Producatorii de zahar autohtoni, in soc "diabetic"

abricile care folosesc sfecla de zahar pentru productie risca sa se inchida pana cel tarziu in primavara anului viitor, principalul motiv fiind costul de productie ce este mult mai mare decat al celor care folosesc ca materie prima zaharul brut, sustin sindicalistii din industria alimentara. Principalele motive care vor "lovi" industria sunt preconizata scadere a cotelor tuturor statelor europene cu 13,5%, lipsa de competitivitate fata de tari unde se produce eficient (cu tehnologii noi, dar unde se beneficiaza si de un regim fiscal favorabil - de exemplu Austria, unde TVA este de doar 10%), ne-a spus directorul patronatului zaharului din Romania, Gheorghe Bejan. De asemenea, pentru a rezista, este nevoie de un numar mic de lucratori/fabrica si consumuri energetice mici (cu tarife la energie ca in Europa, nu ca in Romania), a mai adaugat acesta.

Procesatorii romani, defavorizati din cauza pretului materiei prime

"In momentul de fata, daca nu se gasesc solutii pentru procesatorii de zahar din sfecla, se va ajunge la inchiderea acestor fabrici, iar Romania va pierde cota aferenta pentru zaharul din sfecla. Ministerul Agriculturii trebuie sa intervina de urgenta, indiferent de negocierile cu Uniunea Europeana", a afirmat presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Industria Alimentara, Dragos Frumosu. Acesta a precizat ca fabricile procesatoare de zahar din sfecla sunt defavorizate fata de fabricile importatoare, din cauza costurilor de achizitie a materiei prime. "Costul zaharului din sfecla cu taxa de restructurare inclusa este de 2,32 de lei pentru un kilogram, iar cel din zahar brut de 1,39 de lei pentru un kilogram. Prin urmare procesatorii nu pot vinde, din cauza preturilor mai mici practicate de importatori", a explicat Frumosu. Directorul patronatului zaharului din Romania vine cu cateva solutii pentru a nu inchide aceste fabrici: "1. Sa sustinem exceptarea Romaniei de la reducerea generala a cotelor de productie; 2. Sa acceptam ca pretul de productie al zaharului din sfecla sa fie privit pozitiv din partea Consiliului Concurentei: adica fabricile sa poata vinde la pretul pietei, chiar daca produc la un pret mai mare". De asemenea, Bejan a enumerat cateva solutii ce ar putea salva fabricile care nu mai pot functiona: "Sa intre in sistemul de restructurare european si sa participe la rascumpararea de cota, sa incerce sa se reprofileze pe biocombustibili din sfecla de zahar, sa-si instraineze cota de productie catre cei care pot rezista; sau sa se retehnologizeze si sa produca mixt, si zahar si biocombustibili".

Europa vrea sa renunte la productia interna de zahar din sfecla

Gheorghe Bejan ne-a explicat ca "restructurarea sistemului producerii zaharului din sfecla prin reducerea cotelor nationale cu 13,5% priveste toate statele membre ale UE, nu numai Romania. Diferenta de pret dintre zaharul din sfecla si cel produs prin rafinarea zaharului brut din import este data de pretul mic al zaharului brut de import si de taxa de restructurare pe care o platesc numai fabricile care fac zahar din sfecla, un bir european pus special pentru a decima productia europeana de zahar din sfecla".
Potrivit sefului patronatului de profil, "aceasta dorinta arzatoare a Europei de a renunta la productia interna de zahar din sfecla este data de productiile mari din tarile centrale, care au cote mult mai mari decat consumul intern. Romania participa cu deficit de cota: cotele Romaniei sunt de circa 440.000 tone de zahar anual, fata de un consum de circa 550.000 – 600.000 tone. Totusi, cei ce gestioneaza problemele europene le gestioneaza vizibil in favoarea statelor dezvoltate centrale, noi “suferind” conditiile reducerii de cote, fiind ”egali cu ceilalti europeni la suferinta generala".
Daca nu se vor gasi solutii pentru evitarea inchiderii acestor fabrici, vom fi nevoiti sa importam zahar alb din Europa, la un pret de 600 euro/tona, ceea ce va insemna un efort financiar important pentru Romania. Totusi, in aceste conditii, romanii nu vor fi afectati, deoarece pretul zaharului nu va creste, ne-a mai declarat Gheorghe Bejan.