Ce obligatii au angajatorii fata de angajatii non-UE

Toate analizele economice arata ca piata muncii isi revine in ritm accelerat dupa criza provocata de pandemie. O buna parte din locurile de munca pierdute, ca urmare a restrangerii activitatilor economice, in contextul crizei sanitare, au fost recuperate, iar tendinta arata ca exista o nevoie acuta de forta de munca. Situatia este relativ identica in toata Uniunea Europeana, iar in acest context o parte din romanii care au revenit acasa isi reiau activitatea in spatiul UE, ceea ce aduce in actualitate, in Romania, acoperirea deficitului cu personal din state non-UE. Domeniile unde prezenta acestora este imperios necesara: HORECA, constructiile si serviciile. 

Aceasta situatie impune angajatorilor din Romania o buna cunoastere a legislatiei in domeniu, pentru ca drepturile angajatilor care vin din stat non-UE sa fie respectate. 

Reglementarile UE, obligatorii

Angajatori romani sunt obligati sa respecte atat prevederile UE, cat si pe cele din Codul Muncii atunci cand recruteaza si angajeaza forta de munca din state non-UE. Potrivit legilor in vigoare, prin cetateni straini se intelege persoana care nu are cetatenia romana sau cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European ori cetatenia Confederatiei Elvetiene.

Angajarea strainilor de catre angajatori din Romania, fie ca sunt persoane fizice sau juridice, indiferent daca sunt calificati, necalificati, muncitori sezonieri sau permanenti, au pair (cei care vor munci ca angajati in familii, de exemplu bone, menajere si altele) sau stagiari, necesita parcurgerea unor etape obligatorii, de la recrutarea lor in tara de origine, pana la semnarea de catre acestia, efectiva, a unui contract de munca (pe durata determinata sau nedeterminata). 

Valabila in intreaga Uniune Europeana, cu mici particularitati in fiecare stat UE, procedura urmareste respectarea drepturilor lucratorilor. Aducerea de lucratori non-UE poate sa fie deseori complicata si greoaie, astfel ca exista posibilitatea ca angajatorii sa beneficieze de consultanta legislativa, astfel incat toate formalitatile sa fie realizate rapid si in conformitate cu toate dispozitiile legale.

Dreptul la munca

Pentru lucratorii din afara spatiului UE dreptul la munca impune obtinerea avizului de munca, urmat de viza de sedere si permisul unic de munca in UE, cu valabilitate de un an. Procedura este demarata de angajatorul roman, dupa recrutarea personalului, implica mai multe taxe si poate dura intre 30 si 60 de zile. 

Bugete, cash flow, rentabilitate, risc - ghid practic

Vezi AICI detalii

Totul despre documentele de contabilitate primara. Solutii de organizare a gestiunilor

Vezi AICI detalii

Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2024 - Stick USB

Vezi AICI detalii

Avizul de munca se obtine de la Inspectoratul General pentru Imigrari, presupune realizarea unui dosar complet pentru fiecare angajat. Viza se obtine de la ambasada Romaniei din tara in care a fost recrutat viitorul angajat, iar taxele pentru aviz si viza se achita de catre viitorul angajator, si sunt de circa 400-450 de euro pentru fiecare persoana recrutata. 

Angajatorul care solicita forta de munca din afara spatiului UE trebuie sa faca dovada ca nu a putut acoperi necesarul cu personal autohton, dupa publicarea anunturilor de angajare, timp de 50 de zile. In plus acestia trebuie sa faca dovada desfasurarii efective a unei activitati compatibile cu functia pentru care solicita incadrarea strainului, sa aiba achitate la zi obligatiile catre bugetul de stat si sa nu fi fost sanctionat contraventional in ultimele sase luni pentru munca nedeclarata sau angajare ilegala. 

Anual, Guvernul stabileste numarul lucratorilor din state non-UE care pot fi angajati in Romania. In 2020 acest plafon a fost de 30.000 de persoane, iar în 2021 acesta a scazut la 25.000. 

Drepturile lucratorului strain

Daca toata procedura este indeplinita, angajatul strain beneficiaza de toate drepturile prevazute de legislatia muncii din Romania, similar oricarui alt angajat, cetatean roman, atat in ceea ce priveste salarizarea, cat si timpul de munca si de odihna, concediul, asigurarile sociale, dreptul la protectie in cazul concedierii, precum si drept la concediu platit si pensie, proportional cu timpul lucrat efectiv si constributia la sistemul de asigurari sociale. 

Contractele de munca ale angajatilor din spatiul extracomunitar se inregistreaza in Revisal, indiferent daca sunt pe durata determinata (pentru muncitorii angajati sa presteze activitati sezoniere) sau nedeterminata. Permisul de munca, pentru persoanele angajate pe durata nedeterminata, poate fi prelungit la cererea angajatorului, iar lucratorul are obligatia de a-l avea permanent asupra sa. 

Legislatia din Romania prevede ca recunoasterea diplomelor si a altor competente profesionale se poate face doar daca respectiva persoana va fi angajata pe un post corespunzator pregatirii. Atestatul de recunoastere a studiilor este eliberat de Ministerul Educatiei Nationale, atat in cazul profesiilor reglementate, cat si in cazul profesiilor nereglementate, la solicitarea viitorului angajator. 

Discriminarea pe criterii de rasa, religie, categorii sociale si orice fel de abuzuri legate de munca lucratorilor straini, de la ore suplimentare neplatite, munca la negru, conditii periculoase de munca si altele, sunt considerate contraventii si se sanctioneaza cu amenda care poate ajunge pana la 100.000 de lei, conform OUG 137/2000. 

Angajatorii sunt obligati sa ofere sanse egale la angajare si in raporturile de munca strainilor, indiferent de unde vin acestia. 

Nu se poate trece cu vederea faptul ca angajatii din tari non-UE care muncesc in Romania au deseori venituri salariale care sunt mai mari decat ale cetatenilor romani, angajati pe pozitii similare. Una dintre cauze o reprezinta regulile foarte stricte si controalele pe care le face Inspectia Muncii la angajatorii care folosesc forta de munca straina. 

In prezent in Romania lucraza circa 115.000 de cetateni straini din state non-UE, conform cererilor inregistrate si, ulterior aprobate, de Inspectoratul General pentru Imigrari in perioada 2011- 2021. Majoritatea provine din Turcia, China, Vietnam, Filipine si, mai nou, Nepal si Sri Lanka. In primele cinci luni din 2021 au fost inregistrate peste 16.000 de cereri de angajare, cu 16% mai mult decat in perioada similara din 2020. 

Sursa foto: Shutterstock.com