Exista semne ale iesirii din criza?

Exista semne ale iesirii din criza?
Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene a declarat ieri, 9 martie, ca economia globala ar putea intra pe o directie ascendenta, in urma intalnirii de la Basel, in Elvetia, a reprezentatilor G10, organizatie care include cele mai importante banci din 11 tari industrializate.

Desi tendinta generala este aceea de incetinire, dl. Trichet sustine ca exista elemente ale economiei globale care sunt pozitive si de tip expansionist. Ele au fost pana acum subestimate de pietele financiare si de investitori: scaderi ale preturilor la petrol si bunuri de consum, pachete de stimulare bugetara, scaderi ale ratei dobanzii si implicarea guvernelor in a nu lasa institutii financiare importante sa esueze.

Suna ca o gura de aer proaspat: acum cand ne zbatem mai tare cu efectele crizei, sa auzim perspectiva optimista asupra ei.

Asta daca nu cumva au dreptate cei de la Banca Mondiala, care, cu numai o zi inainte, spuneau ca economia mondiala va fi in recesiune in 2009, pentru prima data de la Al Doilea Razboi Mondial incoace.
Nu ne dau o estimare specifica, dar oficialii bancii ne promit ca vor publica o asemenea estimare in saptamanile ce urmeaza. Avertizarea Bancii Mondiale este ca la nivel global declinul va fi cel mai mare inregistrat din anii 1930 incoace. Criza globala are nevoie de o solutie globala, spune presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick. Tari in dezvoltare, cu cresteri rapide in ultimii ani (asa cum e si Romania), au fost dramatic afectate de investitiile straine in declin, disparitia creditului si caderi ale preturilor la bunurile de consum. Efectul incetinirii globale variaza in functie da tara, si efectele crizei au creat castigatori si invinsi, dar in ansamblu, pietele emergente se confrunta cu un deficit de finantare intre 270 de miliarde si 700 de miliarde de dolari.

Iata ca, vorbind despre aceleasi "semne" ale economiei mondiale, gasim si perspectiva sumbra.
In timp ce dl. Trichet ne spune ca o solutie a iesirii din criza nu e unica si general aplicabila, perspectiva Bancii Mondiale e chiar la polul opus: solutia ar trebui sa fie globala.

Toate discutiile pe marginea crizei pe care le-am auzit, incepand din septembrie anul trecut, au purtat asa, explicit sau nu, o amprenta pe care o numim "cauza psihologica". Adica, mai pe sleau sau mai pe ascuns, avem in minte ca toata treaba asta cu criza s-ar putea sa fie "psihologica". E o plasa de siguranta in perceptia asta asupra crizei: adica daca e "psihologica" inseamna ca o putem controla. E mai usor sa iti imaginezi ca pot fi controlate mintile multimii decat economia, o notiune atat de abstracta.

Si probabil ca avem dreptate (intr-o oarecare masura, care poate totusi produce o influenta): noi ne-am oprit din consum inainte sa ne fie afectate veniturile. Noi am renuntat la planurile de vacanta, am renuntat sa ne cumparam masina, pentru ca "vine criza" si nu se stie ce se poate intampla. Majoritatea dintre noi nu ne-am pierdut joburile, dar ne-am comportat ca si cum am fi fost deja in preaviz. Si asta numai pentru ca stiam ca urmeaza sa vina vremuri grele. Consecinta? Un mic cerc vicios pe care noi l-am incurajat, pentru ca ne-am gandit ca daca marii dau faliment, noi ca si consumatori nu putem influenta starea economiei.

Acum aflam ca sunt semne de revigorare. Ce-o sa facem? Incepem din nou sa ne facem planuri pe termen lung, sa ne cheltuim salarii pe care le vom castiga abia in cativa ani... nu vom face asta de maine. Dar vom incepe sa facem asta, la un moment dat, sub impactul psihologic pozitiv al "iesirii din criza".

Asadar, din doua interpretari ale realitatii, eu votez cu cea optimista. Asta nu inseamna ca maine ma duc sa mai iau un credit, inseamna doar ca voi fi mai pregatita sa cred urmatoarea "perspectiva luminoasa". Si sunt sanse ca ea sa apara: cei care creeaza strategie macroeconomica in tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare isi pun mintile impreuna pe 2 aprilie, la Londra. Ca sa gandeasca solutii.