search

Legea nr. 227/2015: modificari care vizeaza TVA, accize si alte taxe speciale

Cartea Verde a Contabilitatii: solutii practice, explicatii si recomandari din partea specialistilor
Ministerul Finantelor a publicat un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal care vizeaza TVA, accize si alte taxe speciale. In randurile de mai jos, iata care sunt schimbarile preconizate!

In prezent, la art. 287 lit. c) din Codul fiscal se prevede ca baza de impozitare a TVA se reduce in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret prevazute la art. 286 alin. (4) lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor. Art. 286 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal se refera insa doar la situatia acordarii acestor reduceri de pret de catre furnizor/prestator direct in beneficiul clientului la momentul livrarii/prestarii.
 
Din coroborarea acestor prevederi legale rezulta ca actualele prevederi permit persoanelor impozabile ajustarea TVA colectate in situatia acordarii ulterioare de reduceri de pret doar daca acestea sunt acordate direct clientilor, in timp ce art. 90 alin. (1) din Directiva TVA prevede ca in cazul anularii, al refuzului sau al neplatii totale sau partiale sau in cazul in care pretul este redus dupa livrare, baza de impozitare se reduce, in consecinta, in conditiile stabilite de statele membre. Astfel, din hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cauza C–717/19 Boehringer Ingelheim, rezulta ca art. 90 alin. (1) din Directiva TVA permite persoanelor impozabile reducerea bazei de impozitare a TVA si in situatia in care reducerile de pret nu au fost acordate direct clientilor. 
 

Legea nr. 227/2015: schimbari preconizate

Taxa pe valoarea adaugata

 
1. Pentru compatibilizare cu prevederile art. 90 alin. (1) din Directiva TVA, astfel cum au fost interpretate de CJUE in cauza C – 717/19, este necesara modificarea art. 287 lit. c) din Codul fiscal, in sensul eliminarii trimiterii la prevederile art. 286 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, care conditioneaza ajustarea bazei de impozitare a TVA pentru reduceri de pret acordate ulterior livrarii de bunuri/prestarii de servicii de faptul ca acestea sa fie acordate ”direct clientilor”. Astfel, va fi posibila ajustarea TVA colectate initial de persoanele impozabile pentru toate reducerile de pret acordate ulterior, indiferent ca acestea sunt acordate direct clientilor sau prin alte mecanisme de reducere a pretului. De asemenea, este necesara si introducerea unei prevederi in cadrul art. 330 in vederea stabilirii unui document centralizator pe baza caruia persoanele impozabile sa efectueze ajustarea bazei de impozitare a TVA pentru reducerile care nu sunt acordate direct clientilor.
 
2. Tinand cont de recomandarile Comisiei Europene din Ghidul TVA privind Ghiseul unic european, se propune clarificarea termenului limita de depunere a declaratiilor speciale aferente regimurilor speciale prevazute la art. 314, 315 si 3152 din Codul fiscal, cu referire expresa la ultima zi calendaristica a lunii, chiar daca aceasta este o zi nelucratoare.
 
Vor fi astfel evitate situatiile in care, desi declaratia aferenta regimurilor speciale prevazute la art. 314, 315 si 3152 din Codul fiscal, era depusa in termen potrivit legislatiei din Romania, exista posibilitatea ca potrivit legislatiei din statele membre de consum sa se considere ca termenul respectiv a fost depasit, iar persoanei impozabile care aplica regimul special in Romania sa ii fie aplicate dobanzi si penalitati pentru depasirea termenelor de depunere, respectiv de plata, de catre statele membru de consum.
 
3. Se propune abrogarea prevederilor art. 316 alin. (61) si (62) din Codul fiscal referitoare la posibilitatea desemnarii unui reprezentant fiscal autorizat in cazul operatiunilor prevazute la art. 293 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, avand in vedere ca obligatiile ce revin persoanelor impozabile nestabilite si neinregistrate in scopuri de TVA in Romania, inclusiv pentru aceste operatiuni, pot fi indeplinite prin reprezentantul fiscal prevazut la art. 316 alin. (7) din Codul fiscal.
 
4. In vederea transpunerii in legislatia nationala a prevederilor Directivei (UE) 2020/284 a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE in ceea ce priveste introducerea anumitor cerinte pentru prestatorii de servicii de plata, se propun urmatoarele:
 
- definirea notiunilor de „serviciu de plata”, „plata”, „platitor”, „beneficiar al platii”, „stat membru de origine”, „stat membru gazda”, „cont de plati” prin trimitere la prevederile Legii nr. 209/2019 privind serviciile de plata si pentru modificarea unor acte normative, prin care a fost transpusa in legislatia nationala Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European si a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plata in cadrul pietei interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE si 2013/36/UE si a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, si de abrogare a Directivei 2007/64/CE;
 - definirea notiunilor „IBAN” si „BIC” prin trimitere la prevederile Regulamentului (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European si al Consiliului din 14 martie 2012 de stabilire a cerintelor tehnice si comerciale aplicabile operatiunilor de transfer de credit si de debitare directa in euro si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009;
 - introducerea de obligatii pentru prestatorii de servicii de plata pentru care Romania este stat membru de origine, respectiv stat membru gazda, in sensul Legii nr. 209/2019, de a pastra evidente ale platilor si ale beneficiarilor platilor, pentru a permite autoritatilor competente sa efectueze controale in vederea combaterii fraudei in domeniul TVA, in situatia in care sunt indeplinite doua conditii:
 
• platile au caracter transfrontalier,
• este depasit plafonul de 25 de plati transfrontaliere catre acelasi beneficiar al platilor, intr-un trimestru calendaristic.

 - se va considera ca o plata este transfrontaliera in cazul in care prestatorul de servicii de plata al platitorului se afla intr-un stat membru, iar prestatorul de servicii de plata al beneficiarului platii se afla intr-un alt stat membru, intr-un teritoriu tert sau o tara terta;
 - in situatia in care pentru o anumita plata, cel putin unul dintre prestatorii de servicii de plata ai beneficiarului se afla intr-un stat membru, obligatia de pastrare a evidentelor referitoare la platile transfrontaliere revine prestatorului de servicii de plata al beneficiarului platii;
 - in situatia in care pentru o anumita plata, niciunul dintre prestatorii de servicii de plata ai beneficiarului nu se afla intr-un stat membru, obligatia de pastrare a evidentelor referitoare la platile transfrontaliere revine prestatorului de servicii de plata al platitorului; 
- clarificarea faptului ca in situatia in care prestatorilor de servicii de plata le revine obligatia de pastrare a evidentelor referitoare la platile transfrontaliere, aceasta obligatie intervine pe o perioada de trei ani calendaristici de la sfarsitul anului calendaristic al datei platii;
- introducerea obligatiei de punere la dispozitia autoritatilor competente a evidentelor, in conformitate cu art. 24b din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului privind cooperarea administrativa si combaterea fraudei in domeniul taxei pe valoarea adaugata, respectiv prin intermediul unui formular electronic standard, pana cel tarziu la sfarsitul lunii care urmeaza dupa expirarea trimestrului calendaristic la care se refera informatiile;
 - clarificarea modalitatii de determinare a locatiei platitorului, respectiv beneficiarului platii prin corelare cu codul IBAN al contului de plati sau oricarui alt identificator care identifica locatia, sau in absenta unor astfel de identificatori, cu codul BIC sau oricare alt cod de identificare comerciala care identifica locatia prestatorului de servicii de plata care actioneaza in numele platitorului/beneficiarului;
- precizarea informatiilor pe care trebuie sa le contina evidentele pastrate de prestatorii de servicii de plata, respectiv informatiile privind platile si beneficiarul platilor.
 

Titlul VIII - Accize si alte taxe speciale
 

1. Se propune abrogarea alin. (22) de la art. 342 din Codul fiscal potrivit caruia actualizarea anuala a nivelului accizei pentru bere prevazut la nr. crt. 1 din anexa nr. 1 de la Titlul VIII – Accize si alte taxe speciale din Codul fiscal, sa fie limitata la un procent anual care va fi stabilit pana la 31 octombrie 2023, avand in vedere ca interventia legislativa adusa prin Legea nr. 370/2022 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative si alte masuri financiar-fiscale, este de natura sa conduca la impredictibilitate fiscala si este discriminatoriu fata de regula generala privind actualizarea nivelului accizelor pentru produsele care fac parte din grupa alcool si bauturi alcoolice.
 
In plus, astfel cum reiese si din sedinta de plen a Camerei Deputatilor din data de 16 noiembrie 2022, in cadrul careia a fost dezbatut proiectul de lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative si alte masuri financiar-fiscale, a fost sustinut pentru admitere doar amendamentul de la marginal 63 ce viza actualizarea, incepand cu 1 ianuarie 2024, a nivelului accizelor pentru produsele prevazute la nr. crt. 1 – 5 din anexa nr. 1 de la Titlul VIII – Accize si alte taxe speciale din Codul fiscal, cu cresterea preturilor
de consum din ultimele 12 luni, calculata in luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, fata de perioada octombrie 2022 – septembrie 2023, comunicata oficial de Institutul National de Statistica, respectiv introducerea la art. 342 din Codul fiscal a alineatului (21).
 
In cadrul procesului de vot s-a produs o eroare ce a condus la preluarea in intregime a amendamentului de la marginal 63.
 
2. Se introduc dispozitii similare in cazul gazului natural, in ceea ce priveste consumul in scop tehnologic, cu cele de la energia electrica, respectiv reglementarea situatiilor in care pentru consumul de gaz natural, in anumite limite stabilite de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), nu intervine obligatia de plata a accizelor.
 
3. Se propune abrogarea alin. (5) de la art. 41410 si alin. (5) de la art. 41418 din Codul fiscal avand in vedere ca in cadrul procesului de avizare interministeriala a Ordonantei Guvernului nr. 4/2022 s-a primit propunerea de eliminare a prevederilor din cuprinsul actului normativ care vizau reglementarea la nivel de ordin a procedurii si conditiilor de solutionare a contestatiilor in cazul revocarii atestatului de destinatar certificat sau expeditor certificat intrucat ar putea conduce la incalcarea principiului liberului acces la justitie si dintr-o eroare respectivele prevederi nu au fost eliminate si din cadrul acestor articole din Codul fiscal
 
 

Foto: pixabay.com


Atentie, contabili!

Contabilitatea se schimba!
Completeaza adresa de email la care
vrei sa primesti Raportul Gratuit

E-Factura. E-Transport: Sanctiuni. Amenzi. Solutii practice