Om bogat, om sarac. De unde vin unii si altii

Romania are 16.528 de locuitori cu averi de peste un milion de dolari, dintre care doi miliardari, si se afla pe locul 47 in lume dupa numarul persoanelor bogate, in timp ce averea medie a unui roman, de 13.987 dolari, este pe locul 59 din 160 de tari, potrivit unui raport al Credit Suisse, citat de Mediafax.

Raportul bancii intra in detalii care nu ne-au fost accesibile pana acum. El realizeaza o veritabila radiografie a modului in care se distribuie averea in Romania. Potrivit documentului, 24,5% din populatia adulta a tarii noastre are o avere medie de sub 1.000 de dolari, 44% se incadreaza intre 1.000 si 10.000 de dolari, 29,4% are intre 10.000 si 100.000 de dolari, iar 2,1% dintre locuitori au o avere medie de peste 100.000 de dolari.

Populatia adulta a Romaniei reprezinta 0,37% din numarul total de adulti la nivel global, in timp ce averea romanilor reprezinta 0,13% din totalul la nivel mondial. Cu alte cuvinte, suntem o tara saraca, cel putin daca evaluarea este facuta comparativ cu restul lumii.

Concluzia analistilor straini este ca Romania are sanse sa ramana pentru urmatorii 50 de ani cea mai saraca tara din UE. Sigur, n-as vrea sa folosesc ca oftat la mijlocul listei de cifre si topuri, zicala de care v-ati plictisit deja: saraca tara bogata, dar - culmea - ni se potriveste perfect.

Cum s-a ajuns aici si cum putem redresa situatia? La prima parte a intrebarii are toata lumea raspunsuri, la a doua - nimeni. S-a ajuns aici printr-un jaf national fara precedent, prin prostie, perpetuarea greselilor si o lacomie fara margini a celor care ajung vremelnic la resurse. Isi fac provizii oricat de complicat sau riscant ar fi. Se succed extrem de des, vine unul un an, o luna, o jumatate de an la butoanele unei institutii, primul gand este cum sa fure, sa-si faca partea. O pacaleala generalizata se naste de aici, toti fura de la toti si naclaiala asta ii face captivi si complici pe cei de la varful sistemului, iar baza ramane captiva si ea neputintei.

Intr-o societate sanatoasa, opozitia curata locul murdarit de putere, face rechizitorii, critica, sta cu biciul pe putere si lucrurile se regleaza oarecum. La noi, nu asa stau lucrurile. Opozitia se leaga de nimicuri pentru a crea impresia ca isi face treaba, insa, in fond, lasa loc pentru marile furtisaguri, pentru ca altfel, cand ii vine ei randul, sa nu se astepte la represalii prea mari. Opozitia si puterea functioneaza intr-o cardasie tacuta. Ce vedem zilnic la televizor e doar zgomotul de fond, un fel de a distrage atentia de la problemele grave.

Cazul Bian explica si el cum s-a ajuns ca o tara cu potential ca a noastra sa fie impovarata de saracie mai mult decat oricare alta de pe continent. Seful ANOFM ar fi trebuit sa-i ajute pe someri sa se reincadreze in economia activa a tarii, sa creeze premise pentru reinsertia fortei de munca, deci, a saracilor Romaniei. Si ce a facut domnul Bian? A luat mita de la angajati, chiar mai mult decat acestia puteau suporta, pentru ca de aceea a fost reclamat. Cerea prea mult, cum a si spus unul dintre ei. Bian a replicat: daca nu-i convine, pleaca!

Ei bine, a plecat el.

In primul rand e vinovat guvernul care numeste astfel de oameni pe posturi importante in stat, apoi e vinovat partidul care furnizeaza lista cu mafioti pentru functii. Apoi, suntem vinovati noi, cu totii, pentru ca nu avem mai mult curaj sa-i debarcam pe ticalosi inainte sa ajunga prea puternici ca s-o mai putem face.

In fond, cand unui popor ii ajunge cutitul la os, te astepti sa reactioneze ca un popor de eroi, care mai mult de atat nu mai pot pierde! Ce Dumnezeu, suntem cei mai saraci, haideti sa nu le mai dam din saracia noastra.