ONG-urile vor sa devina intreprinderi sociale

Antreprenoriatul social si economia sociala incearca sa prinda contur si in Romania. Astfel, pentru ca ONG-urile au cel mai important rol in furnizarea de servicii sociale (72% din furnizorii de servicii sociale acreditati din Romania sunt organizatii neguvernamentale), reprezentantii organizatiilor autohtone fac lobby ca organismele in cauza sa devina independente financiar. Astfel, spun membrii Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile, majoritatea organizatiilor nonguvernamentale presteaza servicii sociale si ar putea deveni intreprinderi sociale care sa scoata profit, mai ales ca cererea pe piata pentru acest tip de activitati este foarte mare.

Ministrul Muncii sugereaza un cadru legislativ ferm

Se pare ca presiunile ONG-urilor deja au capatat ecou. Romania are nevoie de o strategie nationala si de un cadru legislativ explicit pentru a putea sa dezvolte un sistem de intreprinderi sociale, a declarat ministrul Muncii, Paul Pacuraru, in cadrul conferintei internationale, organizata de OCDE, privind politicile actuale in domeniu.
Potrivit directorului executiv al FDSC, Ionut Sibian, in Romania sunt aproximativ 45.000 de organizatii nonguvernamentale, dar nici jumatate dintre acestea nu sunt active. Intreprinderile sociale au rolul de a crea locuri de munca, in special pentru persoane cu venituri mici sau aflate in dificultate si genereaza cea mai mare parte a veniturilor lor din producerea si din vanzarea de bunuri si servicii, precizeaza membrii Fundatiei.

Intreprinderile sociale ar putea contribui la PIB

Potrivit legislatiei in vigoare, ONG-urile cu activitate economica sunt scutite de plata impozitului pe profit pentru veniturile de pana la 15.000 de euro, iar pentru veniturile care depasesc aceasta suma sunt platite impozite de 16 la suta.
Astfel de sectoare de activitate, care pot contribui la incluziunea sociala, s-au dezvoltat in mai multe tari europene, precum Italia, Franta sau Spania, guvernele acestor tari utilizandu-le ca parte a programelor de masuri active pe piata muncii si ca instrumente ale politicii sociale, avand ca tinta populatia dezavantajata. Ambasadorul Spaniei la Bucuresti, Juan Pablo Garcia-Berdoy Cerezo, a declarat in cadrul conferintei ca in Spania activeaza circa 50.000 de intreprinderi sociale care genereaza anual 100 de milioane de euro, contributie semnificativa pentru PIB.
El a mai spus ca intreprinderile care se dedica acestui domeniu beneficiaza de anumite modalitati de sustinere si considera ca economia sociala trebuie privita ca o alta modalitate de afaceri.

Intreprinderile sociale cu activitati economice

Ionut Sibian considera ca dezvoltarea acestui sistem este necesara, mai ales ca finantatorii traditionali au inceput sa plece din Romania dupa aderarea la UE, iar ONG-urile sunt fortate sa se reorienteze spre alte domenii generatoare de venituri. Pe de alta parte, el a aratat ca din cele 250.000 de persoane cu dizabilitati, cu varste cuprinse intre 18 si 60 de ani, inregistrate de Autoritatea Nationala pentru Persoane cu Handicap, doar 12.000 erau angajate in 2006. Ministrul Paul Pacuraru considera ca experienta Romaniei a pornit dintr-o suprasocializare a economiei, unul dintre motivele pentru care sistemul a clacat fiind tocmai supraincarcarea sociala si aparitia confuziilor intre obiectivele sociale si economice. Pe de alta parte, ministrul crede ca Romania nu ar fi putut sa dezvolte de la inceput intreprinderi sociale intrucat nu existau nici resurse financiare, nici mentalitatile necesare. Presedintele Comitetului, director al programului LEED, Jean Francois Rocchi, a declarat ca Romania, dupa ce va depasi faza de tranzitie, va trebui sa aiba o economie sociala puternica si a avertizat ca statul nu trebuie sa gandeasca in locul societatii civile, iar intreprinderile sociale nu trebuie sa se transforme in altceva, ci trebuie sa aiba activitati economice, sa devina productive.