Cum s-a speriat Olguta. Povestea unei noi "monede"

Eltes Zoltan Imre, unul dintre initiatorii proiectului de introducere a unei forme noi de plata in Secuime, a declarat ca, alaturi de alti 150 de oameni, doreste sa puna bazele unei cooperative bancare ce ar urma sa puna in circulatie bonuri valorice, sub denumirea de "sic".

"Treaba asta merge foarte bine si in Elvetia, si in Spania, si in Ungaria. In momentele de criza, sistemul asta ar putea sa faca in asa fel ca economia sa prospere", a precizat Eltes.

"Bonurile valorice vor fi in circulatie paralela cu banii romanesti, nici vorba ca in judetele in care vrem sa infiintam acest sistem sa fie scos leul romanesc", a sustinut Eltes, care a adaugat ca "sicul" nu va fi limitat la zona Tinutului Secuiesc, daca va functiona.

El a adaugat ca sunt 150 de oameni dispusi sa puna bazele acestui sistem cooperatist. "Nu vad nicio lege care sa ne permita sa nu facem treaba asta", a mai spus Eltes, admitand ca este nevoie de acordul BNR pentru un astfel de proiect.

"Este un atac direct la adresa suveranitatii statului roman, pentru ca moneda nationala este unul dintre elementele de suveranitate ale unui stat, iar in momentul in care intr-o zona geografica apare o alta moneda decat leul romanesc este foarte clar ca acolo statul roman isi pierde din suveranitate", a declarat senatorul PSD Lia Olguta Vasilescu.

Daca doriti sa cautati mai multe informatii despre "moneda" sic si initiatorii proiectului, va recomand o cautare pe Google. In primele pagini pe care le returneaza motorul de cautare veti vedea ca, efectiv, subiectul este legat de numele aceleiasi doamne senator al Romaniei, Lia Olguta Vasilescu. Amatorii de lecturi in cheie aprig-nationalista vor intelege cine ne "apara" de pericolul sovinismului secuiesc.

In primul deceniu de dupa revolutia romana, cele mai mari ravagii pentru bugetul familiilor a fost inflatia. Inflatie in doua cifre, inflatie in trei cifre. In 1997, daca nu gresesc (site-ul BNR a scos seriile statistice de dinainte de 1998, nu inteleg de ce), inflatia anuala a fost de 151%! Simplicat, pentru a ilustra fenomenul, ceva care care la 1 ianuarie al acelui an costa 100 de lei, la sfarsitul anului aceleasi cumparaturi putea fi facute cu 251 de lei.

Asa se face ca, la acea vreme, in Romania au circulat (neoficial, dar credbil) alte sisteme de plata, paralele cu moneda oficiala. In vechiul regat, moneda de schimb pentru tranzactiile serioase a fost dolarul american. In Transilvania, marca germana. Daca vindeai o casa la Bucuresti, targul se facea in dolari (in moneda verde sau in echivalentul in lei), la Cluj, el se facea in marca germana. De ce? Pentru ca increderea populatiei in moneda nationala se prabusise. Iar in acest caz, cetateanului de buna credinta nu-i poti reprosa nimic: daca mijlocul tau legal de schimb isi pierde valoarea de la o luna la alta, imprevizibil si in mod continuu, de ce ar trebui sa il accepti?

Tichetele de masa sunt bonuri valorice folosite ca instrument de plata pentru produsele alimentare. Acestea pot fi considerate cheltuiala deductibila, pentru angajat impozitandu-se cu 16%. Spre deosebire de bani, tichetele de masa sunt hartii valorice nefungibile. Tichetele de masa au fost create in Franta anilor 1960 si au fost apoi adoptate de celelalte state, pentru a incuraja companiile sa contribuie financiar la o mai buna alimentatie a angajatilor, determinand astfel cresterea productivitatii si imbunatatirea starii generale de sanatate a populatiei.

Aceste bonuri valorice sau tichete de masa pot functiona ca bani atata vreme cat ele sunt acceptate ca atare de catre comercianti. Daca ele nu ar fi acceptate ca mijloc de schimb, bonurile valorice isi pierd valoarea. Am vazut recent o astfel de situatie, in care un lant de magazine anunta ca nu mai accepta ca mijloc de plata a produselor astfel de bonuri.

Cei care au citit cu atentie declaratia lui Eltes au observat ca personajul vorbea nu despre o moneda "sic", ci despre "bonuri valorice". Pentru acestea, nici n-ar avea nevoie de avizul BNR. Daca secuii vor avea incredere in valoarea de schimb a sicului, sa-l utilizeze sanatosi!

Este evident ca, astazi, cartea nationalismului se joaca parca mai cu foc ca niciodata in secuime. Oamenii aceia n-au drumuri, n-au industrii, n-au locuri de munca, dar conducatorii lor s-au priceput sa le hipertrofieze ego-ul national mai bine ca orice. Intre timp insa, liderii lor politici au adunat averi impresionante prin jaf, coruptie si minciuna. Povestea cu sic-ul poate fi privita in contextul scenariului pe care l-au scris acesteia din urma pentru a-si mentine capitalul politic si electoral. Insa, judecat la rece, aceasta poveste nu trebuie sa sperie pe nimeni. Ea nu are alt scop decat sa mai scoata o data populatia din secuime la urne.