Romnii au nvat s ia banii UE

Gradul de absorbție a fondurilor europene ar putea depăși 60% în acest an, comparativ cu circa 21% anul trecut, ca urmare a îmbunătățirii capacității de atragere a finanțărilor provenite de la Uniunea Europeană, potrivit unei analize a Băncii Comerciale Române (BCR).
Analiștii notează că primele rezultate publicate de Ministerul Economiei și Finanțelor arată o creștere considerabilă a numărului de proiecte aprobate în cadrul celor șapte programe operaționale, numărul acestora ajungând la 249 de proiecte, cu o valoare totală de 2,08 miliarde euro, din care o sumă de 1,77 miliarde euro este reprezentată de fonduri europene.
"Interesul ridicat al investitorilor privați, dar și al unor organisme de stat din domeniul educației și al administrației locale pentru finanțările europene este demn de luat în seamă, în condițiile în care se estimează că o absorbție bună a acestor fonduri ar putea genera o creștere economică adițională de 15%-20% în perioada 2007-2013", se spune în analiza publicată ieri, potrivit Mediafax.
Fondurile europene alocate României în intervalul 2007-2013, inclusiv cele destinate agriculturii, se ridică la aproximativ 30 de miliarde de euro, iar accentul principal este pus pe dezvoltarea rurală și regională prin investiții în infrastructură. "Fondurile europene pot produce mutații definitive în structura satului românesc, îndepărtându-l de agricultura de subzistență și făcând posibilă o apropiere de agricultura modernă, orientată spre cerințele pieței și de industria prelucrătoare ce va absorbi tot mai multă forță de muncă din zona rurală", notează analiștii.
Un efect negativ - alinierea salariilor la media europeană
Aceștia sunt de părere că, printre efectele macroeconomice pozitive generate de un grad ridicat de absorbție, se numără și limitarea presiunilor de depreciere a leului și menținerea monedei naționale într-un interval stabil, până la intrarea în mecanismul ERM II (pas premergător adoptării monedei europene), precum și creșterea în continuare a lucrărilor de construcții pe seama investițiilor în infrastructură.
Printre potențialele efecte negative se numără continuarea procesului foarte accelerat de aliniere a salariilor la media europeană, cu pierderea în următorii ani a unui avantaj competitiv important al industriei românești.
În ceea ce privește cadrul macroeconomic general, analiștii BCR anticipează pentru acest an o creștere economică de 7%, pentru ca în 2009 avansul să încetinească la 6%, nivel similar cu cel din 2007.
Ieftinirea fructelor și a legumelor ar începe procesul dezinflaționist
Pe partea de inflație, economiștii estimează pentru finele acestui an un nivel de 6,2%, cu 0,4 puncte procentuale sub valoarea din decembrie 2007.
În același timp, la sfârșitul anului viitor, inflația ar urma să se plaseze la 4,5%. În acest an, vârful inflației va fi atins în iulie, iar acesta ar putea fi situat în intervalul 9,3%-9,7%, notează analiștii.
Creșterea prețului energiei și majorarea accizelor pentru țigări vor pune o presiune considerabilă asupra inflației, influențele favorabile putând proveni dintr-o apreciere lunară a leului și o ieftinire a fructelor și legumelor.
"Luna iulie va reprezenta un semnal deosebit de important cu privire la evoluția prețurilor produselor agroalimentare în 2008 și ar putea să confirme ipoteza începerii unui proces dezinflaționist în luna august. În condițiile în care acest lucru nu se va întâmpla, este posibil ca estimarea noastră cu privire la inflația de la finalul anului 2008 să fie ajustată corespunzător", se spune în analiză.
Deficitul de cont curent va fi 14,2% din PIB în acest an
Analiștii anticipează și o stabilizare a deficitului de cont curent, care se va situa la 14,2% din PIB în acest an, comparativ cu 13,9% din PIB în 2007, pentru ca anul viitor să fie de 14,1% din PIB. Economiștii atrag atenția că orientarea mai pronunțată a industriei prelucrătoare spre piețele externe, în paralel cu atragerea de noi investiții străine, este esențială pentru reducerea dezechilibrului balanței comerciale.
În ceea ce privește investițiile străine directe, estimările BCR, publicate anterior, indicau un nivel de 7,8 miliarde de euro, cu circa 10% peste nivelul din 2007, însă neagravarea crizei financiare internaționale, alături de o creștere economică de peste 7% în următoarele trimestre și materializarea unor proiecte de anvergură deja anunțate ar putea face ca această prognoză să fie una conservatoare, mai notează analiștii.