Hotie, numele tau este deficit bugetar!

Romania risca sa iasa din tinta de deficit bugetar de 4,4% din produsul intern brut fixata pentru anul 2011 daca nu obtine de la Comisia Europeana deblocarea rambursarilor in proiectele europene, a avertizat, marti, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, informeaza Agerpres. În mod concret, a precizat ministrul, "orice fel de plata interna efectuata are repercusiuni asupra deficitului bugetar".

Declaratia a fost facute de ministrul Afacerilor Europene la o manifestare publica si este una dintre putinele referiri concrete la acest subiect pe care le-am auzit in ultimele luni. Mai stiti ceva de proiectele din fonduri europene? Povestea blocarii finantarilor europene pentru Romania face azi-maine o jumatate de an, insa nimeni nu s-a straduit sa o lamureasca.

Mai prin vara, Emil Boc anunta ca executivul a decis sa suspende temporar deconturile proiectelor europene la Buruxelles, pentru a lamuri cateva lucruri intre timp. Cam atat am inteles din declaratiile premierului la acel moment. Imediat dupa aceea, a iesit in public presedintele si a pus punctul pe "i", lamurind lucrurile: deconturile au fost suspendate in urma unor controale care au gasit numeroase nereguli in cheltuierea banilor europeni. Ca atare, Romania risca blocarea tuturor fondurilor care vin de la Uniune, iar autoritatile urmau sa lamureasca, prin controale amanuntite.

Dupa care, nu s-a mai auzit nimic despre fondurile europene. Deconturile au incetat, iar, de la o vreme, guvernul a dat de inteles ca isi face curaj sa mai deconteze cheltuieli din proiecte din bugetul de stat. Acum, Orban avertizeaza ca orice decont de la buget ne va majora deficitul bugetar. Managerii de proiecte cu bani europeni inteleg ce-i asteapta!

Asadar, intelegem din toata aceasta mica istorie ca, in urma neregulilor in cheltuirea banilor europeni, decidentii europeni au decis sa temporizeze deconturile. Care sunt aceste nereguli, putem banui. Cazul ministrului Ioan Botis, a carui sotie isi inchiriase casa pentru un program pe care ea insasi il coordona, este elocvent.

V-ati intrebat vreodata ce se intampla in domeniul achizitiilor publice cand nu exista un minim control, ca in cazul proiectelor finantate din fonduri europene? Pana acum cateva zile (28 noiembrie), cand o organizatie patronala a dat publicitatii o scrisoare deschisa, nu mi-as fi putut inchipui pana unde pot merge furaciunile in domeniu.

Reproduc mai jos, fara niciun comentariu, un fragment din scrisoarea data publicitatii de Federatia Operatorilor Romani de Transport.

Sistemul este simplu si functioneaza dupa cum urmeaza:

• o firma intermediara contracteaza agregate de balastiera la pretul de 27,5 lei/tona solicitand prin contract producatorului furnizor ca livrarea marfurilor sa se faca in punctele de aprovizionare aferente lucrarilor de infrastructura rutiera ce apartin unui "rege al asfaltului".
  
• intermediarul preda furnizorului CEC-uri si bilete la ordin ca si garantie a platilor materialului.
  
• dupa livrarea materialelor, in momentul in care expira termenul de plata furnizorul constata ca instrumentele de plata nu au acoperire.
• firmele intermediare factureaza materiale (20 lei/tona) catre "regele asfaltului" cu o valoare cu mult sub pretul de achizitie, incasand banii de la acestia fara a plati un leu mai departe.
  
• furnizorul ce plateste redevente miniere, impozite, taxe si efectiv produce materialele ramane cu paguba, in timp ce intermediarul dispare complet in ceata, iar "regii asfaltului" incaseaza de la bugetul statului din bani publici de trei ori mai mult decat valoarea de piata a produselor.

Documentele atasate demonstreaza in totalitate ca aceasta "suveica" functioneaza nestingherita, statul fiind prejudiciat triplu astfel:

• prin faptul ca intermediarul nu plateste nici un leu impozite sau taxe;
  
• din cauza ca "regele asfaltului" factureaza materiale de trei ori mai scump decat pretul real;
  
• pentru ca furnizorul onest intra in faliment si in incapacitate de plati, lasand catre stat datorii neplatite, cunoscut fiind faptul ca valoarea instrumentelor de plata fara acoperire nu mai poate fi recuperata nici o data prin instanta.

Asadar, de ce riscam sa iesim din deficitul bugetar prevazut pentru acest an?