Ce-i cu Legea Dialogului Social?

Guvernul a anuntat ca intentioneaza sa isi asume raspunderea, pe langa proiectul de lege prin care majorarile salariale obtinute de profesori in instanta sunt anulate, si pe proiectul de Legea a Dialogului Social. Decizia guvernului a starnit controverse, in special in mediile politice, cu atat mai mult cu cat asumarea raspunderii si trecerea "fortata" a proiectului prin parlament sugereaza o ironica ocolire a insusi "dialogului" social si politic in acest demers legislativ. Pe de alta parte insa, nici decizia premierului Emil Boc nu este atat de "nedemocratica" pe cat sugereaza adversarii acestuia: daca legea este intr-adevar proasta sau chiar periculoasa pentru organismul social, atunci fortele politice cu adevarat convinse de acest fapt n-au decat sa-si concentreze toate fortele si sa-l demita prin vot, printr-o motiune de cenzura, pe initiatorul acesteia. Astfel, orice opozitie de parada va ramane una strict demagogica.

Ce este insa aceasta lege a dialogului social? Titlul ei face trimitere la o structura consultativa a Guvernului si Parlamentului creata in anul 1997 care reunea reprezentanti ai Guvernului, reprezentanti ai confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national, denumit Consiliul Economic si Social. Intre atributiile acestui consiliul se afla avizarea documentelor legislative cu caracter economic si social. Functionarea Consiliului Economic si Social este reglementata de Legea nr. 109/1997 cu modificarile si completarile ulterioare. In plan practic, aceasta lege a dus la incheierea, in februarie 2001, primul acord social, un instrument de constructie, consultare si cooperare in identificarea de solutii la problemele economico-sociale semnificative. Acordul a fost semnat de toate confederatiile sindicale si patronale reprezentative la nivel national reprezentand un instrument major. Un an mai tarziu a fost parafat cel de-al doilea acord social, iar in 2004 se incheie un pact social care continua procesul demarat pe parcursul primelor doua acorduri.

Legea Dialogului Social pe care intentioneaza acum Guvernul sa-si asume acum raspunderea nu este altceva decat un corp de legi anterioare, reunite acum intr-o singura lege, cu mici modificari menite sa fluidizeze mecanismele natura sociala presupuse de activitatea economica. Noul proiect de lege anuleaza, in fapt, Legea sindicatelor (54/2003), Legea conflictelor de munca (168/1999, cu exceptia catorva articole), Legea patronatelor (356/2001), Legea Contractului colectiv de munca (130/1996) si Legea Consiliului Economic si Social (109/1997). Inlocuind si concentrand aceste legi, proiectul Legii Dialogului Social reprezinta, in practica, un mic cod de legi care reglementeaza acest domeniu.

Intre modificarile de substanta pe care le propune legea, Guvernul ar urma sa se retraga din Consiliul Economic si Social, reprezentantii acestuia vor fi inlocuiti cu reprezentanti ai societatii civile.

Consiliului Economic si Social seamana, prin documentul legislativ, cu un mic parlament al sindicatelor, patronatelor si societatii civile, fiecare parte desemnand cate 15 membri in aceasta structura consultativa.

Ca noutate, cei 15 membri din societatea civila vor fi desemnati din cadrul structurilor cooperatiste, a profesiunilor liberale, a organizatiilor pentru protectia consumatorilor, a comunitatii stiintifice si academica, a pensionarilor etc. (art. 92 din proiectul legii).