nc o ar n lupta pentru Polul Nord

Danemarca s-a alăturat celor patru țări ce revendică zona arctică, respectiv Canada, Rusia, Statele Unite și Norvegia. O echipă de cercetători danezi a fost trimisă pe calota Arctică pentru a căuta dovezi că lanțul subacvatic Lomonosocv este atașat teritoriului danez al Groenlandei. Echipa de cercetători, care curpinde specialiști din Canada, Danemarca și Suedia, au pornit spre Polul Nord duminică din Tromsoe în nordul Norvegiei la bordul spărgătorului de gheață suedez Oden și se va întoarce pe 17 septembrie în insulele Svalbard din Norvegia.

Când un studiu geologic efectuat de Statele Unite a scos la iveală că aproape 25% din rezervele nedescoperite de petrol sau gaze naturale s-ar putea afla sub calota glaciară, toate țările învecinate zonei au început să caute pretexte pentru a obține o parte cât mai mare din Polul Nord. Lupta se intensifică și pentru că încălzirea globală micșorează stratul de gheață și face mai accesibile rezerve de minerale, cât și posibilitatea deschiderii unei linii de comerț care să lege Oceanul Atlantic de Pacific. Danezii revendică zonele pe direcția Greenland. Deși este o parte a domeniului danez, Groenlanda nu este parte a Uniunii Europene. O vizită a președintelui Uniunii Europene, Jose Barroso, în Groenlanda s-a concentrat în mare parte pe schimbarea statutului pe care Groenlanda îl are și a inclus semnarea unui acord de parteneriat cu Uniunea Europeană.

Luptă acerbă între marile puteri

Rusia pretinde o parte mai mare din zona arctică pe baza descoperirilor geologilor ruși, care consideră lanțul Lomonosov (1.800 km), ce se întinde pe sub apă până sub Cercul Polar, o prelungire a platformei continentale a Rusiei, deși alte puteri din zonă nu sunt de acord. Geologii ruși estimează că platforma maritimă conține echivalentul a cel puțin 9-10 miliarde de tone de combustibil sau cât întreaga rezervă de petrol a Rusiei, și zeci de tone de metal.

 “Rusia își va consolida poziția în Oceanul Arctic”, a declarat, în fața reporterilor de la Itar-Tass, Arthur Cilingarov, șeful expediției polare care a amplasat steagul național la o adâncime de 4.261 metri.

Vicepreședinte al Parlamentului și membru marcant al celui mai puternic partid proguvernamental, Cilingarov a declarat că se va întreprinde o nouă misiune în Oceanul Arctic în luna noiembrie. El a precizat că noua expediție, însoțită de un spărgător de gheață, va cerceta fundul platformei cu un submarin de mic tonaj, dar nu a oferit foarte multe detalii.

Această mișcare a fost văzută ca o bătaie de joc de ministrul de Externe al Canadei, Peter MacKay, care a conmparat tacticile cu cele folosite în secolul al cincisprezecelea. Washington a trimis o șalupă de pază a coastei pentru o misiune în Arctica pentru a stabili harta corectă și pentru a determina dacă o parte a zonei poate fi considerată teritoriu american. Este cea de-a treia misiune de acest gen din 2003. Chiar și Canada a început să aibă revendicări cu un caracter suveran, mai ales că primul-ministru Stephen Harper a anunțat săptămâna trecută că plănuiește să construiască un centru de antrenament militar și un port la Nanisivik, aproape de intrarea în Northwest Passage pentru a realimenta navele de patrulă militară. Ottawa plănuiește să cumpere cel puțin șase noi nave de patrulare în zonă. Fundul oceanului din Polul Nord nu este văzut ca teritoriu al unei singure țări și este guvernat de acorduri internaționale complexe.