînt executate de persoane care au un nivel adecvat de pregătire profesională tehnică și experiență în lucru ca auditori interni, precum și dacă lucrul asistenților este în mod corespunzător supravegheat, controlat și documentat;
(b) sînt obținute dovezi de audit suficiente și adecvate pentru argumentarea rezonabilă a concluziilor formulate;
© concluziile obținute sînt potrivite circumstanțelor create și dacă toate rapoartele întocmite sînt în concordanță cu rezultatele lucrărilor executate;
(d) sînt în mod corespunzător soluționate excepțiile (abaterile de la regulile stabilite) sau problemele neordinare identificate de auditul intern.

113. Examenul situațiilor financiare: solduri de deschidere

Standardul Internațional de Audit (ISA) nr. 510 reglementează procedurile și principiile fundamentale și modul lor de aplicare în ce privește soldurile de deschidere. În misiunile inițiale de audit, auditorul trebuie să găsească elemente probante suficiente și adecvate care să-i permită să se asigure că:
soldurile de deschidere nu conțin anomalii care să aibă o influență semnificativă asupra situațiilor financiare ale exercițiului în curs;
soldurile de închidere ale exercițiului precedent au fost corect preluate sau, în cazuri deosebite, au fost ajustate retroactiv;
politicile de închidere a conturilor și metodelor de evaluare folosite au fost aplicate în mod constant, sau modificarea acestora a fost corect înregistrată și descrisă în notele anexe.
Când situațiile financiare ale exercițiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate găsi elementele probante examinând dosarele de lucru ale auditorul precedent.
Dacă situațiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune în lucru alte proceduri.
Dacă prin aplicarea procedurilor specifice nu se obțin elemente probante suficiente și adecvate cu privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie să emită o opinie cu rezerve sau se va afla în imposibilitatea de a emite o opinie

125. Ce sunt testele de conformitate?

    Au rolul de a stabili daca exista proceduri, pentru fiecare domeniu semnificativ al societatii, referitoare la culegerea informatiilor, intocmirea registrelor, prelucrarea datelor, inregistrarea operatiunilor in contabilitatea sintetica si analitica, in ordine cronologica si sistematica.

131. Faze și etape în executarea unei misiuni de audit, de bază.

Toate activitățile și lucrările ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de bază asupra situațiilor financiare ale unei entități pot fi grupate în trei faze și zece etape care, în succesiunea lor logică și practică, așa cum se pot identifica în Standardele Internaționale de Audit, se prezintă astfel:

Faze Etape
Faza inițială acceptarea mandatului și contractarea lucrărilor de audit
orientarea și planificarea auditului
Faza executării lucrărilor aprecierea controlului intern
controlul conturilor
examenul situațiilor financiare
Faza finală evenimente posterioare închiderii exercițiului
utilizarea lucrărilor altor profesioniști
alte lucrări necesare închiderii
raportul de audit
documentarea lucrărilor de audit

Categoria X – Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

Anul II – Organizarea controlului intern al unei intreprinderi

12. Aprovizionarea presupune:
       a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare;
       b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare;
       c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de  aprovizionare corespunzatoare;
       d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale;
       e) Produsele comandate sa se obtina in timp util;
       f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect;
       g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.


RISCURI POSIBILE    PROCEDURI DE CONTROL INTERN
a) specificațiile să fie  necorespunzătoare    Revizuirea specificațiilor existente de către personalul tehnic.
Monitorizarea    problemelor de producție legate de specificațiile materialelor folosite.
Specificațiile trebuie să cuprindă date ale perioadei curente ,comenzi rapide, stoc corespunzător,  prețul materialului.
Comunicarea  specificațiilor de producție departamentului de aprovizionare.
Revizuirea corespunzătoare și aprobarea contractelor și comenzilor.

b) informații incomplete legate de preț    Obținerea de oferte competitive pentru fiecare aprovizionare periodică.
Volumul producției aprovizionată să fie determinată prin analiza indicatorului de utilizare a unor materiale similare
Revizuirea corespunzătoare a comenzilor de aprovizionare.
Monitorizarea variantelor  de preț, amănunțit.

c) informație indisponibilă sau incorectă legată de nivelul stocului sau nivelul producției    Menținerea unor date  corecte în evidența stocurilor.
Corelarea programării producției  cu informațiile legate de stoc și cerințele  legate de  termenele de livrare din comenzi Revizuirea  corespunzatoare  a comenzilor de aprovizionare
Folosirea previziunii

d) informațiile dintro comandă sunt neclare
Comenzile nu sunt introduse în sistem în timp util    Emiterea de copii ale comenzilor emise personalului corespunzător.
Prenumerotarea comenzilor
Verificarea periodică a intrarilor în sistem.
Investigarea intrărilor de date

e) Informație indisponibilă sau incorectă a produselor comandate și neprimite    Specificarea modului de transport și a datei de livrare în comanda de aprovizionare
Prenumerotarea comenzilor de aprovizionare
Corelarea informației  producției recepționate și informațiile legate de comenzi date
Urmărirea comenzilor  neonorate  de furnizor

f) Comenzile date pot fi pierdute
    Prenumerotarea și înregistrarea corectă a comenzilor

c) Proceduri inadecvate de prevenire a utilizării neautorizate     Proceduri de aprobare a comenzilor
Desemnarea de personal autorizat care să aprobe comenzile
Menținerea unei securități a comenzilor de aprovizionare      

13. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune:
      a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei;
      b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor
      c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane;
      d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil;
      e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal;
      f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor corespunzatoare;
      g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la dezvoltarea carierei.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Riscurile posibile ce pot să apară :
a) neconcordante între atribuții și competența profesională;
b) neconformitatea cu legile, regulamentele, regulile și politicile specifice;
c) nerespectarea confidențialității informațiilor;
d) caracterul incomplet și inexact al operațiilor și documentațiilor;
e) modul profesional de abordare a informațiilor financiare;
f) nerespectarea atributiilor din fisa postului
g) suprasolicitarea personalului
h) nerespectrarea normelor privind securitatea muncii

Proceduri de control intern care pot diminua apariția riscurilor:
- Atribuțiile entității pot fi realizate numai dacă sunt cunoscute de salariați și aceștia acționează concertat;
- Fiecare salariat are un rol bine definit în entitatea publică, stabilit prin fișa postului;
- Sarcinile sunt încredințate și rezultatele sunt comunicate numai în raportul manager ? salariat ? manager (șef ? subaltern ? șef);
- Managerul trebuie să susțină salariatul în îndeplinirea sarcinilor sale.
- Managementul entității publice va comunica tuturor angajaților care sunt sarcinile entității, rezultate din actul normativ de organizare și funcționare. Totodată, se va îngriji că aceste sarcini să se regăsească în Regulamentul de organizare și funcționare a entității publice, la care să aibă acces toți salariații. Se vor întocmi și se vor actualiza, ori de câte ori necesitățile o vor cere, fișele postului pentru toți funcționarii publici și personalul contractual din entitatea publică. Aceasta este o obligație permanentă a fiecărui nivel de management.
- Managerul asigură ocuparea posturilor de către persoane competente, cărora le încredințează sarcini potrivit competențelor și asigură condiții pentru dezvoltarea capacității profesionale a salariatului.
- Managerul și salariații au acele cunoștințe, abilități și experiența care fac posibilă îndeplinirea eficientă și efectivă a sarcinilor;
- Competența angajaților și sarcinile încredințate trebuie să se afle în echilibru permanent, stabil. Acțiuni pentru asigurarea acestuia:
a) definirea cunoștințelor și deprinderilor necesare pentru fiecare loc de muncă;
b) conducerea interviurilor de recrutare, pe baza unui document de evaluare definit;
c) identificarea planului de pregătire de bază a noului angajat, încă din timpul procesului de recrutare;
d) revederea necesităților de pregătire, în contextul evaluării anuale a angajaților și urmărirea evoluției carierei;
e) asigurarea faptului că necesitățile de pregătire identificate sunt satisfăcute;
f) dezvoltarea capacității interne de pregătire, complementară formelor de pregătire externe entității publice;
g) definirea politicii de pregătire / mobilitate;
h) se verifică dacă se respectă programul de lucru, norma de lucru.
- Performanțele angajaților se evaluează cel puțin o dată pe an și sunt discutate cu aceștia de către realizatorul raportului;
- Competența și performanța trebuiesc susținute de instrumente adecvate, care includ tehnica de calcul, software-urile, brevetele, metodele de lucru etc.;
- Se verifică listele de pontaj, întocmirea corectă a statelor de plată și a celorlalte documente privind asigurările sociale.

15. Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati, presupune:
   a) Implementarea strategiilor de marketing;
   b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta;
   c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Vânzarea, ca activitate cu conținut problematic complex prin intermediul tehnicilor și modalităților specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficiență a rezultatelor producției, trecerea acesteia în consumul final în cel mai scurt timp posibil, contribuind astfel la valorificarea întregului potențial tehnico-productiv de care dispune firma în permanenta misiune de a oferi cumpărătorului marfă de calitate, la termenele și în condițiile solicitate și nu în ultimul rînd asigură un cîștig real cel puțin pe măsura eforturilor.                 
    Vânzarea produselor se poate face:
-pe bază de contract comercial încheiat anticipat la cererea clientului
-pe bază de comandă anticipată fermă, urmată sau nu de onorarea imediată a acesteia
-la cecere neprogramată, dar previzibilă, din magazinele și depozitele proprii sau ale rețelei comerciale publice.
    Calea prin care se vând produsele este în funcție de natura produselor, sfera de utilitate, caracteristicile și potențialul de cumpărare ale clienților, căile de distribuție utilizate, modalitățile practicate de producător-furnizor pentru desfacerea produselor sale .    
    Indiferent de calea prin care se asigură vânzarea produselor, un rol definitoriu în extinderea vânzărilor în economia de piață revine acțiunii de promovare, a celei de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor, a condițiilor de execuție și de desfacere etc.    
   Livrările câtre diferiți clienți se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din producția curentă. Întreprinderea producătoare trebuie să-și programeze un raport corespunzător între volumul producției de fabricat în timp și nivelul stocurilor de produse finite care urmează a fi asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue și evitarea rupturilor de stoc.      

RISCURI POSIBILE    PROCEDURI DE CONTROL INTERN
De a vinde bunuri clienților îndoielnici    Verificarea clientului  prin cerere de referințe Client din partea băncii sau a colaboratorilor cunoscuti, Verificarea permanentă  a soldului clienților și stabilirea unui sold maxim

De a vinde bunuri pentru prețuri care nu sunt autorizate și a acorda reduceri care nu sunt în concordanță cu procedurile societății.
    Verificarea notei de comanda (dacă are nr.de înregistrare și este făcută de persoana autorizată), a prețurilor și a reducerilor (dacă sunt acordate de persoana autorizată)
De a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda
    Bunurile  trimise trebuie să aibă comenzi semnate de persoane autorizate
De a trimite bunuri neconforme din punct  de vedere  cantitativ  și calitativ al comenzii    Examinarea bunurilor din punct de vedere cantitativ, calitativ  și al comenzii
De a realiza vânzări fără a pune la zi situația stocurilor    Completarea fișei de magazie
De a accepta comenzi fără a avea stocuri disponibile    Verificarea  nivelului  stocurilor  prin  asigurarea unui stoc  minim stabilit
De a face livrări de bunuri care  nu sunt “recunoscute”de către clienți din punct de vedere calitativ, cantitativ și al comenzii
    Verificarea semnăturii de primire de câtre client a facturii sau a documentului  care atestă livrarea (avizul de însoțire a mărfii)
De a avea clienți îndoielnici fără a   înregistra un provizion     Verificarea scadențarului  soldurilor  clienți  și urmărirea  recuperării  debitelor restante de la clienții îndoielnici
Plăți efectuate care nu  sunt înregistrate    Verificarea înregistrării plăților, respectiv a facturilor emise

4. Ce înțelegeți prin calitatea expertizelor contabile?

    Prin calitatea expertizelor contabile se intelege modul prin care o expertiza contabila realizata in termenii solicitati si acceptati, cu cnsticiozitate, devotament, corectitudine si impartialitate de catre profesionist sa le fie utila celor care au solicitat-o.

6. Explicați care sunt situațiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile?

Expertul contabil se afla in incompatibilitate daca exista imprejurari di care sa rezulte ca este interesat, sub orice forma, el, sotul(ia) sau vreo ruda apropiata, inn solutionarea cauzei intr-un anumit mod care l-ar determina pe expert sa fie subiectiv.
De asemenea calitatea de expert contabil este incompatbila cu cea de martor in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate.

24. Cum se menține calitatea de expert contabil și calitatea de contabil autorizat?

Menținerea calității de expert contabil și contabil autorizat se realizează prin înscrierea în Tabloul Corpului și obținerea vizei anuale de exercitare a profesiei. O importanță deosebită o reprezintă menținerea competenței profesionale printr-un program de dezvoltare profesională adecvat, respectând  Norma profesională nr. 38 și Programul Național de Dezvoltare Profesională Continuă elaborate de CECCAR în conformitate cu Standardul Internațional de Educație IES7 emis de IFAC.  
Norma Profesională nr. 38 este stabilită în baza Standardului Internațional de Educație IES 7 , emis de Federația Internațională a Contabililor , care prevede că institutele membre trebuie să implementeze o cerință de Dezvoltare Profesională Continuă CPD ca o componentă   integrală    a statutului  pe care profesionistul contabil în deține în economie și societate. Conceptul de Dezvoltare Profesională Continuă ca extensie a procesului educațional, poate fi definit ca fiind o activitate de învățare relevantă, verificabilă și măsurabilă; noțiunea este asociată procesului  de învățare pe viață. Procesul învățării pe viață începe devreme și continuă cu programul educațional privind calificarea profesională și cu programele de dezvoltare profesională pe parcursul întregii cariere, al căror obiectiv fundamental constă în extinderea cunoștințelor, abilităților, eticii și valorilor profesionale. Prin activități de învățare se înțelege: participarea la cursuri, seminarii,  conferințe; module de autoînvățare sau instruiri organizate la locul de muncă; lucrări profesionale sau cu caracter academic, publicate; lucrări profesionale sau cu caracter academic, publicate; participarea și munca depusă în cadrul comitetelor și comisiilor tehnice ale Corpului; predarea unui curs în domenii legate de responsabilitățile profesionale; studii formale legate de responsabilitățile profesionale; participarea ca vorbitor la conferințe sau discuții de grup; scrierea de articole, lucrări, cărți; cercetări, inclusiv citirea unei literaturi sau jurnale profesionale pentru aplicarea în cadrul atribuțiilor profesionale; reexaminarea profesională sau testarea formală.    
Potrivit principiului fundamental al Competenței Profesionale, prevăzut în Codul Etic Național al Profesioniștilor Contabili, expertul contabil are datoria continuă de a menține cunoștințele și competențele profesionale la nivelul cerut, astfel încât, să se asigure că utilizatorii primesc avantajul unor servicii profesionale competente, bazate pe  progresele curente înregistrate în practică și promovate în legislație.  
Caracteristicile unui mediu profesional aflat într-o permanentă schimbare transferă particularități și asupra activității expertului contabil, acesta fiind expus unor provocări profesionale fără precedent. În timp ce exigențele lucrărilor de expertiză contabilă au cunoscut o evoluție ascendentă, beneficiarii lucrărilor manifestă așteptări înalte, generatoare de competiții care consolidează  rolul și responsabilitatea experților contabili, determinând organismele profesionale care gestionează profesia contabilă să revizuiască periodic politicile de dezvoltare profesională continuă.
Nevoia de informare și de învățare poate fi produsul consultărilor experților contabili cu mediul de afaceri sau cu alte medii profesionale. Măsurarea activității de învățare poate fi exprimată în termeni de efort, în timp cheltuit sau în printr-o metodă de evaluare validă destinată măsurării  competenței atinse sau dezvoltate, de către o sursă competentă.
Competența expertului contabil în cazul unei misiuni de expertiză contabilă este o necesitate generată de factori precum:
a. Obligația etică a expertului contabil de a fi imparțial față de oricare dintre părți și abilitatea de a-și exercita responsabilitatea în mod profesional;
     b. Orice abatere de la principiul competenței profesionale produce  consecințe nefavorabile asupra reputației profesiei în integritatea sa.
     c.   Cauzele aflate în diferite stadii de cercetare sunt extrem de complexe și prezintă particularități de la o situație la alta, neputându-se generaliza abordări , constatări sau concluzii.
     d. Dispunerea unei expertize contabile de către Organele abilitate se bazează într-o măsură ridicată pe moralitatea profesională și competența expertului contabil.       
    Există 3 modalități [4] de abordare a posibilităților de menținere a competențelor profesionale:
    M1) Abordarea bazată pe informații din exterior , prin stabilirea unei anumite cantități de elemente ce trebuie învățate, car este considerată corespunzătoare pentru dezvoltarea și menținerea competenței. Dovezile de  verificare într-o asemenea abordare  sunt valabile pentru profesioniștii contabili angajați și constau în: materiale de predare; catalog de prezență; formulare de înregistrare; evaluări independente care să demonstreze că o activitate de învățare a avut loc; confirmarea participării din partea unui instructor , tutore sau alt organism profesional; confirmarea participării într-un program intern din partea unui angajator.        
    M2)  Abordarea  bazată pe informații din interior, potrivit căreia profesioniștilor contabili li se cere să demonstreze , prin intermediul rezultatelor, că dezvoltă și mențin competența profesională. Dovezile de  verificare în această abordare sunt valabile pentru profesioniștii contabili membrii ai CECCAR și constau în: verificarea învățării obținute, evaluarea materialelor scrise sau publicate, evaluări ale rezultatelor învățării, publicarea unui articol profesional sau a rezultatelor unui proiect de cercetări, reexaminarea periodică, specializări sau alte calificări, inspecții ale practicii independente, evaluări făcute de alte corpuri profesionale din care mai face parte profesionistul contabil.
    M3)  Abordarea combinată , prin care se îmbină în mod efectiv și eficient informațiile primite prin cele două modalități de abordare de mai sus, se fixează cantitățile de elemente de învățat cerute și se măsoară rezultatele obținute.
Cerințele de dezvoltare profesională reglementate prin Norma profesională nr. 38 se bazează pe o abordare combinată a sistemului de informații provenite din interior și din exterior, pe baza hărților de competență și a planurilor de învățare ce se revizuiesc periodic.   Obiectivul constă în actualizarea cunoștințelor și omogenizarea comportamentului profesional al experților contabili.
Menținerea competențelor profesionale este un drept dar și o obligație a membrilor CECCAR.  
Obligația  vizează actualizarea și ameliorarea activității profesionale în conformitate cu cerințele deontologice, prin: parcurgerea unui minim de 120 ore de activitate sau unități echivalente de dezvoltare profesională într-o perioadă de 3 ani, din care 60 de ore sau unități echivalente [6] să fie verificabile; urmărirea și măsurarea activităților de învățare în conformitate cu cerințele precedente; demonstrarea menținerii și dezvoltării competențelor relevante prin dovezi ale verificării obiective, de către o sursă autorizată, printr-o metodă de evaluare competentă; dezvoltarea continuă a culturii generale și profesionale , singurele capabile să-i consolideze discernământul; acordare unei atenții substanțiale fiecărei operațiuni sau situații examinate, astfel încât opinia exprimată să aibă fundamentare profesională; exprimarea opiniei cu sinceritate și transparență, chiar cu rezerve dacă este cazul, fără rețineri sau constrângeri; manifestarea libertăților de gândire și acțiune; protejarea profesiei prin respectarea principiului independenței.      
Dreptul privește oportunitatea de actualizare și formare eficientă, cu garantarea calității serviciilor prestate de terți.    
Dezvoltarea profesională continuă nu oferă ea însăși asigurarea faptului că toți experții contabili oferă servicii profesionale de înaltă calitate, fiind necesară și aplicarea cunoștințelor pe baza unui raționament profesional și a unei atitudini obiective.   Totodată, expertul contabil trebuie să se conformeze normelor tehnice și profesionale aplicabile misiunii de expertiză contabilă.  
Prin urmare, expertul contabil, asemenea tuturor profesioniștilor contabili, are  datoria permanentă de a-și menține cunoștințele și aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator primește servicii profesionale competente , bazate pe ultimele evoluții din practică, legislație și tehnică. El trebuie să acționeze cu prudență și în conformitate cu standardele tehnice și profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale, raționamentul său profesional fiind fundamentat pe baze solide

33. Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?

Integritatea - presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept și cinstit atunci efectuează servicii profesionale

Obiectivitatea - presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparțial, fără prejudicii, să nu se afle în situații de incompatibilitate, de conflict de interese, care să pună la îndoială obiectivitatea acestuia

Competenta profesionala si prudenta - Competența profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu competență, grijă și sărguință și să fie la curent cu ultimele evoluții și noutăți din practica profesională, din legislație și tehnici de lucru.
Competența profesională se divide în două componente: achiziționarea competenței profesionale și menținerea competenței.

Confidentialitatea - Confidențialitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să respecte confidențialitatea informațiilor obținute în timpul misiunilor sale și nu trebuie să le utilizeze sau să le divulge fără autorizare scrisa, în afară de cazurile cănd obligația divulgării e prevăzută prin lege sau norme regulamentare.
Această obligație se aplică și după terminarea relațiilor între profesionist și clientul sau angajatorul său

Comportamentul professional - Profesionistul contabil trebuie sa actioneze intr-o maniera conforma cu buna reputatie a profesiei, sa se abtina de la orice comportament care ar putea discredita profesia. Obligatia de a se abtine de la orice activitate care ar discredita profesia presupune existenta unor responsabilitati ale profesionistului fata de clienti, fata de terti, fata de alti membri ai profesiei contabile, de angajati, de patroni si fata de publicul larg

Independenta - Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat să fie independent față de părțile interesate în expertiză, evitând orice situație care ar presupune o lipsă de independență sau o constrângere care ar putea să-i impieteze integritatea și obiectivitatea

Categoria – IV – Evaluarea întreprinderilor

58. Evaluatorul, în procesul de evaluare, estimeazã:
a) costul;
b) valoarea;
c) toate cele de mai sus.

Evaluatorul in procesul de evaluare estimeaza: b) valoarea

72. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiarã este de 1.000 mii lei, rata neutrã de plasament (i) este de 11%, iar rata de actualizare © este de 25%. Valoarea întreprinderii prin metoda bazatã pe goodwill este de:
a) 8.800 mii lei;
b) 8.600 mii lei;
c) 8.480 mii lei.

Raspuns corect c)

Goodwill – este excedentul de valoare globala a întreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun

147. Ce este pragul de rentabilitate al unei întreprinderi si ce semnificatie are în evaluarea acesteia?

Pragul de rentabilitate reprezinta cantitatea de produse ce trebuie realizata de intreprindere astfel incat incasarile obtinute din vanzarea lor sa acopere atat cheltuielile variabile implicate de prcesul de productie cat si de cheltuielile fixe ale acestuia.
La nivelul pragului de rentabilitate profitul obtinut de intreprindere este nul

Categoria VIII - Analiza diagnostic a întreprinderii

29. O întreprindere produce anual un număr de 100000 de produse la un preț unitar de 5 u.m. întreprinderea înregistrează cheltuieli cu materii prime și materiale în valoare de 200000 u.m., cheltuieli de personal de 100000 u.m. din care 85% reprezintă salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilități și chirii în cuantum de 20000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. și cheltuieli cu dobânzi de 40000 u.m. să se calculeze și să se interpreteze pragul de rentabilitate financiar și operațional exprimat în unități fizice și valorice.

Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate).
Analiza punctului critic prevede că consumurile și cheltuielile totale ale întreprinderii indiferent de aceea, se referă ele la costuri sau se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar, trebuie să fie divizate în variabile și constante. După conținut, această analiză se reduce la determinarea punctului critic (punct de echilibru, prag de rentabilitate).
Prin punctul critic se înțelege volumul vânzărilor, la care întreprinderea deja nu mai are pierderi, dar nu are încă nici profit. In punctul critic veniturile totale din vânzări sunt egale cu consumurile și cheltuielile totale ale întreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat în unități naturale și monetare.
Scopul analizei punctului critic constă în alegerea unui asemenea volum al vânzărilor, care va asigura întreprinderii un rezultat financiar nul.
La baza analizei corelației "cost-volum-profit" stă una din ecuațiile de bază ale microeconomiei:
Volumul vînzărilor=Consumuri și cheltuieli variabile+Consumuri și cheltuieli constante+Profit

Deoarece profitul în punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct:
Volumul vînzărilor=Consumuri și cheltuieli variabile+Consumuri și cheltuieli constante

sau
Prețul pentru o unitatexCantitatea unităților = ﴾Consumuri și cheltuieli variabile pe o unitatexCantitatea unităților﴿ +Consumuri și cheltuieli constante

Ținând cont de această ecuație poate fi determinat punctul critic în unități de produse:


Pragul de rentabilitate
(în unități de produse) =Consumuri și cheltuieli fixe Prețul pentru o unitate-Consumuri și cheltuieli variabile pe o unitate

a) Pragul de rentabilitate operational

Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000) = 370.000 u.m.

Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 = 170.000
Cheltuieli variabile = 200.000
Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 170.000 / (5 – 2) = 56.667 buc

b) Pragul de rentabilitate financiar

Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000) = 410.000 u.m.

Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000 = 210.000
Cheltuieli variabile = 200.000
Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc

 Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 210.000 / (5 – 2) = 70.000 buc

59. Să se analizeze poziția financiară a unei întreprinderi din sectorul industriei prelucrătoare cu următoarea situație bilanțieră:

Indicator     31.12.n
Imobilizări     30000
Stocuri     4000
Creante     5000
Disponibilități     1000
Capitaluri proprii     20000
Datorii mai mari de un an     5000
Datorii de exploatare     13000
Datorii bancare pe termen foarte scurt     2000

Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le in clase corespunzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite ‘structurile situatiilor financiare’.Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu.

I BILANT PATRIMONIAL

ACTIV
Active imobilizate = 30.000
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =
=4000 + 5000 + 1000 = 10.000
TOTAL ACTIVE = 130.000

PASIV
Capital si rezerve = 20.000
Datorii pe ternem lung = 5000
Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=
13.000 + 2.000 = 15.000
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 40.000

II BILANTUL FUNCTIONAL

Reprezinta un alt instrument util pentru analiza financiara, el fiind un bilant contabil retratat, posturile fiind ordonate intr-o logica si o oprica diferita de cea dupa functiunea conturilor.
Practic, pentru a ordona din punct de vedere functional posturile bilantului contabil, este suficient sa stabilim apartanenta acestora la unul dintre ciclurile de functionare, si anume:
-    ciclul de investitii
-    ciclul de exploatare
-    ciclul de finantare
Din punct de vedere structural, bilantul se prezinta astfel:
ACTIV    PASIV
I active stabile(aciclice) AS      I surse stabile (aciclice) SS
II active ciclice aferente exploatarii  ACE     II surse ciclice de exploatare SCE
III active ciclice din afara exploatarii ACAE     III susrse ciclice din afara exploatarii SCAE
IV trezorerie de activ TA    IV trezorie de pasiv TP

III ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A INTREPRINDERII

A . ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI
    

a) RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE = ACTIVE IMOBILIZATE * 100 =
                    TOTAL ACTIV

30.000      *100 = 23
                   130.000                                              

ACTIVE IMOBILIZATE = IMOB NECORPORALE + IMOB CORPORALE + IMOB IMOB. FIN
TOTAL ACTIVE = ACTIVE IMOBILIZATE + ACTIVE CIRCULANTE ( STOCURI+CREANTE+INVESTITII PE TERMEN SCURT + DISPONIBILITATI)

RATA IMOBILIZARILOR NECORPORALE = IMOB NECORPORALE  * 100
                         TOTAL ACTIV

RATA IMOBILIZARILOR CORPORALE = IMOB CORPORALE  * 100
                       TOTAL ACTIV

RATA IMOBILIZARILOR FINANCIARE = IMOBILIZARI FINANCIARE   * 100
                        TOTAL ACTIV

b) RATA ACTIVELOR CIRCULANTE = ACTIVE CIRCULANTE * 100 = 12.000    *100 = 10
                          TOTAL ACTIV              130.000
ACTIVE CIRCULANTE = STOCURI+CREANTE+INVESTITII PE TERMEN SCURT + DISPONIBILITATI

RATA STOCURILOR = STOCURI   * 100  = 4000   *100  =   31
                               TOTAL ACTIV            130.000

RATA CREANTELOR COMERCIALE = CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE *100 = 5000    *100 = 4
                    TOTAL ACTIV                130.000

RATA DISPONIBILITATILOR = DISPONIBILITATI SI ACTIVE ASIMILATE*100=1000    *100=1
                    TOTAL ACTIV                                            130.000
          

B ) ANALIZA STRUCTUTII SURSELOR DE FINANTARE

a)    RATA STABILITATII FINANCIARE = CAPITALUL PERMANENT  * 100
TOTAL PASIV

= 20.000              * 100 =  16
    130.000
Capital propriu = capital + prime de capital + rezerve de reevaluare + rezerve + sau - rezultatul reportat + sau - rezultatul exercițiului
Capital permanent = capital propriu + provizioane pentru riscuri și cheltuieli + datorii pe termen lung
      b) RATA AUTONOMIEI GLOBALE = CAPITAL PROPRIU * 100 = 20000 *100 = 16
                                 TOTAL PASIV                   130.000

c)    RATA DATORIILOR PE TERMEN SCURT = DATORII PE TERMEN SCURT * 100=
TOTAL PASIV
2000         *100 = 2
130.000

d)    RATA DATORIILOR TOTALE = DATORII TOTALE *100=20.000 *100=16
TOTAL PASIV               130.000


IV ANALIZA ACTIVULUI NET

ACTIVUL NET REPREZINTA INTERESUL REZIDUAL AL PROPRIETARELOR IN ACTIVELE INTREPRINDERII DUPA DEDUCEREA TUTUROR DATORIILOR SALE, FIIND SIMILAR AVUTIEI ACESTORA CA URMARE A ALOCARII SI IMPLICARII CAPITALURILOR IN ACTIVITATEA SA.
VALOAREA PATRIMONIALA A INTREPRINDERII COINCIDE CU ACTIVUL NET CONTABIL.
a) METODA SINTETICA
Ant = At-D = 130.000-30.000= 100.000
Ant = activ net
At=active totale
D=datorii totale

b) METODA ADITIVA
Ant = Ks+Rz+Rr+Re-Rrep
Ks = capital social
Rz= rezerve
Rr= rezltatul reportat
Re=rezultatul exercitiului
Rrep=repartizarile efectuate de reultatul ex in cursul exercitiului respectiv

V ANALIZA CORELATIEI DINTRE FONDUL DE RULMENT, NEVOIA DE FOND DE RULMENT SI TREZORERIA NETA


A)  FONDUL DE RULMENT IN ACCEPTIUNE PATRIMONIALA  este indicatorul care exprima in marime absoluta lichiditatea unei intreprinderi ( pe termen scurt)

FR = CAPITALUI PERMANENTE – ACTIVE IMOBILIZATE
sau
FR = (CAPITALURI PROPRII + DATORII PE TERMEN LUNG ) – ACTIVE IMOBILIZATE
FR = (20.000+5000) – 100.000 = -75.000

Fondul de rulment patrimonial poate fi privit prin prisma surselor de finantare ca:
-    fond de rulment propriu RFp = capital propriu – active imobilizate
-    fond de rulment imprumutat Fri = datorii pe termen lung

NEVOIA DE FOND DE RULMENT reprezinta un element avand natura de activ si reprezinta acea parte a activelor circulante care trebuie finantare pe seama fondului de rulment
NFR = (active circulante – disponibilitati – investitii financiare) – obligatii pe termen scurt
Sau
NFR = (stocuri + creante) –(datorii pe termen scurt – credite pe termen scurt)
Trezoreria neta reprezinta indicatorul care pune in corelatie fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment si exprima:
•    daca este pozitiva, excedentul de numerar la sfarsitul unui exercitiu financiar
•    daca este negativa, nevoia de numerar la finalul unui exercitiu financiar, acoperita pe seama creditelor de trezorerie ( pe termen scurt)


B)  FONDUL DE RULMENT IN ACCEPTIUNE FUNCTIONALA
  
Fondul de rulment functional este denumit si fondul de rulment net global (FRNG) si reprezinta un element de pasiv, practic, resursa de finantare stabila destinata sa acopere activele stabile(imobilizarile)
FRNG = resurse stabile(aciclice) – active stabile (aciclice)

VI PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente = ACTIVE CURENTE/DATORII CURENTE (pe termen scurt)
Active curente (Indicatorul capitalului circulant) = 10.000/2000 = 5
* activ curente = stocuri + creante + disponibilitati = 4000+5000+1000=10.000
* datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =2000

Valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2;
Ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
Aprecierea generala este ca un nivel de 1,5 – 2 ,0 reprezinta un nivel asigurator al acestei rate, iar un nivel mai mic de 1,0 poate fi un semnal de alarma privind capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile scadente pe termen scurt.

b) Indicatorul lichiditatii imediate = (ACTIVE CURENTE – STOCURI )  / DATORII CURENTE          
= (10.000 ) / 2000 = 5

Un nivel de 0.8 -1.0 al acestui indicator este apreciat drept corespunzator, in vreme ce un nivel mai mic de 0.5 poate evidentia probleme de onorare a platilor scadente


2. Indicatori de risc:

a) Indicatorul gradului de indatorare =CAPITAL IMPRUMUTAT / CAPITAL PROPRIU * 100
        Sau                   CAPITAL IMPRUMUTAT / CAPITAL ANGAJAT * 100
Capital imprumutat
____________________  X 100 =5000 X 100 = 25%
Capital propriu                              20.000

Capital imprumutat    50.00                       X 100 = 20%
Capital angajat 5000+20000

unde:

* capital imprumutat = credite peste un an;
* capital angajat = capital imprumutat + capital propriu.

b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda.
"Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta."

formula de calcul = Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit / Cheltuieli cu dobanda

3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la:

Viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii;
Capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza ale entitatii;
* Viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar

Costul vanzarilor  = NR DE ORI
Stoc mediu

sau

Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate
=   Stoc mediu             X 365
     Costul vanzarilor

* Viteza de rotatie a debitelor-clienti
calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale; * exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate
.
= Sold mediu clienti    X 365
    Cifra de afaceri

O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). "

* Viteza de rotatie a creditelor-furnizor - aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali.

=  Sold mediu clienti                      X 365
    Achizitii de bunuri (fara servicii)

unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri.

* Viteza de rotatie a activelor imobilizate - evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate

=     Cifra de afaceri
       Active imobilizate

* Viteza de rotatie a activelor totale

=   Cifra de afaceri
        Total active

4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile:

a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere:
=   Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit
                    Capital angajat


unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente.

b) Marja bruta din vanzari
=    Profitul brut din vanzari  X 100
           Cifra de afaceri

O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim


FUZIUNE

39. SC ALPHA SA – absorbanta a SC BETA SA, preia prin fuziune, activul acesteia constand din cladiri 10.000 lei si disponibil la banca 5.000 lei si emite in schimb 1.000 actiuni noi cu o valoare nominala de 14/actiune. Ulterior, prima de fuziune se incorporeaza in capitalul social.

10000+5000-14000=1000 - prima de fuziune


456 = % 15000
1011 14000
1042 1000

% = 456 15000
212 10000
5121 5000

incorporarea primelor de fuziune in cap soc
1042 = 1012 1000


Administrarea și Lichidarea Întreprinderilor

4. Situația elementelor de activ și pasiv la societatea „X” conform bilațului întocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezintă astfel:
    Clădiri 20.000.000 lei
    Amortizarea clădirilor 12.000.000 lei
    Materii prime 2.000.000 lei
    Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei
    Clienți 2.500.000 lei
    Clienți incerți 500.000 lei
    Ajustări pentru deprecierea creanțelor clienți 200.000 lei
    Conturi la bănci 600.000 lei
    Furnizori de imobilizări 6.000.000 lei
    Provizioane pentru riscuri și cheltuieli 1.000.000 lei
    Capital subscris vărsat 5.000.000 lei
    Rezerve 1.000.000 lei

Operațiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezintă dupa cum urmează:
a) Clădirile au fost vândute cu 9.000.000 lei;
b) Materiile prime au fost vândute cu 1.440.000 lei;
c) Clienții incerți sunt în sumă de 500.000 lei, din care se încasează 240.000 lei, iar pentru încasarea înainte de termen a clienților cerți s-au acordat sconturi în sumă de 50.000 lei;
d) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceștia au acordat sconturi în sumă de 200.000 lei;
e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societății sunt în sumă de 520.000 lei;
Sa se întocmească bilanțul înainte de efectuarea partajului.

a)    Valorificarea imobilizarilor corporale:


•    Vanzarea cladirilor     461 =     %    10.710.000
7583    9.000.000
                    4427    1.710.000

•    Incasarea contravalorii cladirilor vandute     5121 = 461    10.710.000

•    Scaderea din evidenta a cladirilor vandute    %    = 212    20.000.000
.                             281        12.000.000
                            6583        8.000.000

•    Inchiderea contului 7583    7583 = 121    9.000.000

•    Inchiderea contului 6583    121 = 6583    8.000.000

b)    Valorificarea stocurilor:


•    Vanzarea materiilor prime    411 =  %    1.713.600
707    1.440.000
4427    273.600

•    Trecerea la marfuri a meteriilor prime si scaderea din gestiune a marfurilor vandute
371 = 301    2.000.000
607 = 371    2.000.000

•    Anularea provizionului     391 = 7814    400.000

•    Inchiderea contului 607     121 = 607    2.000.000

•    Inchiderea conturilor 707 si 7814     %   =  121    1.840.000
707        1.440.000
7814        400.000

•    Incasarea contravalorii materiilor prime vandute 5121 = 411    1.713.600

c)    Incasarea creantelor

•    Incasarea partiala de la clientii incerti      5121 = 4118     240.000

•    Trecerea pe cheltuieli a clientilor incerti neincasati     6588 = 4118 260.00

•    Anularea provizioanelor 491 = 7814    200.000

•    Incasarea clientilor incerti    5121 = 411    2.450.000

•    Acordarea sconturilor     667 = 411     50.000

•    Inchiderea conturilor 667 si 6588     121 = %    310.000
667    50.000
6588    260.00

•    Inchiderea contului 7814    7814 = 121    200.000

d)    Plata datoriilor

•    Plata furnizorilor de imobilizari    404 = 5121    5.800.000

•    Scont primit     404 = 767    200.000

•    Inchiderea contului 767    767 = 121    200.000

e)    Cheltuieli de lichidare

•    Cheltuieli efectuate     628 = 5121    520.000

•    Inchiderea contului 628    121 = 628    520.000

f)    Anularea provizioanelor pt riscuri si cheltuieli

•    Anularea provizioanelor     151 = 7812     1.000.000

•    INCHIDEREA CONTULUI 7812    7812 = 121    1.000.000

g)    Regularizare TVA

•    TVA de plata     4427 = 4423    1.983.600

•    Plata TVA    4423 = 5121    1.983.600

Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare / lichidare

h)    Impozitul pe profit pt profitul din lichidare

•    Impozitul pe profit datorat    691 = 441    352.500 (1.410.000 *25%)


•    Inchiderea contului 691    121 = 691    352.500


•    Virarea impozitului pe profit     441 = 5121     352.500

Bilantul inainte de efectuarea partajului

    
    Nr.
Rd.    Sold
A    B    1
B. ACTIVE CIRCULANTE         
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI    08    7.057.500
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd 05 la 08)    09    7.057.500
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE
INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN     11    0
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE ,
RESPECTIV DATORII CURENTE NETE ( rd 09+10-11-18)    12    7.057.500
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
CURENTE NETE ( rd 4+12-17)    13    7.057.500
J. CAPITAL SI REZERVE         
J. CAPITAL SI REZERVE     19    5.000.000
I. CAPITAL (rd 20 la 22(, din care:
Capital subscris varsat (1012)
(500.000 actiuni *10.000/actiune)    21    5.000.000
V REZERVE ( ct 1061)    26    1.000.000
VI EZULTATUL EX FINANCIAR ( ct 121) sold C    29    1.057.500
TOTAL CAPITALUIRI PROPRII
(rd 19+23+24-25+26+27-28+29-30-31)    32    7.057.500
TOTAL CAPITALURI
(rd. 32+33)    34    7.057.500


20. Care este termenul în care lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor de la ședinta comitetului creditorilor?

Lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor în termen de maximum 20 de zile de la data ședinței comitetului creditorilor.

45. Ce va cuprinde notificarea intrării în faliment?

prevederile Lg 85/2006 la art 107 alin
"(2) Prin hotărârea prin care se decide intrarea în faliment, judecătorul-sindic va pronunța dizolvarea societății debitoare și va dispune:
a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
b) în cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum și stabilirea atribuțiilor și a remunerației acestuia, în conformitate cu criteriile aprobate prin hotărâre a Guvernului;
c) în cazul procedurii simplificate, confirmarea, în calitate de lichidator al administratorului judiciar, desemnat conform art. 19 alin. (2) sau art. 34, după caz;
d) termenul maxim de la intrarea în faliment în cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar către lichidator, împreună cu lista actelor și operațiunilor efectuate după deschiderea procedurii menționate la art. 46 alin. (2);
e) întocmirea de către administratorul judiciar și predarea către lichidator, în termen de maximum 10 zile de la intrarea în faliment, în cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinzând numele și adresele creditorilor și toate creanțele acestora la data intrării în faliment, cu indicarea celor născute după deschiderea procedurii;
f) notificarea intrării în faliment.
(3) În cazul intrării în faliment, încheierea sau, după caz, sentința va indica și termenele prevăzute la art. 108 alin. (2) sau, după caz, la art. 109 alin. (2).
(4) După intrarea în faliment în procedura generală, dispozițiile art. 62 - 76 vor fi aplicate, dacă este necesar, în mod corespunzător, în ceea ce privește creanțele născute între data deschiderii procedurii și data intrării în faliment, precum și procedura de admitere a acestora.
(5) Debitorii intrați în procedura falimentului își acoperă pierderile anuale, stabilite prin declarația de impozit pe profit, din profiturile impozabile obținute în toată perioada, până la închiderea procedurii falimentului.
Art. 108 - (1) În cazul intrării în faliment în procedura generală, lichidatorul va trimite o notificare tuturor creditorilor menționați în lista depusă de debitor/administratorul judiciar, menționată la art. 107 alin. (2) lit. e), debitorului și oficiului registrului comerțului sau, după caz, registrului societăților agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mențiunii. Dispozițiile alin. (2) și (3) ale art. 61 se aplică în mod corespunzător.
(2) Notificarea va cuprinde:
a) termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanțelor menționate la alin. (3), în vederea întocmirii tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrării în faliment, precum și cerințele pentru ca o creanță înregistrată să fie considerată valabilă;
b) termenul de verificare a creanțelor menționate la alin. (3), de întocmire, afișare și comunicare a tabelului suplimentar al acestora, care nu va depăși 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) termenul de depunere la tribunal a contestațiilor, care va fi de cel puțin 10 zile înainte de data stabilită prin încheierea de intrare în faliment, pentru definitivarea tabelului definitiv consolidat;
d) termenul de întocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depăși 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. b).
(3) Vor fi supuse verificării toate creanțele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, născute după data deschiderii procedurii sau, după caz, al căror cuantum a fost modificat față de tabelul definitiv de creanțe sau față de programul de plată din planul de reorganizare, ca urmare a plăților făcute după deschiderea procedurii.
(4) Creanțele admise în tabelul definitiv de creanțe, în condițiile art. 74 alin. (2), nu vor mai fi supuse verificării; titularii acestor creanțe vor putea să formuleze contestații cu privire la creanțele și drepturile de preferință trecute de lichidator în tabelul suplimentar prevăzut la alin. (2) lit. b).
(5) Tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creanțelor admise împotriva averii debitorului, existente la data intrării în faliment, cu respectarea dispozițiilor art. 110.
(6) Titularilor de creanțe născute după deschiderea procedurii, care nu depun cererea de admitere a creanțelor în termenul prevăzut la alin. (2) lit. a), li se aplică, în mod corespunzător, prevederile art. 76."


31. Care sunt caracteristicile esențiale ale unei profesii contabile?

Caracteristicile esențiale ale unei profesii contabile sunt:
-deținerea unei competențe intelectuale specifice,
-obținută prin formare și învățământ;
-respectarea de către membri a unui ansamblu de valori și de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se referă la obiectivitate;
-recunoașterea unei datorii vizavi de public, în ansamblu.
Uneori datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor și de public, poate fi în contradicție cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligațiile lor de loialitate, vizavi de angajator.
Ținând seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale naționale să definească regului de rtică pentru membrii lor, încât să garanteze o calitate optimă a serviciilor și să păstreze încrederea publicului în profesie. Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproșabilă, pe independență, pe știință în profesie, pe competență.

[AnaB]

Va rog frumos daca ma poate ajuta cineva si pe mine la urmatoarea problema:

34. Să se calculeze fluxul de numerar generat de întreprinderea A în exercițiul n+1 și să se interpreteze fluxurile de numerar aferente activităților operaționale, financiare și de investiții, cunoscându‐se următoarele informații din situațiile financiare:

Indicator N N+1
Imobilizări 2000 2100
Stocuri 300 350
Creanțe 400 430
Disponibilități 100 80
TOTAL ACTIV 2800 2960
Capitaluri proprii 1000 1100
Datorii financiare 600 650
Furnizori 700 800
Datorii salariale și fiscale 450 400
Credite de trezorerie 50 10

Indicator u.m.
Cifra de afaceri 1000
Cheltuieli materiale 300
Cheltuieli salariale 400
Cheltuieli fiscale și sociale 50
Cheltuieli cu amortizarea 100
Cheltuieli cu dobânda 50
Impozit pe profit 25

[marce52003]

Are cineva rezolvarile la urmatoarele probleme? Va rog daca ma poate ajuta cineva cu rezolvarile lor. Multumesc anticipat!

1. Sunteți interesat sã deveniți acționar la întreprinderea AVÂNTUL S.A. Din surse mai mult sau mai puțin oficiale aflați urmãtoarele informații:
– capitalul social al întreprinderii este de 500 mld. lei și a crescut de 5 ori de la data înființãrii întreprinderii;
– întreprinderea a fost întotdeauna profitabilã;
– dividendul pe acțiune este de 50.000 lei și este superior dividendelor aferente majoritãții celorlalte titluri cotate pe piața de capital;
– întreprinderea a emis în trecut obligațiuni care în urmãtorii 3 ani se vor converti în acțiuni;
– managerii întreprinderii sunt remunerați în funcție de profitul obținut.
Sunt suficiente informațiile de mai sus pentru a lua decizia de investire?


2. Întreprinderea are în planul de investiții achiziția unui utilaj (costul de achiziție este de 200.000.000 lei) a cãrei duratã de utilizate este de 10 ani. Acest utilaj este un activ pe termen lung (imobilizat). Finanțarea se va face printr-un credit. Întreprinderea are posibilitatea sã finanțeze achiziția utilajului prin credite bancare. Posibilitãțile de creditare sunt urmãtoarele:
Varianta 1: credit de 200.000.000 lei, pe o duratã de 6 luni, cu o dobândã de 30% pe an;
Varianta 2: credit de 200.000.000 lei, pe o duratã de 7 ani, cu o dobândã de 15% pe an;
Varianta 3: credit de 200.000.000 lei, pe o duratã de 10 ani, cu o dobândã de 10% pe an.
Care ar fi opțiunea corectã pentru ca întreprinderea sã-și asigure echilibrul financiar?


8. Despre un utilaj se cunosc urmãtoarele informații:
– cost de achiziție 120.000.000 lei;
– durata de amortizare 10 ani;
– metoda de amortizare liniarã;
– – valoarea rezidualã estimatã 20.000.000 lei.
La sfârșitul celui de-al patrulea an, se trece la metoda de amortizare degresivã. Coeficientul de degresie este 2. Se reestimeazã durata de utilizare la 8 ani iar valoarea rezidualã la 15.000.000 lei. La sfârșitul celui de-al cincilea an valoarea rezidualã este reestimatã la 0. Sã se întocmeascã tabloul de amortizare al utilajului.


10. S.C. ALFA S.A. deține un teren achiziționat în exercițiul N la costul de 50.000.000 lei. La sfârșitul exercițiului N+5 valoarea justã a terenului este de 70.000.000 lei. Terenul este vândut în exercițiul N+7 la prețul de vânzare de 60.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al rezervei din reevaluare?



11. O întreprindere fabricã echipamente speciale dupã necesitãțile clienților. Acestea, fie sunt vândute clienților, fie sunt oferite în locație pe o perioadã de 10 ani, cu opțiunea de extindere a duratelor contractelor. Echipamentele au durate de viațã utilã cuprinse între 12 și 15 ani. Echipamentele produse pentru un client nu mai pot fi modificate și vândute altuia. În ce categorie pot fi încadrate contractele de locație care au ca obiect un astfel de echipament, din perspectiva locatorului?


12. La 1.01.N, întreprinderea ALFA preia în locație un echipament de la societatea GAMA în urmãtoarele condiții:
– durata contractului este de 18 ani;
– durata de viațã utilã estimatã a echipamentului este de 20 de ani;
– contractul presupune plata unui avans de 10.000.000 lei și efectuarea a 18 plãți anuale de 2.000.000 lei la sfârșitul anului;
– contractul presupune transferul de proprietate la un preț de 5.000.000 lei (foarte mic comparativ cu valoarea pe piațã a echipamentului, deci opțiunea de cumpãrare este foarte probabil a fi exercitatã);
– rata implicitã a investițiilor locatorului este de 10%;
– valoarea justã a echipamentului este 28.000.000 lei;
– valoarea rezidualã estimatã la sfârșitul celor 20 de ani este de 2.000.000 lei.
Care sunt înregistrãrile efectuate de ALFA în exercițiul N+3?


13. Care este mãrimea investiției brute a unui locator într-un contract de locație care prezintã urmãtoarele caracteristici: 12 chirii anuale a 10.000.000 lei fiecare, preț de opțiune de 12.000.000 lei, valoarea rezidualã negarantatã 5.000.000 lei:
a) 137.000.000 lei;
b) 122.000.000 lei;
c) 120.000.000 lei;
d) 12.000.000 lei;
e) 5.000.000 lei.

14. Care din urmãtoarele afirmații este adevãratã referitoare la contabilizarea contractelor de locație de cãtre producãtorii locatori?
1) venitul din vânzare este egal cu minimul dintre valoarea justã a bunului și valoarea actualizatã a plãților minimale de locație datorate locatorului;
2) venitul din vânzare întotdeauna egal cu valoarea justã a bunului;
3) costul vânzãrilor este egal cu valoarea contabilã a bunului mai puțin valoarea actualizatã a valorii reziduale negarantate;
4) costul vânzãrilor este egal cu valoarea contabilã a bunului;
5) costurile efectuate sunt imputate imediat pe cheltuieli o data cu recunoașterea venitului din vânzare;
6) costurile efectuate sunt amortizate pe durata contractului.
a) 1+3+5;
b) 1+3+6;
c) 2+4+6;
d) 2+4+5;
e) 1+4+5.



15. Având în vedere elementele urmãtoare, nu corespund noțiunii de subvenție guvernamentalã:
1) acordarea de asistențã întreprinderilor care își desfãșoarã activitatea în sectoare recent privatizate;
2) scutirile de la plata impozitului pe profit;
3) acordarea de asistențã întreprinderilor care își încep activitatea în regiuni subdezvoltate;
4) împrumut nerambursabil pentru care nu existã certitudinea respectãrii condițiilor atașate acestuia;
5) intervenția unor echipe speciale pentru remedierea efectelor unor accidente de muncã;
6) deducerea fiscalã a amortizãrii accelerate.
a) 1+2+3+4;
b) 2+4+5+6;
c) 1+3+4+6;
d) 3+4+5+6;
e) 2+3+4+6.


16. La 1.01.N întreprinderea achiziționeazã un utilaj la costul de 10.000 lei. Managerii estimeazã o duratã de utilitate de 5 ani și o valoare rezidualã de 2.000 lei. Metoda de amortizare este cea liniarã. La sfârșitul exercițiului N+2 managerii estimeazã cã durata de utilitate care corespunde cel mai bine noilor condiții de exploatare ale activului este de 7 ani. În același timp, valoarea rezidualã este reestimatã la 3.000 lei. Se decide trecerea la metoda degresivã, iar coeficientul de degresie este 1,5. În urma schimbãrilor de estimare, amortizarea exercițiului N+2 este:
(a) 2.040 lei;
(b) 1.600 lei;
© 760 lei;
(d) 1.140 lei;
(e) 665 lei.



2. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Vinzari-Incasari pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar, inclusiv.

Fisiere atasate

•  probl._nerezolvate.doc   35.5K   286 downloads

[Cristina Tarus]

mussette, la Apr 27 2010, 08:03 PM, a spus:

marce52003, la Oct 27 2009, 10:33 PM, a spus:

Va rog foarte mult daca ma poate ajuta cineva si pe mine cu rezolvarile la probl. urmatoare:

Activitatea Departamentului Resurse umane presupune:
a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei;
b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor
c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane;
d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil;
e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal;
f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor corespunzatoare;
g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la dezvoltarea carierei.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Riscurile posibile ce pot să apară :
a) neconcordante între atribuții și competența profesională;
b) neconformitatea cu legile, regulamentele, regulile și politicile specifice;
c) nerespectarea confidențialității informațiilor;
d) caracterul incomplet și inexact al operațiilor și documentațiilor;
e) modul profesional de abordare a informațiilor financiare;
f) nerespectarea atributiilor din fisa postului
g) suprasolicitarea personalului
h) nerespectrarea normelor privind securitatea muncii

Proceduri de control intern care pot diminua apariția riscurilor:
- Atribuțiile entității pot fi realizate numai dacă sunt cunoscute de salariați și aceștia acționează concertat;
- Fiecare salariat are un rol bine definit în entitatea publică, stabilit prin fișa postului;
- Sarcinile sunt încredințate și rezultatele sunt comunicate numai în raportul manager ? salariat ? manager (șef ? subaltern ? șef);
- Managerul trebuie să susțină salariatul în îndeplinirea sarcinilor sale.
- Managementul entității publice va comunica tuturor angajaților care sunt sarcinile entității, rezultate din actul normativ de organizare și funcționare. Totodată, se va îngriji că aceste sarcini să se regăsească în Regulamentul de organizare și funcționare a entității publice, la care să aibă acces toți salariații. Se vor întocmi și se vor actualiza, ori de câte ori necesitățile o vor cere, fișele postului pentru toți funcționarii publici și personalul contractual din entitatea publică. Aceasta este o obligație permanentă a fiecărui nivel de management.
- Managerul asigură ocuparea posturilor de către persoane competente, cărora le încredințează sarcini potrivit competențelor și asigură condiții pentru dezvoltarea capacității profesionale a salariatului.
- Managerul și salariații au acele cunoștințe, abilități și experiența care fac posibilă îndeplinirea eficientă și efectivă a sarcinilor;
- Competența angajaților și sarcinile încredințate trebuie să se afle în echilibru permanent, stabil. Acțiuni pentru asigurarea acestuia:
a) definirea cunoștințelor și deprinderilor necesare pentru fiecare loc de muncă;
b) conducerea interviurilor de recrutare, pe baza unui document de evaluare definit;
c) identificarea planului de pregătire de bază a noului angajat, încă din timpul procesului de recrutare;
d) revederea necesităților de pregătire, în contextul evaluării anuale a angajaților și urmărirea evoluției carierei;
e) asigurarea faptului că necesitățile de pregătire identificate sunt satisfăcute;
f) dezvoltarea capacității interne de pregătire, complementară formelor de pregătire externe entității publice;
g) definirea politicii de pregătire / mobilitate;
h) se verifică dacă se respectă programul de lucru, norma de lucru.
- Performanțele angajaților se evaluează cel puțin o dată pe an și sunt discutate cu aceștia de către realizatorul raportului;
- Competența și performanța trebuiesc susținute de instrumente adecvate, care includ tehnica de calcul, software-urile, brevetele, metodele de lucru etc.;
- Se verifică listele de pontaj, întocmirea corectă a statelor de plată și a celorlalte documente privind asigurările sociale.


1. Din contul de profit și pierderi al societă?ii din exerci?iul precedent se cunosc următoarele informa?ii:

Indicator u.m.
Cheltuieli de exploatare platibile 1500
Amortizare 100
Cheltuieli cu dobânzi 200
Impozit pe profit 60
Să se calculeze și să se interpreteze ratele de solvabilitate și cele de rentabilitate pentru întreprindere.



1. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune:
a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing;
b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea afecta entitatea;
c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau patentelor existente;
d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.


2. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune:
a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei;
b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor ;
c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane;
d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil;
e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal;
f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor corespunzatoare;
g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la dezvoltarea carierei.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.



5. Societatea Stirex SA, auditată de dumneavoastră, a achiziționat la 1 iulie 2003 un ansamblu imobiliar spre renovare și a efectuat următoarele cheltuieli:
prețul de cumpărare al terenului ................................... 30.000 lei
prețul de cumpărare al construcției ............................. 125.000 lei
taxe de înregistrare ....................................................... 12.000 lei
alte cheltuieli cu actele....................................................... 800 lei
onorarii notar .................................................................. 1.500 lei
(din care TVA 240 lei)
comisioane ..................................................................... 1.800 lei
(din care TVA 290 lei)
cheltuieli arhitecți ........................................................... 3.600 lei
(din care TVA 575 lei)
cheltuieli renovare ........................................................ 85.000 lei
(din care TVA 13.500 lei)

Societatea a înregistrat în cheltuielile perioadei suma de 90.095 lei, la terenuri 30.000 lei și la construcții 125.000 lei. Care este suma corectă ce trebuia contabilizată în cheltuielile perioadei?




6. O întreprindere prezint? caracteristicile urm?toare:
? capitaluri investite de actionari si creditori: 1.000 milioane u.m.;
? rentabilitate minim? cerut? de la capitalurile investite pe piat?: 7,5%;
? rentabilitate asteptat? (previzional?) a capitalurilor investite în afacere: 10%.
S? se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza ipotezelor: superprofitul va creste cu o rat? anual? constant? de 5% pe un orizont de prognoz? de 10 ani.


mersi anticipat!

BUNA, MARCE52003,

MA NUMESC ALINA COMSA, SUNT DIN CTA SI AM VAZUT CA AI AVUT ANUL TRECUT IN LUCRAREA TA MAI MULTE PROBLEME CARE LE AVEM SI NOI ACUM LA CTA.

TE DERANJEZ CU MAREA RUGAMINTE DACA IMI POTI TRIMITE SI MIE PE EMAIL LUCRAREA TA ... MI-AI FI DE MARE AJUTOR ... PT. CA TREBUIE SA O PREDAM PANA PE 15.05.10

email: alina_comsa_rcs@yahoo.com

CU MII DE MULTUMIRI,

ALINA COMSA

DE EXP MA INTERESA IN MOD SPECIAL:

1. Din contul de profit și pierderi al societă?ii din exerci?iul precedent se cunosc următoarele informa?ii:

Indicator u.m.
Cheltuieli de exploatare platibile 1500
Amortizare 100
Cheltuieli cu dobânzi 200
Impozit pe profit 60
Să se calculeze și să se interpreteze ratele de solvabilitate și cele de rentabilitate pentru întreprindere.

[laura_popa30]

As avea si eu nevoie de raspunsuri la urm. probl. de fiscalitate si analiza, poate ma puteti ajuta.
Fiscalitate:
1. O societate comercială a înregistrat la sfârșitul trimestrului al II-lea al anului 200X, cumulat de la începutul anului, venituri de 10000 lei, din care 200 lei reprezintă reluări asupra unor provizioane pentru care în anul 200X-1 nu s-a acordat deducere la constituire și 300 lei venituri din dobânzi pentru disponibilitățile păstrate în conturi bancare. Cheltuielile cumulate efectuate de la începutul anului sunt: cheltuieli materiale 1900 lei, cheltuieli cu salariile personalului 1000 lei, asigurări sociale plătite de angajator 280, impozit pe profit aferent trimestrului I 250 lei (virat statului pe 25 aprilie), cheltuieli de protocol 50 lei, cheltuieli cu sponsorizarea 100 lei. De asemenea, în luna februarie a anului 200X a fost pus în funcțiune un mijloc fix în valoare de 15000 lei, amortizabil accelerat într-op perioadă de 8 ani. Determinați impozitul pe profit ce trebuie virat statului de către societate la scadența din 25 iulie 200X.

2. O persoană fizică obține venituri din activități comerciale, venituri ce sunt impuse în sistem real. În anul 200X obține următoarele venituri:
- venituri din vânzări de mărfuri: 35.000 lei;
- venituri din sponsorizări: 500 lei;
- venituri din dobânzi la contul curent la bancă: 200 lei..
Cheltuielile efectuate în anul 200X sunt:
- cheltuieli cu mărfurile vândute: 20.000 lei;
- cheltuieli cu serviciile prestate de terți: 7.600 lei;
- cheltuieli cu protocol: 700 lei;
- cheltuieli cu penalități din contracte comerciale: 500 lei
- cheltuieli cu impozitul pe venit sub formă de plăți anticipate 300 lei.
Să se determine impozitul pe venit de plată sau de recuperat cu ocazia regulșarizării.

3. O persoană fizică obține în anul 200X următoarele venituri din cesiunea drepturilor de autor:
- 22 mai 9.000 lei din valorificarea drepturilor de autor ale unei opere literare;
- 15 august 12.000 lei din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere monumentale;
- 13 septembrie 3.000 lei din valorificarea unor drepturi de autor aferente unei opere literare, drepturile fiind moștenite. Societatea care gestionează aceste drepturi de autor percepe un comision de 500 lei.
Să se stabilească impozitul datorat în cursul anului sub formă de plăți anticipate, scadențele de plată și diferența de impozit de plată sau de recuperat ca urmare a regularizării din anul următor realizării veniturilor.

4. S.C. Champ S.R.L cu sediul în Pitești, înregistrată în scop de TVA în România, importator de ciuperci, achiziționează de la ELSO, stabilită și înregistrată în scop de TVA în Ungaria ciuperci în valoare de 15.000 euro ce vor fi transportate din Ungaria în România de către Champ. Plecat în Ungaria să negocieze prețul acestora, directorul lui Champ achiziționează de la FARTO, librărie în Ungaria, înregistrată în scop de TVA în Ungaria, etichete în valoare de 200 euro pe care le aduce apoi în România cu mașina personală. Cursul schimb 1 euro = 4,3 lei. Analizați operațiunea din punctul de vedere al lui SC Champ SRL, stabilind și ce obligații are din punctul de vedere al TVA.

5. Societatea comercială A din Franța (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală) pune la dispoziția societății B din România (înregistrată în scop de TVA cu art 153) piese auto. Bunurile sunt trimise din Franța la depozitul lui B din România, urmând ca aprovizionarea lui B să intervină pe măsură ce are nevoie de ele (sunt bunuri puse la dispoziția clientului). Analizați speța din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operațiunilor, locul lor, precum și obligațiile ce revin plătitorilor de TVA dacă se aplică măsuri de simplificare.

6. Societatea comercială A din Franța (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală) trimite pentru testare societății B din România (înregistrată în scop de TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din Franța la depozitul lui B din România, urmând ca dacă B este mulțumit să le rețină, iar în caz contrar să le returneze. Analizați speța din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operațiunilor, locul lor, precum și obligațiile ce revin plătitorilor de TVA dacă bunurile se returnează.

7. O persoana impozabilă cu regim mixt cumpără un utilaj la data de 1 noiembrie 2008 în valoare de 20000 lei, plus 19% TVA. Pro-rata provizorie pentru anul 2008 este 40%, iar taxa dedusă este de 1520 lei (3800 *40%). Pro-rata definitivă calculată la sfârșitul anului 2008 este de 30 %. În anul 2009 pro-rata definitivă este 20%, în anul 2010 este 50%, în anul 2011 este 34% și în anul 2012 este 70%. Să se efectueze ajustarea TVA.

Analiza:
1. Din contul de profit și pierderi al societății din exercițiul precedent se cunosc următoarele informații:
Indicator u.m.
Cheltuieli de exploatare platibile 1500
Amortizare 100
Cheltuieli cu dobânzi 200
Impozit pe profit 60

Să se calculeze și să se interpreteze ratele de solvabilitate și cele de rentabilitate pentru întreprindere.

2. Să se calculeze fluxul de numerar de gestiune și cel disponibil în cazul unei întreprinderi pentru care se cunosc următoarele elemente: cifra de afaceri 40000 u.m., cheltuieli materiale 20000 u.m., cheltuieli salariale 10000, cheltuieli cu amortizarea 1500 u.m., cheltuieli cu dobânzi 800 u.m., impozit pe profit 1000 u.m., imobilizărila începutul anului 2000 u.m., imobilizări la sfârșitul anului 2100 u.m., creșterea activului circulant net 100 u.m.

3. Să se calculeze marja comercială și valoarea adăugată generate de societatea X despre care se cunosc informațiile financiare dn tabelul de mai jos și să se analizeze repartiția valorii adăugate pe destinații.
Indicator u.m.
Venituri din vânzarea mărfurilor 20000
Producția vândută 30000
Producția stocată 1000
Producția imobilizată 200
Cheltuieli cu mărfurile 15000
Cheltuieli cu materii prime 15000
Cheltuieli salariale 12000
Cheltuieli cu amortizarea 3000
Cheltuieli cu chirii 1500
Cheltuieli cu dobânzi 1400
Impozit pe profit 1000


4. Analizați poziția întreprinderii din perspectiva riscului de lipsă de lichiditate.
Indicator 31.12.n
Imobilizări 1500
Stocuri 400
Creante 250
Disponibilități 30
Datorii mai mari de un an 2500
Datorii mai mici de un an 350
Din care datorii bancare pe termen foartescurt 5

Multumesc anticipat

[eni2009]

[quote name='AnaB' date='May 3 2010, 04:26 PM' post='225114']
Rezolvari probleme diverse stagiar an 2:

Multumesc ai fost de mare ajutor :good:

[cris_valy]

Buna,

Va rog frumos, ma puteti ajuta cu intrebarile urmatoare de fiscalitate... este urgent:

1. S.C. Prestatorul, societate de leasing înregistrată în Bulgaria încheie la 5 Aprilie 2009 un contract de leasing financiar, cu S.C. Transportatorul, societate stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în România (art 153). Contractul are ca obiect leasingul unui autocar în valoare de 30.000 euro, achiziționat de la Furnizorul, societate stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în Bulgaria. La finalizarea contractului Transportatorul își exercită opțiunea de cumpărare, achitând valoarea reziduală a autocarului, în sumă de 1.000 euro. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei, iar rata lunară, inclusiv dobânda aferentă este 1.000 euro. Analizați speța din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operațiunilor, locul lor, precum și obligațiile ce revin plătitorilor de TVA.

2.S.C. GAMA S.R.L. este stabilită și înregistrată în scop de TVA în România, fiind plătitor lunar de TVA având ca obiect de activitate farmacie și stomatologie. În cursul lunii martie 2009 ea realizează următoarele operațiuni (toate sumele sunt fără TVA):
achiziționează de la Bayer, stabilită și înregistrată în scop de TVA în Germania, 12.000 folii aspirină în valoare de 4.000 euro;
achiziționează de la S.C. Farmas S.A., stabilită și înregistrată în scop de TVA în Romania, 3.500 folii paracetamol în valoare de 2.500 lei;
achiziționează de la S.C. Leasingul S.A. un automobil în leasing financiar pentru care achită avans de 4.300 lei în luna martie 2009, urmând să achite apoi 36 de rate lunare a 500 lei/rata, începând din luna aprilie 2009;
primește de la furnizori facturile pentru energie electrică și apă în sumă de 1.200 lei;
livrează către persoane fizice, în farmacia din București, 16.000 folii aspirină în valoare de 20.000 lei;
prestează servicii consultații stomatologice în sumă de 8.500 lei;
livrează către persoane fizice din Franța, pe bază de comandă poștală, paracetamol în valoare de 3.000 euro.
livrează către Solaris, stabilită și înregistrată în scop de TVA în Franța, 1.300 folii de paracetamol în valoare de 4.200 euro;
livrează proteze dentare clienților, persoane fizice, de la stomatologie în valoare de 5.000 lei;
Se cunoaște că S.C. GAMA S.R.L. achiziționează aspirina și paracetamolul numai în scopul revânzării, iar celelate achiziții nu le poate evidenția separat pe tipuri de activități. Curs de schimb 1 euro = 4 lei. Plafonul de vânzări la distanță este 35.000 euro în România și 40.000 euro în Franța.

Cerințe:
TVA deductibil, TVA de dedus, TVA colectat și TVA de plată sau de recuperat pentru luna martie 2009;
precizați scadența de depunere a decontului de TVA;
precizați pentru ce operațiuni trebuie întocmită declarație recapitulativă și care este termenul de depunere a acesteia.


3. A, înregistrată în scop de TVA în România (art 153) livrează bunuri către B, înregistrată în scop de TVA în România (art 153), care la rândul său livrează bunuri către C, înregistrată în scop de TVA în Franța. Bunurile sunt transportate de B din România în Franța. Analizați speța din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operațiunilor, locul lor, precum și obligațiile ce revin celor trei plătitori de TVA.

Multumesc frumos!!!

[egtegt]

Cine ma poate ajuta si pe mine cu raspunsurile la urmatoarele probleme:

33. Calculați și interpretați situația netă a unei întreprinderi care prezintă următoarea situație financiară:
Indicator                     31.12.n
Imobilizări     1500
Stocuri                      400
Creante                      250
Disponibilități         30
Datorii mai mari de un an     2500
Datorii mai mici de un an     350
Din care datorii bancare pe termen foartescurt     5

34. Analizați poziția întreprinderii de la punctul 33 din perspectiva riscului de lipsă de lichiditate.

36. Un agent economic prezintă în anul 2009, conform datelor din bilanț, următoarea situație:
-    capitaluri proprii la începutul anului 20.000 lei;
-    capitaluri proprii la sfârșitul trimestrului I 21.000 lei;
-    capital împrumutat cu scadența mai mare de 1 an la începutul anului 50.000 lei.
-    capital împrumutat cu scadența mai mare de 1 an la sfârșitul primului trimestru 100.000 lei.
Pe 1 februarie a contractat un împrumut de la o bancă în valoare de 20.000 lei pe 2 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 25% (dobânda fiind plătibilă lunar, iar împrumutul rambursabil la scadență). Tot pe 1 februarie a contract un împrumut de la un acționar în sumă de 30.000 lei, pe 3 ani, rata anuală a dobânzii fiind de 20% (împrumutul se restituie integral la scadență, iar dobânda se plătește lunar). Rata de referință a BNR pentru luna martie este de 10%. Să se analizeze deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile.

37.  Dați 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul în care se efectuează.

38. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Achizitii-Plati pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar , inclusiv.

Multumesc anticipat ptr raspunsurile acordate.

[raynaliv]

egtegt, la May 7 2010, 04:47 PM, a spus:

Cine ma poate ajuta si pe mine cu raspunsurile la urmatoarele probleme:

Rapuns la 33
Rezolvare:
SN = (1500 + 400 +  250 +30) – ( 2500 + 350 ) = - 670
    Valoarea negativă a situației nete evidențiază o situație prefalimentară. Aceasta este consecința încheierii cu pierderi a exercițiilor anterioare. Suma acestor pierderi a consumat integral capitalurile proprii, iar partea neacoperită rămâne în sarcina creditorilor, ca rezultat al asumării riscului de insolvabilitate al intreprinderii. În această situație, datoriile totale contractate de întreprindere au depășit valoarea activului real.
raspuns la 36
a)     Dobanzile aferente imprumutului  obtinut de la o banca autorizata de BNR  sunt deductibile fiscal .(conform art.23 alin.(4) din Codul fiscal )

cheltuiala cu dobanda  pentru lunile februarie si martie = (20000 x 25 %) x 2/12 = 833,33 lei deductibile integral


b )  In cazul impumuturilor obtinute de la alte entitati ( imprumut actionar) deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile se calculeaza astfel :

1. Limita este dobanda de referinta BNR din ultima luna a trimestrului precedent, in cazul imprumuturilor in lei . (art.23 alin.(5) din Codul fiscal).
Tot ce depaseste limita de mai sus este dobanda nedeductibila , fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare.
2. Apoi se calculeaza gradul de indatorare = media capital imprum T lung / medie capital propriu
- daca gradul de indatorare  < 3 => dobanda este integral deductibila (art.23 alin (1) din Codul fiscal)
- daca gradul indatatorare >3 => dobanda este nedeductibila, dar se reporteaza pt perioada urmatoare, cand se analizeaza din nou incadrarea in limita. (art.23 alin(2) din Codul fiscal).
1.  Chelt.cu dobanda pentru lunile februarie si martie =  (30000 x 20 %) x2/12 =1000 lei
      Chelt.cu dobanda pentru lunile februarie si martie calculata la dobanda de referinta BNR = (30000 X 10%) x 2/12 = 500 lei
Dobanzile deductibile sunt limitate la suma de 500 lei.
2.   Gi =  ( 50000 + 100000) / 2   = 3,66
          (20000 + 21000) / 2
      
   Gi > 3 => dobanda de 500 lei este nedeductibila fiscal dar se va reporta   pentru perioadele urmatoare pana la deductibilitatea integrala a acestora

[raynaliv]

raspuns 37

Cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal trebuie judecate cel putin din doua puncte de vedere. In primul rand trebuie respectata regula fiscala potrivit careia sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal acele cheltuieli care sunt enumerate de Codul Fiscal, indiferent de natura activitatii desfasurate de o societate comerciala.
In al doilea rand, trebuie aplicat principiul conectarii cheltuielilorla venituri.

Sub acest ultim aspect, varietatea cheltuielilor care sunt ocazionate de activitatea agentilor economici, in functie de natura activitatii pe care o desfasoara fiecare tip in parte, face imposibila o enumerare stricta a cheltuielilor care sunt considerate nedeductibile din punct de vedere fiscal.
Din acest punct de vedere trebuie facut apel la doctrina, si anume trebuie aplicat principiul conectarii cheltuielilor la venituri, care impune recunoasterea in situatiile financiare numai a acelor cheltuieli care sunt ocazionate de desfasurarea curenta a activitatii societatii comerciale. Alte cheltuieli pe care aceasta le ocazioneaza nu trebuie recunoscute in situatiile financiare. Acest punct de vedere este unul mai mult de natura strict contabila. Dar, tinand cont de aspectul fiscal al acestei categorii, o intreprindere trebuie sa inregistreze toate documentele justificative care sunt realizate in numele acesteia, ceea ce inseamna ca unele dintre ele contin cheltuieli care nu sunt recunoscute. Daca acestea trebuie contabilizate, la calculul impozitului pe profit ele trebuie eliminate din calcul, facand o baza de impozitare mai mare a profitului impozabil si implicit a impozitului pe profit pe care intreprinderea il datoreaza bugetului de stat.

Cele mai importante cheltuieli care sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal in Codul Fiscal Roman sunt:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;
b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale.
Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;
e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate ori serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;
f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;
g) cheltuielile pentru contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;
h) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte;
i) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere ori de leasing, potrivit clauzelor contrac- tuale;

Aceasta postare a fost editata de madalinab: 01 October 2010 - 04:21 PM

[sc78]

Raspuns 36:
Cheltuieli cu dobanzi = 20.000 x 25% / 12 x 2 = 833,33 lei
In ceea ce priveste imprumutul de la banca, cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile conform art. 23 alin. 4 din Codul Fiscal.

Cheltuieli cu dobanzi = 30.000 x 20% / 12 x 2 = 1.000 lei
In ceea ce priveste imprumutul de la actionar, avem in vedere doua aspecte:
1) Cheltuielile cu dobanzi ce depasesc rata de referinta a BNR 500 lei sunt nedeductibile si nu se reporteaza in perioadele urmatoarele.

2) Cheltuielile cu dobanzi care se incadreaza in rata de referinta BNR 500 lei sunt posibile deductibile.
Grad indatorare capital = (Capital imprumutat 01.01 + Capital imprumutat 31.03)
(Capitaluri proprii 01.01 + Capitaluri proprii 31.03)

Grad indatorare capital = 3,66 > 3
=> cheltuielile cu dobanzile sunt integral nedeductibile si se reporteaza in perioadele urmatoare pa la deductibilitatea lor integrala.

Aceasta postare a fost editata de madalinab: 01 October 2010 - 04:22 PM

[egtegt]

Multumesc mult de tot celor care m-au ajutat cu raspunsurile.


O zi buna va doresc.

[simoneero]

Va rog ajutati-ma si pe mine cu urmatoarele probleme la conta:
71. Pe data de 15 decembrie N, societatea X a achiziționat o instalație în următoarele condiții: preț negociat cu furnizorul 300.000 u.m., cheltuieli cu transportul, instalarea și probele facturate de furnizori 20.000 u.m. Presupunem că, prin contractul de licență, societatea are obligația ca la sfârșitul perioadei de exploatare să îndepărteze instalația și să restaureze amplasamentul. Valoarea actualizată a cheltuielilor necesare pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale este estimată la 10.000 u.m. Să se contabilizeze achiziția utilajului și recunoașterea cheltuielilor necesare pentru îndepărtarea instalației în conformitate cu IAS 16.
72. Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcțiile sale. Activele în cauză au fost achiziționate la un cost de 800.000 u.m. și sunt amortizate pentru suma de 200.000 u.m. Valoarea justă a construcțiilor determinată de experți este de 900.000 u.m. Să se contabilizeze operația de reevaluare în conformitate cu IAS 16, știind că societatea folosește procedeul de reevaluare a valorii brute.
73. Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcțiile sale. Activele în cauză au fost achiziționate la un cost de 800.000 u.m. și sunt amortizate pentru suma de 200.000 u.m. Valoarea justă a construcțiilor determinată de experți este de 900.000 u.m. Să se contabilizeze operația de reevaluare în conformitate cu IAS 16, știind că societatea folosește procedeul de reevaluare a valorii nete.
74. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem că la 31.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 216.000 u.m. Să se contabilizeze pierderea la 31.12.N-2 și să se analizeze eventual sa diminuare la 31.12.N în conformitate cu IAS 36.
75. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem că la 31.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 255.000 u.m. Să se contabilizeze pierderea la 31.12.N-2 și să se analizeze eventual sa diminuare la 31.12.N în conformitate cu IAS 36.
76. Întreprinderea a construit un imobil al cărui cost este de 25.000 u.m. Acest imobil a fost dat în folosință pe 1 iulie N. La 31.12.N, activul este evaluat la valoarea sa justă, estimat la 25.300 u.m. De la data punerii în funcțiune, imobilul a fost amortizat pentru 500 u.m. La 31.12.N+1, valoarea justă a imobilului este de 26.000 u.m. Să se prezinte înregistrările contabile la 31.12.N și la 31.12.N+1, știind că societatea folosește pentru evaluare modelul valorii juste, în conformitate cu IAS 40.
77. Până pe 1 august N, întreprinderea a ocupat un imobil cu birouri, imobil care se află în proprietatea sa. Pe 1 august N, societatea l-a închiriat altor societăți, astfel încât imobilul a devenit imobil de plasament. La această dată se cunosc următoarele informații privind imobilul: valoarea justă 14.000 u.m., valoarea de intrare 10.000 u.m., amortizarea cumulată 4.000 u.m. Presupunem că valoarea justă devine 13.500 u.m. la 31.12.N și 14.200 u.m. la 31.12.N+1. Să se contabilizeze schimbarea clasificării imobilului la 1 august N și evaluarea acestuia la 31.12.N și la 31.12.N+1, știind că societatea folosește modelul valorii juste, în conformitate cu IAS 40.

78. La 31.12.N, societatea X deține în stoc următoarele articole:

Articole Cost de achizitie (u.m.) Valoare de piata (u.m.)
Marfuri M1 10.000 9.500
Marfuri M2 8.000 8.300
Marfuri M3 30.000 32.000
Marfuri M4 5.000 4.200
TOTAL 53.000 54.000
Valoarea de piață a articolelor a fost stabilită de un evaluator profesionist și coincide cu valoarea netă de realizare. Să se evalueze stocurile la 31.12.N în conformitate cu IAS 2 și să se contabilizeze eventuala depreciere constatată.
79. Societatea deține o categorie de imobilizări necorporale achiziționate la închiderea exercițiului N-2 cu 50.000 u.m. Imobilizările se amortizează linear începând cu 1 ianuarie N-1, pe o durată de 5 ani. La 31 decembrie N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor necorporale. Valoarea justă a acestora este estimată la 15.000 u.m. La 31 decembrie N+1, ținând cont de schimbările intervenite pe piață, imobilizările sunt din nou reevaluate. Valoarea justă este estimată la 60.000 u.m. Să se contabilizeze diferențele constatate la 31.12.N și la 31.12.N+1, știind că societatea folosește ca procedeu de reevaluare anularea amortizării cumulate și reevaluarea valorii nete.
80. Societatea deține o categorie de imobilizări necorporale achiziționate la închiderea exercițiului N-2 cu 50.000 u.m. Imobilizările se amortizează linear începând cu 1 ianuarie N-1, pe o durată de 5 ani. La 31 decembrie N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor necorporale. Valoarea justă a acestora este estimată la 15.000 u.m. La 31 decembrie N+1, ținând cont de schimbările intervenite pe piață, imobilizările sunt din nou reevaluate. Valoarea justă este estimată la 60.000 u.m. Să se contabilizeze diferențele constatate la 31.12.N și la 31.12.N+1, știind că societatea folosește ca procedeu de reevaluare reevaluarea valorii brute.

[popamarius2001]

Daca are cineva raspunsurile la aceste pb., va rog !Va multumesc!

4. În cazul în care o persoană fizică autorizată este impusă pe bază de norme de venit, cum se determină venitul net anual în cazul în care activitatea nu se desfășoară tot anul (persoana fizică prezintă organelor fiscale o foaie de internare în spital pentru un număr de zile) și persoana fizică desfășoară 2 activități, fiecare cu norma ei de venit?

6. Precizați care este locul prestării de servicii și persoana obligată la plata TVA în cazul prestărilor de servicii de transport intracomunitar de bunuri.

34. Societatea comercială A din România (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală) pune la dispoziția societății B din Franța (înregistrată în scop de TVA cu echivalentul art 153 CF) piese auto. Bunurile sunt trimise din România la depozitul lui B din Franța, urmând ca aprovizionarea lui B să intervină pe măsură ce are nevoie de ele (sunt bunuri puse la dispoziția clientului). Analizați speța din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operațiunilor, locul lor, precum și obligațiile ce revin plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de simplificare.

51. S.C. Transportatorul înregistrat în scop de TVA conform art 153 din Codul fiscal în România, prestează servicii de transport pentru societatea GAMA stabilită în Germania și înregistrată în scop de TVA în Germania. Bunurile se transportă din România în Germania. GAMA îi comunica Transportatorului codul de înregistrare în scop de TVA din Germania. Prețul serviciului = 1000 euro, fără TVA. Cursul de schimb: 1 euro = 4 lei. Analizați speța din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operațiunilor, locul lor, precum și obligațiile ce revin plătitorilor de TVA.

6. Prezentați modul de determinare a valorii impozabile unitare în cazul impozitului pe clădirile

[teodora dumitru]

Buna ma ajutati si pe mine va rog cu raspunsurile la urmatoarele intrebari:
Analiza
50. Analizați evoluția ratei de rotație a activului circulant net, a levierului financiar și a ratelor de rentabilitate în cazul SC ACI S.A.
Fiscalitate
6. Precizați care este locul prestării de servicii și persoana obligată la plata TVA în cazul prestărilor de servicii de transport intracomunitar de bunuri.
10. Care este diferența între o persoană înregistrată în scop de TVA conform art 153 din Codul fiscal și o persoană înregistrată în scop de TVA conform art 1531 din Codul fiscal?

17. Societatea comercială A livrează către societatea B produse în valoare de 6000 lei + TVA 19%, cu plata în 7 zile. Deoarece plata a fost realizată după 10 zile, societatea B datorează societății A dobânzi în valoare de 20 lei. De asemenea, societatea A livrează produse către sociatatea C în valoare de 1000 lei + TVA 19%. Deoarece societatea C este un client fidel al societății A, va beneficia de o reducere de preț de 10%, aplicată la prețul de livrare (1000 lei). Să se determine valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată de către societatea A.
Audit
40. Durata de transformare a resurselor în folosințe este un indicator care exprimă funcția de intermediere a unei bănci și se determină ca raport între:
a) activele și pasivele băncii;
b) durata medie a folosințelor și durata medie a resurselor;
c) activele bilanțiere și cele în afara bilanțului.
35. Elementele probante în auditul situațiilor financiare ale unei bănci trebuie să fie:
a) obținute din controlul propriu al auditorului;
b) obținute din surse interne sau externe;
c) suficiente și adecvate.
27. Care din următoarele afirmații este exactă:
a) controlul intern al unei bănci are ca obiectiv furnizarea unor informații credibile, relevante, complete și oportune structurilor implicate în luarea deciziilor și utilizatorilor externi;
b) controlul intern al unei bănci are ca obiectiv detectarea tuturor cazurilor de abatere de la normele legale și de la politicile și procedurile stabilite de conducerea băncii;
c) controlul intern al unei bănci are ca obiectiv punerea la dispoziția consiliului de administrație a informațiilor necesare pentru stabilirea măsurilor de prevenire a fraudelor.
Va multumsc frumos!

[editgaspar]

buna, am si eu 3 probleme la care nu le dau de cap frusty.gif ... poate ma ajuta cineva:

FISCALITATE

33. Un contribuabil persoană fizică deține în proprietate la începutul anului:
a) un apartament de 115 mp suprafață desfășurată situat în mediul urban (coeficientul de corecție pozitivă a valorii impozabile este 2,4), valoarea impozabilă unitară 669 lei/ mp suprafață desfășurată, aflat într-un bloc de locuințe cu trei etaje și 6 apartamente, construit în 1983. Acest apartament este locuință de domiciliu.
b) o casă în mediul rural cu o suprafață totală desfășurată de 140 mp, valoare impozabilă unitară 669 lei/mp suprafață desfășurată, din care mansardă locuibilă de 30 mp suprafață desfășurată. Casa a fost achiziționată în luna ianuarie, anul curent. Coeficientul de corecție pozitivă a valorii impozabile unitare este 1.
Să se calculeze impozitul datorat de către contribuabil, separat, pe cele două proprietăți imobiliare.

38. O clădire este deținută în coproprietate de 2 persoane, fiecare cu o cotă de participare de 50%. În cazul primei persoane clădirea este locuință de domiciliu, iar în cazul celei de-a doua persoane este prima locuință în afara celei de domiciliu. Presupunem că impozitul pentru această clădire dacă ar fi fost deținută de un singur proprietar și ar fi fost locuință de domiciliu este 100 lei. Să se de determine impozitul datorat de fiecare proprietar

44. O persoană fizică deține în proprietate o suprafață de teren de 1.500 mp în intravilanul unei localități de rangul 2. Zona în care se află terenul este C. Terenul are următoarea încadrare în registrul agricol: 300 mp teren cu construcții, pe care se află o casă cu o suprafață la sol de 100 mp, 200 mp, teren arabil și 500 mp livadă pe rod. Impozitul unitar este cel stabilit de cosul fiscal. Se se determine impozitul pe teren.

[RamonaLCT]

Exact aceste probleme le mai am si eu de rezolvat la fiscalitate.
Ai primit raspuns de la cineva?
Daca vrei sa comunicam adresa mea de mess este ramona.lctcollection

Aceasta postare a fost editata de madalinab: 01 October 2010 - 04:23 PM

[floriss]

Va rog mult ma puteti ajuta si pe mine cu urmatoarele probleme?
4Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Stocuri-Depozitare pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar , inclusiv.

6. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Salarii pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar , inclusiv.

Multumesc anticipat!