Ne mai ajutam de PFA, drepturi de autor si conventii civile ca sa reparam deficitul si apoi vedem cum combatem criza

Toate masurile din gama "austeritatii" sunt masuri de lupta cu deficitul bugetar. Nu sunt masuri anti-criza si asta nu e un secret. Ne lipsesc bani multi si apucam sa taiem de peste tot de unde ar mai iesi cate ceva. Taiat din cheltuieli nu inseamna decat atat: strangem cureaua. Nu combatem cu nimic criza. Domnul Adrian Vasilescu de la BNR descrie foarte plastic situatia: pachetul de masuri de austeritate adoptat de Guvern nu are rolul de a combate criza, ci reprezinta "o interventie a pompierilor pe o strada pe care ard cateva case", a declarat domnia sa pentru Realitatea.

E ingrijoratoare promisiunea ca in 2011 revenim la normal, promisiune facuta de Guvern ca sa calmeze spiritele pornite pe greve. E cu atat mai ingrijoratoare, cu cat acum Guvernul se gandeste nu numai la reducerea cheltuielilor, ci si la cresterea veniturilor, ca sa acopere aceeasi gaura. Largirea bazei de impozitare prin asimilarea veniturilor din drepturi de autor, PFA si conventii civile la venituri de natura salariala creste veniturile Guvernului si promite sa ramana asa. "Urmeaza un proiect de lege care se refera nu la majorarea de contributii, ci la largirea bazei de impozitare. Si anume ca in categoria celor care platesc impozite, contributii sa intre si cei care nu contribuie in prezent. Vom asigura o lege prin care drepturile de autor de natura salariala, PFA-urile, conventiile civile sa fie vazute ca elemente salariale si impozitate astfel incat sa devina contributoare pentru pensie, sanatate, somaj", a declarat ministrul Mihai Seitan pentru Realitatea.

Cu cat presiunea rezultata din scaderea veniturilor reale e mai mare, cu atat sansele de combatere a crizei, cand necazul cu deficitul va fi trecut, sunt mai mici. Guvernul actioneaza oarecum matematic. Ca sa dea rezultat pozitiv, atunci scadem din coloana cu cheltuieli, adaugam la coloana venituri pana cand ajungem ori la un minus mai mic, ori la zero. Costurile subtile sunt mai greu de calculat si risca sa produca un efect de bulgare de zapada.

Intr-o comparatie prezentata de Money.ro cu masurile de reducere a deficiturilor bugetare de prin Europa, inclusiv mult discutatul caz al Greciei, se poate observa cu usurinta ca Romania e singura care "taie in carne vie". Adica aplica procente dureros de mari pe cheltuieli salariale in conditiile in care celelalte state ale Uniunii fac miscari mai temperate si cu impacte masurabile in termene medii (2-3 ani). Astfel reducerile de cheltuieli salariale se aplica in procente de in jur de 5%, TVA-ul creste cu doua procente, alte ajustari obtinandu-se din cresterea varstei de pensionare, reducerea mai drastica a cheltuielilor cu demnitarii si aparatul de stat, si asa mai departe. Diferenta: mai usor de digerat atat social, cat si economic.

Romania scoate scutirea de impozit a programatorilor, sperand la 16% din fondul de salarii al mult invidiatilor IT-isti. Ce urmeaza? Fondul respectiv scade cu totul, pentru ca externalizarea proiectelor IT din Vest, care a facut sa infloreasca aceasta industrie in ultimii ani in directia noastra, isi urmeaza calea catre Est, acolo unde costurile sunt si mai reduse pentru capital de aceeasi calitate. Pe sleau, se muta mai departe, ca nomazii, catre Ucraina si alte tinuturi mai ieftine si mai exotice.

Cam acelasi rationament se aplica si mai departe: cand povara fiscala devine prea greu de suportat atunci economia subterana functioneaza ca o supapa de reducere a presiunii. Asa ca sunt sanse bune ca toata corectitudinea fiscala, dobandita cu greu in anii care au trecut, sa treaca "la negru/gri". Si atunci... cine sa vina sa investeasca la anu", cand cu deficitul reparat ne vom ridica fruntea catre investitii care sa relanseze economia?