Merci frumos

A fost cineva sa se inscrie vreo firma in registrul achizitiilor intracomunitare?? Puteti sa imi spuneti cumva care este procedura exacta? Am inteles ca trebuie cazierul judiciar al asociatilor si al administratorului si o cerere care se face la finante. Are cineva aceasta cerere?

Am rezolvat cate ceva din ele. Le popstez aici poate mai are cineva nevoie de ele. Daca mai are cineva vreo rezolvare va rog sa o postati aici.
Multumesc


11. Completati inregistrarile contabile pentru următoarele operații:

1 Obtinerea din productia proprie a ambalajelor la costul de 1.000

381 = 711 1000


2 Trecerea ambalajelor in categoria marfurilor spre a fi vandute

371 = 381

3 Inregistrarea adaosului comercial 20% si a TVA neexigibil

371 = % 238
378 200
4428 38

4 Vanzarea ambalajelor ca marfuri

5311 = %
707
4427

5 Descarcarea gestiunii de marfuri


% = 371 1238
378 200
4428 38
607 1000




12. Completati inregistrarile contabile pentru următoarele operații:

a Achizitionare de ambalaje 600 , TVA 19%

% = 401 714
381 600
4426 114

b Facturare la terti produse finite la pretul de 5.000 , TVA 19% impreuna cu ambalajele in regim restituire

4111 = % 5950
701 5000
4427 590

4111 = 419 600
358(ambalaje aflate la terti) = 381 600



c Inregistrarea restituirii ambalajelor in valoare de 400

419 = 4111 400
381 = 358 400


d Ambalaje in valoare de 200 nu se mai restituie de catre client

419 = 708 200
4111 = 4427 38
608 = 358 200 scoaterea din evidenta a ambalajelor neristituite





13. Completati inregistrarile contabile pentru următoarele operații (potrivit OMF 3055):

a Produse finite oferite gratuit, cost standard 8.000, cost efectiv 6.000

Varianta 1: 6582 = 345 6000
Varianta 2: 711 = 345 6000
6582 = 701 6000

- inregistrarea TVA-ului aferent produselor
(6.000Ś 19%) 635 = 4427 1140
b Produse finite folosite pentru actiuni de
Protocol in suma de 500 u.m.

623 = 345 5000
c Plusuri de semifabricate constatate la
Inventariere in valoare de 1.000

341 (semifabricate)= 7111 1000

d Produse reziduale distruse de incendii 100 u.m.

6588 = 346 (produse reziduale) 100



6. În luna aprilie 2007 societatea constata ca a omis sa înregistreze în contabilitatea anului 2005 veniturile facturate, rezultate dintr-un contract de prestari de servicii în suma de 3.000. lei. Cota de impozit pentru anul 2005 a fost de 16%.
Să se contabilizeze schimbarea de politică dacă:
a)se aplică OMF 3055/2009;

4111 = 1174 3000
1174 = 441 480

Pentru orice an anterior anului fiscal curent, regularizarea obligatiilor suplimentare de plata sau de rambursat fatade bugetul general consolidat se efectueaza pe baza declaratiei anuale rectificative privind impozitul pe profit, cod 101, iar pentru celelalte impozite si taxe aferente salariilor, prin declaratia rectificativa, cod 710


b)se aplică IAS 8.

4111 = 704 3000
691 = 441 480

Corectarea unei erori este exclusa de la determinarea contului de profit sau pierdere al perioadei in care s-a descoperit eroarea. Situatiile financiare sunt prezentate ca si cum eroarea nu ar fi avut loc niciodata, prin corectarea erorii din informatiile comparative ale perioadei anterioare in care a aparut , numai daca nu este invocata exceptia costului sau efortului nejustificat. Atunci cand o eroare contabila este corectata , entitatea trebuie sa prezinte urmatoarele:
a) natura erorii
b) valoarea corectiei pt fiecare perioada anterioara prezentata
c) valoarea corectiei cu privire la perioadele anterioare celor prezentate in informatiile comparative
d) faptul ca informatiile comparative au fost recalculate sau ca recalcularea unei perioade anterioare anume nu s-a facut din cauza ca ar fi solicitat costuri sau efort nesolicitat.
Conform IAS 8 , valoarea corectiei unei erori este legata de perioadele anteriare ar trebui sa fie raportata prin ajustarea soldului de deschidere al rezultatelor reportate. Informatiile comparative ar trebui sa fie recalculate numai daca acest lucru nu este imposibil.



3.Societatea BETA este producătoare de produse cosmetice. Pe 15 octombrie N, o clientă a deschis acțiune în justiție împotriva societății, ca urmare a unei reacții alergice suferite în urma utilizării unei creme produse de BETA. La 31.12.N, în urma discuției cu avocatul societății, managementul a estimat un provizion pentru litigii în valoare de 50.000 de lei. Pe data de 24 februarie este pronunțată sentința potrivit căreia societatea ALFA trebuie să plătească despăgubiri în valoare de 75.000 de lei. Care este incidența în situațiile financiare știind că se aplică OMFP 3055/2009?

Pronuntarea sentintei si stabilirea marimii despagubirii confirma marimea provizionului pt litigii ce trebuie inregistrat.Acest eveniment determina ajustarea provizionului cu 25.000.000 lei
ALFA efectueaza inreg:
+ cH +D___________________________________
6812 = 1511 25.000.000
ch de expl privind provizioane
proviz pt riscuri si pt litigii
chelt

Uite ceva asemanator


a) Valorificarea imobilizarilor corporale:


• Vanzarea cladirilor 461 = % 10.710.000
7583 9.000.000
4427 1.710.000

• Incasarea contravalorii cladirilor vandute 5121 = 461 10.710.000

• Scaderea din evidenta a cladirilor vandute % = 212 20.000.000
. 281 12.000.000
6583 8.000.000

• Inchiderea contului 7583 7583 = 121 9.000.000

• Inchiderea contului 6583 121 = 6583 8.000.000

b) Valorificarea stocurilor:


• Vanzarea materiilor prime 411 = % 1.713.600
707 1.440.000
4427 273.600

• Trecerea la marfuri a meteriilor prime si scaderea din gestiune a marfurilor vandute
371 = 301 2.000.000
607 = 371 2.000.000

• Anularea provizionului 391 = 7814 400.000

• Inchiderea contului 607 121 = 607 2.000.000

• Inchiderea conturilor 707 si 7814 % = 121 1.840.000
707 1.440.000
7814 400.000

• Incasarea contravalorii materiilor prime vandute 5121 = 411 1.713.600

c) Incasarea creantelor

• Incasarea partiala de la clientii incerti 5121 = 4118 240.000

• Trecerea pe cheltuieli a clientilor incerti neincasati 6588 = 4118 260.00

• Anularea provizioanelor 491 = 7814 200.000

• Incasarea clientilor incerti 5121 = 411 2.450.000

• Acordarea sconturilor 667 = 411 50.000

• Inchiderea conturilor 667 si 6588 121 = % 310.000
667 50.000
6588 260.00

• Inchiderea contului 7814 7814 = 121 200.000

d) Plata datoriilor

• Plata furnizorilor de imobilizari 404 = 5121 5.800.000

• Scont primit 404 = 767 200.000

• Inchiderea contului 767 767 = 121 200.000

e) Cheltuieli de lichidare

• Cheltuieli efectuate 628 = 5121 520.000

• Inchiderea contului 628 121 = 628 520.000

f) Anularea provizioanelor pt riscuri si cheltuieli

• Anularea provizioanelor 151 = 7812 1.000.000

• INCHIDEREA CONTULUI 7812 7812 = 121 1.000.000

g) Regularizare TVA

• TVA de plata 4427 = 4423 1.983.600

• Plata TVA 4423 = 5121 1.983.600

Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare / lichidare

h) Impozitul pe profit pt profitul din lichidare

• Impozitul pe profit datorat 691 = 441 352.500 (1.410.000 *25%)


• Inchiderea contului 691 121 = 691 352.500


• Virarea impozitului pe profit 441 = 5121 352.500

Bilantul inainte de efectuarea partajului




Nr.
Rd. Sold
A B 1
B. ACTIVE CIRCULANTE
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 08 7.057.500
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd 05 la 08) 09 7.057.500
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE
INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN 11 0
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE ,
RESPECTIV DATORII CURENTE NETE ( rd 09+10-11-18) 12 7.057.500
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
CURENTE NETE ( rd 4+12-17) 13 7.057.500
J. CAPITAL SI REZERVE
J. CAPITAL SI REZERVE 19 5.000.000
I. CAPITAL (rd 20 la 22(, din care:
Capital subscris varsat (1012)
(500.000 actiuni *10.000/actiune) 21 5.000.000
V REZERVE ( ct 1061) 26 1.000.000
VI EZULTATUL EX FINANCIAR ( ct 121) sold C 29 1.057.500
TOTAL CAPITALUIRI PROPRII
(rd 19+23+24-25+26+27-28+29-30-31) 32 7.057.500
TOTAL CAPITALURI
(rd. 32+33) 34 7.057.500

Ai reusit sa rezolvi ceva din teste?

A = B inregistrare normala pe teritoriul Romaniei ( cu TVA)
B = C se factureaza fara TVA si se mentioneaza pe factura taxare inversa
B = C Transportul este scutit de TVA conf art. 143 alin b)

Va rog frumos daca ma poate ajuta cineva si pe mine la urmatoarea problema:

34. Să se calculeze fluxul de numerar generat de întreprinderea A în exercițiul n+1 și să se interpreteze fluxurile de numerar aferente activităților operaționale, financiare și de investiții, cunoscându‐se următoarele informații din situațiile financiare:

Indicator N N+1
Imobilizări 2000 2100
Stocuri 300 350
Creanțe 400 430
Disponibilități 100 80
TOTAL ACTIV 2800 2960
Capitaluri proprii 1000 1100
Datorii financiare 600 650
Furnizori 700 800
Datorii salariale și fiscale 450 400
Credite de trezorerie 50 10

Indicator u.m.
Cifra de afaceri 1000
Cheltuieli materiale 300
Cheltuieli salariale 400
Cheltuieli fiscale și sociale 50
Cheltuieli cu amortizarea 100
Cheltuieli cu dobânda 50
Impozit pe profit 25

Rezolvari probleme diverse stagiar an 2:

93. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.

Rezervele se prezintă înaintea paragrafului de opinie. În astfel de cazuri, paragraful opiniei se formulează astfel:
Exemplu de rezerve datorate limitării întinderii lucrărilor:
“Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200…, căci noi am fost desemnați auditori ulterior acestei date. Ținând seama de natura documentelor contabile ale societății, noi am putut controla cantitățile prin alte proceduri.
După părerea noastră, cu excepția incidenței ajustărilor care ar fi putut fi necesare, dacă noi am fi putut efectua controlul fizic al cantităților, situațiilor financiare dau o imagine fidelă poziției și situației financiare a societății la 31 decembrie 200…, cât și contului de profit și pierdere pentru exercițiul încheiat la această dată și sunt conforme cu prevederile legale și statutare”.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entității auditate:
“Astfel, cum este explicat în nota “X” anexată, nu s-au constatat amortismente în situațiile financiare. Această practică nu este, în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear și al unei cote de …. pentru clădiri și …. pentru utilaje, trebuie să se ridice la suma de …. pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 200… . În consecință, amortismentele cumulate trebuie să se ridice la …. mil. lei, iar pierderile exercițiului și pierderile cumulate la …. mil. lei.
După părerea noastră, cu excepția incidenței asupra conturilor anuale, a faptelor menționate în paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidelă poziției și situației financiare a societății la 31 decembrie 200…, cât și contului de profit și pierdere pentru exercițiul încheiat la această dată, și sunt conforme cu prevederile legale și statutare.”

102. Rolul raportului de audit.

Standardul Internațional de Audit (ISA) nr. 700 stabilește procedurile și principiile fundamentale și modalitățile lor de aplicare cu privire la forma și conținutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situațiilor financiare ale unei entități (misiunea de bază). Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise și în cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de bază.
Raportul de audit are un triplu rol:
instrument de comiunicare cu utilizatorii situațiilor financiare emise de entitatea auditată, respectiv cu publicul, precum și cu acționarii pentru decizii economice;
instrument de confirmare a încrederii publicului și acționarilor în situațiilor financiare prezentate de o entitate;
instrument de identificare a responsabilităților pentru auditor și pentru conducerea entității auditate.
Răspunderea conducerii entității auditate se referă la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare.
Responsabilitățile auditorului sunt de trei naturi:
responsabilitatea de bază; pentru opinia sa în legătură cu situațiile financiare auditate;
responsabilități secundare care au următoarele caracteristici: rezultă din texte de legi, reglementări diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesită tehnici și proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de bază; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicită ca, de exemplu, răspunsul la obligația legală de verificare dacă registrele contabile au fost ținute corect și la zi);
responsabilități adiționale care au următoarele caracteristicii: rezultă din texte de legi și alte reglementări, pot fi abordate tehnici și proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de bază; presupun exprimarea în mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrată în raportul de audit (în cuprins sau în anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementări specifice (piața de capital, bănci, asigurări etc.) sau raportul asupra controlului intern.

107. Utilizarea lucrărilor auditorului intern.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 600 stabileste procedurile si principiile fundamentale si modalitatile lor de aplicare referitoare la utilizarea de catre un auditor, in cadrul unei misiuni de audit de baza, la o entitate a lucrarilor realizate de catre un alt auditor, asupra situatiilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse in situatiile financiare ale acelei entitati. El nu se aplica in cazul cand doi sau mai multi auditori sunt numiti coauditori si nici relatiilor auditorului cu auditorul precedent. cand auditorul principal utilizeaza lucrarile unui alt auditor, auditorul principal trebuie sa determine incidenta acestor lucrari asupra propriului sau audit. auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situatiilor financiare ale unei entitati. Expresia alt auditor, desemneaza auditorul - altul decat auditorul principal - responsabil de examenul informatiilor financiare ale unui subgrup, incluse in situatiile financiare auditate de catre auditorul principal. a) Acceptarea misiunii de auditor principal - Auditorul trebuie sa stabileasca daca participarea sa la lucrarile de audit pe ansamblu este suficienta pentru a-i permite sa actioneze ca auditor principal. b) Proceduri puse in lucru de catre auditorul principal evaluarea competentei profesionale a altui auditor; obtinerea de elemente probante care dovedesc ca lucrarile acelui alt auditor raspund obiectivelor auditorului principal in cadrul misiunii sale de audit. Cunoscand contextul in care auditorul principal va folosi lucrarile sale, celalalt auditor trebuie sa coopereze cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la cunostinta auditorului principal orice aspect al activitatii sale care nu se poate realiza conform modalitatilor stabilite; la randul sau celalalt auditor va fi informat despre orice problema aparuta in activitatea auditorului principal care poate avea o incidenta importanta asupra propriei sale activitati

La planificarea utilizării lucrărilor de audit intern, auditorul extern trebuie să examineze planul lucrărilor de audit intern pentru perioada auditată și să-l discute, în măsura posibilităților, la cea mai timpurie etapă. Dacă lucrările auditului intern vor influența caracterul, momentul de exercitare și volumul procedurilor auditorului extern, este de dorit să se coordoneze în prealabil momentul de exercitare a acestor lucrări, sfera de aplicare a lucrărilor de audit, volumul testării și metodele presupuse ale eșantionului de audit, modul de documentare a lucrului executat, precum și procedurile de verificare și raportare.
    Evaluarea anumitor lucrări ale auditului intern cuprinde analiza adecvării conținutului acestor lucrări și a programelor respective, precum și a justeței evaluării preliminare a auditului intern. Această evaluare poate include examinarea următoarelor aspecte, și anume dacă:
(a) lucrările sînt executate de persoane care au un nivel adecvat de pregătire profesională tehnică și experiență în lucru ca auditori interni, precum și dacă lucrul asistenților este în mod corespunzător supravegheat, controlat și documentat;
(b) sînt obținute dovezi de audit suficiente și adecvate pentru argumentarea rezonabilă a concluziilor formulate;
© concluziile obținute sînt potrivite circumstanțelor create și dacă toate rapoartele întocmite sînt în concordanță cu rezultatele lucrărilor executate;
(d) sînt în mod corespunzător soluționate excepțiile (abaterile de la regulile stabilite) sau problemele neordinare identificate de auditul intern.

113. Examenul situațiilor financiare: solduri de deschidere

Standardul Internațional de Audit (ISA) nr. 510 reglementează procedurile și principiile fundamentale și modul lor de aplicare în ce privește soldurile de deschidere. În misiunile inițiale de audit, auditorul trebuie să găsească elemente probante suficiente și adecvate care să-i permită să se asigure că:
soldurile de deschidere nu conțin anomalii care să aibă o influență semnificativă asupra situațiilor financiare ale exercițiului în curs;
soldurile de închidere ale exercițiului precedent au fost corect preluate sau, în cazuri deosebite, au fost ajustate retroactiv;
politicile de închidere a conturilor și metodelor de evaluare folosite au fost aplicate în mod constant, sau modificarea acestora a fost corect înregistrată și descrisă în notele anexe.
Când situațiile financiare ale exercițiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate găsi elementele probante examinând dosarele de lucru ale auditorul precedent.
Dacă situațiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune în lucru alte proceduri.
Dacă prin aplicarea procedurilor specifice nu se obțin elemente probante suficiente și adecvate cu privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie să emită o opinie cu rezerve sau se va afla în imposibilitatea de a emite o opinie

125. Ce sunt testele de conformitate?

    Au rolul de a stabili daca exista proceduri, pentru fiecare domeniu semnificativ al societatii, referitoare la culegerea informatiilor, intocmirea registrelor, prelucrarea datelor, inregistrarea operatiunilor in contabilitatea sintetica si analitica, in ordine cronologica si sistematica.

131. Faze și etape în executarea unei misiuni de audit, de bază.

Toate activitățile și lucrările ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de bază asupra situațiilor financiare ale unei entități pot fi grupate în trei faze și zece etape care, în succesiunea lor logică și practică, așa cum se pot identifica în Standardele Internaționale de Audit, se prezintă astfel:

Faze Etape
Faza inițială acceptarea mandatului și contractarea lucrărilor de audit
orientarea și planificarea auditului
Faza executării lucrărilor aprecierea controlului intern
controlul conturilor
examenul situațiilor financiare
Faza finală evenimente posterioare închiderii exercițiului
utilizarea lucrărilor altor profesioniști
alte lucrări necesare închiderii
raportul de audit
documentarea lucrărilor de audit

Categoria X – Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

Anul II – Organizarea controlului intern al unei intreprinderi

12. Aprovizionarea presupune:
       a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare;
       b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare;
       c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de  aprovizionare corespunzatoare;
       d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale;
       e) Produsele comandate sa se obtina in timp util;
       f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect;
       g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.


RISCURI POSIBILE    PROCEDURI DE CONTROL INTERN
a) specificațiile să fie  necorespunzătoare    Revizuirea specificațiilor existente de către personalul tehnic.
Monitorizarea    problemelor de producție legate de specificațiile materialelor folosite.
Specificațiile trebuie să cuprindă date ale perioadei curente ,comenzi rapide, stoc corespunzător,  prețul materialului.
Comunicarea  specificațiilor de producție departamentului de aprovizionare.
Revizuirea corespunzătoare și aprobarea contractelor și comenzilor.

b) informații incomplete legate de preț    Obținerea de oferte competitive pentru fiecare aprovizionare periodică.
Volumul producției aprovizionată să fie determinată prin analiza indicatorului de utilizare a unor materiale similare
Revizuirea corespunzătoare a comenzilor de aprovizionare.
Monitorizarea variantelor  de preț, amănunțit.

c) informație indisponibilă sau incorectă legată de nivelul stocului sau nivelul producției    Menținerea unor date  corecte în evidența stocurilor.
Corelarea programării producției  cu informațiile legate de stoc și cerințele  legate de  termenele de livrare din comenzi Revizuirea  corespunzatoare  a comenzilor de aprovizionare
Folosirea previziunii

d) informațiile dintro comandă sunt neclare
Comenzile nu sunt introduse în sistem în timp util    Emiterea de copii ale comenzilor emise personalului corespunzător.
Prenumerotarea comenzilor
Verificarea periodică a intrarilor în sistem.
Investigarea intrărilor de date

e) Informație indisponibilă sau incorectă a produselor comandate și neprimite    Specificarea modului de transport și a datei de livrare în comanda de aprovizionare
Prenumerotarea comenzilor de aprovizionare
Corelarea informației  producției recepționate și informațiile legate de comenzi date
Urmărirea comenzilor  neonorate  de furnizor

f) Comenzile date pot fi pierdute
    Prenumerotarea și înregistrarea corectă a comenzilor

c) Proceduri inadecvate de prevenire a utilizării neautorizate     Proceduri de aprobare a comenzilor
Desemnarea de personal autorizat care să aprobe comenzile
Menținerea unei securități a comenzilor de aprovizionare      

13. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune:
      a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei;
      b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor
      c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane;
      d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil;
      e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal;
      f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor corespunzatoare;
      g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la dezvoltarea carierei.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Riscurile posibile ce pot să apară :
a) neconcordante între atribuții și competența profesională;
b) neconformitatea cu legile, regulamentele, regulile și politicile specifice;
c) nerespectarea confidențialității informațiilor;
d) caracterul incomplet și inexact al operațiilor și documentațiilor;
e) modul profesional de abordare a informațiilor financiare;
f) nerespectarea atributiilor din fisa postului
g) suprasolicitarea personalului
h) nerespectrarea normelor privind securitatea muncii

Proceduri de control intern care pot diminua apariția riscurilor:
- Atribuțiile entității pot fi realizate numai dacă sunt cunoscute de salariați și aceștia acționează concertat;
- Fiecare salariat are un rol bine definit în entitatea publică, stabilit prin fișa postului;
- Sarcinile sunt încredințate și rezultatele sunt comunicate numai în raportul manager ? salariat ? manager (șef ? subaltern ? șef);
- Managerul trebuie să susțină salariatul în îndeplinirea sarcinilor sale.
- Managementul entității publice va comunica tuturor angajaților care sunt sarcinile entității, rezultate din actul normativ de organizare și funcționare. Totodată, se va îngriji că aceste sarcini să se regăsească în Regulamentul de organizare și funcționare a entității publice, la care să aibă acces toți salariații. Se vor întocmi și se vor actualiza, ori de câte ori necesitățile o vor cere, fișele postului pentru toți funcționarii publici și personalul contractual din entitatea publică. Aceasta este o obligație permanentă a fiecărui nivel de management.
- Managerul asigură ocuparea posturilor de către persoane competente, cărora le încredințează sarcini potrivit competențelor și asigură condiții pentru dezvoltarea capacității profesionale a salariatului.
- Managerul și salariații au acele cunoștințe, abilități și experiența care fac posibilă îndeplinirea eficientă și efectivă a sarcinilor;
- Competența angajaților și sarcinile încredințate trebuie să se afle în echilibru permanent, stabil. Acțiuni pentru asigurarea acestuia:
a) definirea cunoștințelor și deprinderilor necesare pentru fiecare loc de muncă;
b) conducerea interviurilor de recrutare, pe baza unui document de evaluare definit;
c) identificarea planului de pregătire de bază a noului angajat, încă din timpul procesului de recrutare;
d) revederea necesităților de pregătire, în contextul evaluării anuale a angajaților și urmărirea evoluției carierei;
e) asigurarea faptului că necesitățile de pregătire identificate sunt satisfăcute;
f) dezvoltarea capacității interne de pregătire, complementară formelor de pregătire externe entității publice;
g) definirea politicii de pregătire / mobilitate;
h) se verifică dacă se respectă programul de lucru, norma de lucru.
- Performanțele angajaților se evaluează cel puțin o dată pe an și sunt discutate cu aceștia de către realizatorul raportului;
- Competența și performanța trebuiesc susținute de instrumente adecvate, care includ tehnica de calcul, software-urile, brevetele, metodele de lucru etc.;
- Se verifică listele de pontaj, întocmirea corectă a statelor de plată și a celorlalte documente privind asigurările sociale.

15. Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati, presupune:
   a) Implementarea strategiilor de marketing;
   b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta;
   c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Vânzarea, ca activitate cu conținut problematic complex prin intermediul tehnicilor și modalităților specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficiență a rezultatelor producției, trecerea acesteia în consumul final în cel mai scurt timp posibil, contribuind astfel la valorificarea întregului potențial tehnico-productiv de care dispune firma în permanenta misiune de a oferi cumpărătorului marfă de calitate, la termenele și în condițiile solicitate și nu în ultimul rînd asigură un cîștig real cel puțin pe măsura eforturilor.                 
    Vânzarea produselor se poate face:
-pe bază de contract comercial încheiat anticipat la cererea clientului
-pe bază de comandă anticipată fermă, urmată sau nu de onorarea imediată a acesteia
-la cecere neprogramată, dar previzibilă, din magazinele și depozitele proprii sau ale rețelei comerciale publice.
    Calea prin care se vând produsele este în funcție de natura produselor, sfera de utilitate, caracteristicile și potențialul de cumpărare ale clienților, căile de distribuție utilizate, modalitățile practicate de producător-furnizor pentru desfacerea produselor sale .    
    Indiferent de calea prin care se asigură vânzarea produselor, un rol definitoriu în extinderea vânzărilor în economia de piață revine acțiunii de promovare, a celei de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor, a condițiilor de execuție și de desfacere etc.    
   Livrările câtre diferiți clienți se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din producția curentă. Întreprinderea producătoare trebuie să-și programeze un raport corespunzător între volumul producției de fabricat în timp și nivelul stocurilor de produse finite care urmează a fi asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue și evitarea rupturilor de stoc.      

RISCURI POSIBILE    PROCEDURI DE CONTROL INTERN
De a vinde bunuri clienților îndoielnici    Verificarea clientului  prin cerere de referințe Client din partea băncii sau a colaboratorilor cunoscuti, Verificarea permanentă  a soldului clienților și stabilirea unui sold maxim

De a vinde bunuri pentru prețuri care nu sunt autorizate și a acorda reduceri care nu sunt în concordanță cu procedurile societății.
    Verificarea notei de comanda (dacă are nr.de înregistrare și este făcută de persoana autorizată), a prețurilor și a reducerilor (dacă sunt acordate de persoana autorizată)
De a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda
    Bunurile  trimise trebuie să aibă comenzi semnate de persoane autorizate
De a trimite bunuri neconforme din punct  de vedere  cantitativ  și calitativ al comenzii    Examinarea bunurilor din punct de vedere cantitativ, calitativ  și al comenzii
De a realiza vânzări fără a pune la zi situația stocurilor    Completarea fișei de magazie
De a accepta comenzi fără a avea stocuri disponibile    Verificarea  nivelului  stocurilor  prin  asigurarea unui stoc  minim stabilit
De a face livrări de bunuri care  nu sunt “recunoscute”de către clienți din punct de vedere calitativ, cantitativ și al comenzii
    Verificarea semnăturii de primire de câtre client a facturii sau a documentului  care atestă livrarea (avizul de însoțire a mărfii)
De a avea clienți îndoielnici fără a   înregistra un provizion     Verificarea scadențarului  soldurilor  clienți  și urmărirea  recuperării  debitelor restante de la clienții îndoielnici
Plăți efectuate care nu  sunt înregistrate    Verificarea înregistrării plăților, respectiv a facturilor emise

4. Ce înțelegeți prin calitatea expertizelor contabile?

    Prin calitatea expertizelor contabile se intelege modul prin care o expertiza contabila realizata in termenii solicitati si acceptati, cu cnsticiozitate, devotament, corectitudine si impartialitate de catre profesionist sa le fie utila celor care au solicitat-o.

6. Explicați care sunt situațiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile?

Expertul contabil se afla in incompatibilitate daca exista imprejurari di care sa rezulte ca este interesat, sub orice forma, el, sotul(ia) sau vreo ruda apropiata, inn solutionarea cauzei intr-un anumit mod care l-ar determina pe expert sa fie subiectiv.
De asemenea calitatea de expert contabil este incompatbila cu cea de martor in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate.

24. Cum se menține calitatea de expert contabil și calitatea de contabil autorizat?

Menținerea calității de expert contabil și contabil autorizat se realizează prin înscrierea în Tabloul Corpului și obținerea vizei anuale de exercitare a profesiei. O importanță deosebită o reprezintă menținerea competenței profesionale printr-un program de dezvoltare profesională adecvat, respectând  Norma profesională nr. 38 și Programul Național de Dezvoltare Profesională Continuă elaborate de CECCAR în conformitate cu Standardul Internațional de Educație IES7 emis de IFAC.  
Norma Profesională nr. 38 este stabilită în baza Standardului Internațional de Educație IES 7 , emis de Federația Internațională a Contabililor , care prevede că institutele membre trebuie să implementeze o cerință de Dezvoltare Profesională Continuă CPD ca o componentă   integrală    a statutului  pe care profesionistul contabil în deține în economie și societate. Conceptul de Dezvoltare Profesională Continuă ca extensie a procesului educațional, poate fi definit ca fiind o activitate de învățare relevantă, verificabilă și măsurabilă; noțiunea este asociată procesului  de învățare pe viață. Procesul învățării pe viață începe devreme și continuă cu programul educațional privind calificarea profesională și cu programele de dezvoltare profesională pe parcursul întregii cariere, al căror obiectiv fundamental constă în extinderea cunoștințelor, abilităților, eticii și valorilor profesionale. Prin activități de învățare se înțelege: participarea la cursuri, seminarii,  conferințe; module de autoînvățare sau instruiri organizate la locul de muncă; lucrări profesionale sau cu caracter academic, publicate; lucrări profesionale sau cu caracter academic, publicate; participarea și munca depusă în cadrul comitetelor și comisiilor tehnice ale Corpului; predarea unui curs în domenii legate de responsabilitățile profesionale; studii formale legate de responsabilitățile profesionale; participarea ca vorbitor la conferințe sau discuții de grup; scrierea de articole, lucrări, cărți; cercetări, inclusiv citirea unei literaturi sau jurnale profesionale pentru aplicarea în cadrul atribuțiilor profesionale; reexaminarea profesională sau testarea formală.    
Potrivit principiului fundamental al Competenței Profesionale, prevăzut în Codul Etic Național al Profesioniștilor Contabili, expertul contabil are datoria continuă de a menține cunoștințele și competențele profesionale la nivelul cerut, astfel încât, să se asigure că utilizatorii primesc avantajul unor servicii profesionale competente, bazate pe  progresele curente înregistrate în practică și promovate în legislație.  
Caracteristicile unui mediu profesional aflat într-o permanentă schimbare transferă particularități și asupra activității expertului contabil, acesta fiind expus unor provocări profesionale fără precedent. În timp ce exigențele lucrărilor de expertiză contabilă au cunoscut o evoluție ascendentă, beneficiarii lucrărilor manifestă așteptări înalte, generatoare de competiții care consolidează  rolul și responsabilitatea experților contabili, determinând organismele profesionale care gestionează profesia contabilă să revizuiască periodic politicile de dezvoltare profesională continuă.
Nevoia de informare și de învățare poate fi produsul consultărilor experților contabili cu mediul de afaceri sau cu alte medii profesionale. Măsurarea activității de învățare poate fi exprimată în termeni de efort, în timp cheltuit sau în printr-o metodă de evaluare validă destinată măsurării  competenței atinse sau dezvoltate, de către o sursă competentă.
Competența expertului contabil în cazul unei misiuni de expertiză contabilă este o necesitate generată de factori precum:
a. Obligația etică a expertului contabil de a fi imparțial față de oricare dintre părți și abilitatea de a-și exercita responsabilitatea în mod profesional;
     b. Orice abatere de la principiul competenței profesionale produce  consecințe nefavorabile asupra reputației profesiei în integritatea sa.
     c.   Cauzele aflate în diferite stadii de cercetare sunt extrem de complexe și prezintă particularități de la o situație la alta, neputându-se generaliza abordări , constatări sau concluzii.
     d. Dispunerea unei expertize contabile de către Organele abilitate se bazează într-o măsură ridicată pe moralitatea profesională și competența expertului contabil.       
    Există 3 modalități [4] de abordare a posibilităților de menținere a competențelor profesionale:
    M1) Abordarea bazată pe informații din exterior , prin stabilirea unei anumite cantități de elemente ce trebuie învățate, car este considerată corespunzătoare pentru dezvoltarea și menținerea competenței. Dovezile de  verificare într-o asemenea abordare  sunt valabile pentru profesioniștii contabili angajați și constau în: materiale de predare; catalog de prezență; formulare de înregistrare; evaluări independente care să demonstreze că o activitate de învățare a avut loc; confirmarea participării din partea unui instructor , tutore sau alt organism profesional; confirmarea participării într-un program intern din partea unui angajator.        
    M2)  Abordarea  bazată pe informații din interior, potrivit căreia profesioniștilor contabili li se cere să demonstreze , prin intermediul rezultatelor, că dezvoltă și mențin competența profesională. Dovezile de  verificare în această abordare sunt valabile pentru profesioniștii contabili membrii ai CECCAR și constau în: verificarea învățării obținute, evaluarea materialelor scrise sau publicate, evaluări ale rezultatelor învățării, publicarea unui articol profesional sau a rezultatelor unui proiect de cercetări, reexaminarea periodică, specializări sau alte calificări, inspecții ale practicii independente, evaluări făcute de alte corpuri profesionale din care mai face parte profesionistul contabil.
    M3)  Abordarea combinată , prin care se îmbină în mod efectiv și eficient informațiile primite prin cele două modalități de abordare de mai sus, se fixează cantitățile de elemente de învățat cerute și se măsoară rezultatele obținute.
Cerințele de dezvoltare profesională reglementate prin Norma profesională nr. 38 se bazează pe o abordare combinată a sistemului de informații provenite din interior și din exterior, pe baza hărților de competență și a planurilor de învățare ce se revizuiesc periodic.   Obiectivul constă în actualizarea cunoștințelor și omogenizarea comportamentului profesional al experților contabili.
Menținerea competențelor profesionale este un drept dar și o obligație a membrilor CECCAR.  
Obligația  vizează actualizarea și ameliorarea activității profesionale în conformitate cu cerințele deontologice, prin: parcurgerea unui minim de 120 ore de activitate sau unități echivalente de dezvoltare profesională într-o perioadă de 3 ani, din care 60 de ore sau unități echivalente [6] să fie verificabile; urmărirea și măsurarea activităților de învățare în conformitate cu cerințele precedente; demonstrarea menținerii și dezvoltării competențelor relevante prin dovezi ale verificării obiective, de către o sursă autorizată, printr-o metodă de evaluare competentă; dezvoltarea continuă a culturii generale și profesionale , singurele capabile să-i consolideze discernământul; acordare unei atenții substanțiale fiecărei operațiuni sau situații examinate, astfel încât opinia exprimată să aibă fundamentare profesională; exprimarea opiniei cu sinceritate și transparență, chiar cu rezerve dacă este cazul, fără rețineri sau constrângeri; manifestarea libertăților de gândire și acțiune; protejarea profesiei prin respectarea principiului independenței.      
Dreptul privește oportunitatea de actualizare și formare eficientă, cu garantarea calității serviciilor prestate de terți.    
Dezvoltarea profesională continuă nu oferă ea însăși asigurarea faptului că toți experții contabili oferă servicii profesionale de înaltă calitate, fiind necesară și aplicarea cunoștințelor pe baza unui raționament profesional și a unei atitudini obiective.   Totodată, expertul contabil trebuie să se conformeze normelor tehnice și profesionale aplicabile misiunii de expertiză contabilă.  
Prin urmare, expertul contabil, asemenea tuturor profesioniștilor contabili, are  datoria permanentă de a-și menține cunoștințele și aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator primește servicii profesionale competente , bazate pe ultimele evoluții din practică, legislație și tehnică. El trebuie să acționeze cu prudență și în conformitate cu standardele tehnice și profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale, raționamentul său profesional fiind fundamentat pe baze solide

33. Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?

Integritatea - presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept și cinstit atunci efectuează servicii profesionale

Obiectivitatea - presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparțial, fără prejudicii, să nu se afle în situații de incompatibilitate, de conflict de interese, care să pună la îndoială obiectivitatea acestuia

Competenta profesionala si prudenta - Competența profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu competență, grijă și sărguință și să fie la curent cu ultimele evoluții și noutăți din practica profesională, din legislație și tehnici de lucru.
Competența profesională se divide în două componente: achiziționarea competenței profesionale și menținerea competenței.

Confidentialitatea - Confidențialitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să respecte confidențialitatea informațiilor obținute în timpul misiunilor sale și nu trebuie să le utilizeze sau să le divulge fără autorizare scrisa, în afară de cazurile cănd obligația divulgării e prevăzută prin lege sau norme regulamentare.
Această obligație se aplică și după terminarea relațiilor între profesionist și clientul sau angajatorul său

Comportamentul professional - Profesionistul contabil trebuie sa actioneze intr-o maniera conforma cu buna reputatie a profesiei, sa se abtina de la orice comportament care ar putea discredita profesia. Obligatia de a se abtine de la orice activitate care ar discredita profesia presupune existenta unor responsabilitati ale profesionistului fata de clienti, fata de terti, fata de alti membri ai profesiei contabile, de angajati, de patroni si fata de publicul larg

Independenta - Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat să fie independent față de părțile interesate în expertiză, evitând orice situație care ar presupune o lipsă de independență sau o constrângere care ar putea să-i impieteze integritatea și obiectivitatea

Categoria – IV – Evaluarea întreprinderilor

58. Evaluatorul, în procesul de evaluare, estimeazã:
a) costul;
b) valoarea;
c) toate cele de mai sus.

Evaluatorul in procesul de evaluare estimeaza: b) valoarea

72. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiarã este de 1.000 mii lei, rata neutrã de plasament (i) este de 11%, iar rata de actualizare © este de 25%. Valoarea întreprinderii prin metoda bazatã pe goodwill este de:
a) 8.800 mii lei;
b) 8.600 mii lei;
c) 8.480 mii lei.

Raspuns corect c)

Goodwill – este excedentul de valoare globala a întreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun

147. Ce este pragul de rentabilitate al unei întreprinderi si ce semnificatie are în evaluarea acesteia?

Pragul de rentabilitate reprezinta cantitatea de produse ce trebuie realizata de intreprindere astfel incat incasarile obtinute din vanzarea lor sa acopere atat cheltuielile variabile implicate de prcesul de productie cat si de cheltuielile fixe ale acestuia.
La nivelul pragului de rentabilitate profitul obtinut de intreprindere este nul

Categoria VIII - Analiza diagnostic a întreprinderii

29. O întreprindere produce anual un număr de 100000 de produse la un preț unitar de 5 u.m. întreprinderea înregistrează cheltuieli cu materii prime și materiale în valoare de 200000 u.m., cheltuieli de personal de 100000 u.m. din care 85% reprezintă salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilități și chirii în cuantum de 20000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. și cheltuieli cu dobânzi de 40000 u.m. să se calculeze și să se interpreteze pragul de rentabilitate financiar și operațional exprimat în unități fizice și valorice.

Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate).
Analiza punctului critic prevede că consumurile și cheltuielile totale ale întreprinderii indiferent de aceea, se referă ele la costuri sau se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar, trebuie să fie divizate în variabile și constante. După conținut, această analiză se reduce la determinarea punctului critic (punct de echilibru, prag de rentabilitate).
Prin punctul critic se înțelege volumul vânzărilor, la care întreprinderea deja nu mai are pierderi, dar nu are încă nici profit. In punctul critic veniturile totale din vânzări sunt egale cu consumurile și cheltuielile totale ale întreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat în unități naturale și monetare.
Scopul analizei punctului critic constă în alegerea unui asemenea volum al vânzărilor, care va asigura întreprinderii un rezultat financiar nul.
La baza analizei corelației "cost-volum-profit" stă una din ecuațiile de bază ale microeconomiei:
Volumul vînzărilor=Consumuri și cheltuieli variabile+Consumuri și cheltuieli constante+Profit

Deoarece profitul în punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct:
Volumul vînzărilor=Consumuri și cheltuieli variabile+Consumuri și cheltuieli constante

sau
Prețul pentru o unitatexCantitatea unităților = ﴾Consumuri și cheltuieli variabile pe o unitatexCantitatea unităților﴿ +Consumuri și cheltuieli constante

Ținând cont de această ecuație poate fi determinat punctul critic în unități de produse:


Pragul de rentabilitate
(în unități de produse) =Consumuri și cheltuieli fixe Prețul pentru o unitate-Consumuri și cheltuieli variabile pe o unitate

a) Pragul de rentabilitate operational

Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000) = 370.000 u.m.

Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 = 170.000
Cheltuieli variabile = 200.000
Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 170.000 / (5 – 2) = 56.667 buc

b) Pragul de rentabilitate financiar

Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000) = 410.000 u.m.

Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000 = 210.000
Cheltuieli variabile = 200.000
Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc

 Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 210.000 / (5 – 2) = 70.000 buc

59. Să se analizeze poziția financiară a unei întreprinderi din sectorul industriei prelucrătoare cu următoarea situație bilanțieră:

Indicator     31.12.n
Imobilizări     30000
Stocuri     4000
Creante     5000
Disponibilități     1000
Capitaluri proprii     20000
Datorii mai mari de un an     5000
Datorii de exploatare     13000
Datorii bancare pe termen foarte scurt     2000

Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le in clase corespunzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite ‘structurile situatiilor financiare’.Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu.

I BILANT PATRIMONIAL

ACTIV
Active imobilizate = 30.000
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =
=4000 + 5000 + 1000 = 10.000
TOTAL ACTIVE = 130.000

PASIV
Capital si rezerve = 20.000
Datorii pe ternem lung = 5000
Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=
13.000 + 2.000 = 15.000
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 40.000

II BILANTUL FUNCTIONAL

Reprezinta un alt instrument util pentru analiza financiara, el fiind un bilant contabil retratat, posturile fiind ordonate intr-o logica si o oprica diferita de cea dupa functiunea conturilor.
Practic, pentru a ordona din punct de vedere functional posturile bilantului contabil, este suficient sa stabilim apartanenta acestora la unul dintre ciclurile de functionare, si anume:
-    ciclul de investitii
-    ciclul de exploatare
-    ciclul de finantare
Din punct de vedere structural, bilantul se prezinta astfel:
ACTIV    PASIV
I active stabile(aciclice) AS      I surse stabile (aciclice) SS
II active ciclice aferente exploatarii  ACE     II surse ciclice de exploatare SCE
III active ciclice din afara exploatarii ACAE     III susrse ciclice din afara exploatarii SCAE
IV trezorerie de activ TA    IV trezorie de pasiv TP

III ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A INTREPRINDERII

A . ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI
    

a) RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE = ACTIVE IMOBILIZATE * 100 =
                    TOTAL ACTIV

30.000      *100 = 23
                   130.000                                              

ACTIVE IMOBILIZATE = IMOB NECORPORALE + IMOB CORPORALE + IMOB IMOB. FIN
TOTAL ACTIVE = ACTIVE IMOBILIZATE + ACTIVE CIRCULANTE ( STOCURI+CREANTE+INVESTITII PE TERMEN SCURT + DISPONIBILITATI)

RATA IMOBILIZARILOR NECORPORALE = IMOB NECORPORALE  * 100
                         TOTAL ACTIV

RATA IMOBILIZARILOR CORPORALE = IMOB CORPORALE  * 100
                       TOTAL ACTIV

RATA IMOBILIZARILOR FINANCIARE = IMOBILIZARI FINANCIARE   * 100
                        TOTAL ACTIV

b) RATA ACTIVELOR CIRCULANTE = ACTIVE CIRCULANTE * 100 = 12.000    *100 = 10
                          TOTAL ACTIV              130.000
ACTIVE CIRCULANTE = STOCURI+CREANTE+INVESTITII PE TERMEN SCURT + DISPONIBILITATI

RATA STOCURILOR = STOCURI   * 100  = 4000   *100  =   31
                               TOTAL ACTIV            130.000

RATA CREANTELOR COMERCIALE = CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE *100 = 5000    *100 = 4
                    TOTAL ACTIV                130.000

RATA DISPONIBILITATILOR = DISPONIBILITATI SI ACTIVE ASIMILATE*100=1000    *100=1
                    TOTAL ACTIV                                            130.000
          

B ) ANALIZA STRUCTUTII SURSELOR DE FINANTARE

a)    RATA STABILITATII FINANCIARE = CAPITALUL PERMANENT  * 100
TOTAL PASIV

= 20.000              * 100 =  16
    130.000
Capital propriu = capital + prime de capital + rezerve de reevaluare + rezerve + sau - rezultatul reportat + sau - rezultatul exercițiului
Capital permanent = capital propriu + provizioane pentru riscuri și cheltuieli + datorii pe termen lung
      b) RATA AUTONOMIEI GLOBALE = CAPITAL PROPRIU * 100 = 20000 *100 = 16
                                 TOTAL PASIV                   130.000

c)    RATA DATORIILOR PE TERMEN SCURT = DATORII PE TERMEN SCURT * 100=
TOTAL PASIV
2000         *100 = 2
130.000

d)    RATA DATORIILOR TOTALE = DATORII TOTALE *100=20.000 *100=16
TOTAL PASIV               130.000


IV ANALIZA ACTIVULUI NET

ACTIVUL NET REPREZINTA INTERESUL REZIDUAL AL PROPRIETARELOR IN ACTIVELE INTREPRINDERII DUPA DEDUCEREA TUTUROR DATORIILOR SALE, FIIND SIMILAR AVUTIEI ACESTORA CA URMARE A ALOCARII SI IMPLICARII CAPITALURILOR IN ACTIVITATEA SA.
VALOAREA PATRIMONIALA A INTREPRINDERII COINCIDE CU ACTIVUL NET CONTABIL.
a) METODA SINTETICA
Ant = At-D = 130.000-30.000= 100.000
Ant = activ net
At=active totale
D=datorii totale

b) METODA ADITIVA
Ant = Ks+Rz+Rr+Re-Rrep
Ks = capital social
Rz= rezerve
Rr= rezltatul reportat
Re=rezultatul exercitiului
Rrep=repartizarile efectuate de reultatul ex in cursul exercitiului respectiv

V ANALIZA CORELATIEI DINTRE FONDUL DE RULMENT, NEVOIA DE FOND DE RULMENT SI TREZORERIA NETA


A)  FONDUL DE RULMENT IN ACCEPTIUNE PATRIMONIALA  este indicatorul care exprima in marime absoluta lichiditatea unei intreprinderi ( pe termen scurt)

FR = CAPITALUI PERMANENTE – ACTIVE IMOBILIZATE
sau
FR = (CAPITALURI PROPRII + DATORII PE TERMEN LUNG ) – ACTIVE IMOBILIZATE
FR = (20.000+5000) – 100.000 = -75.000

Fondul de rulment patrimonial poate fi privit prin prisma surselor de finantare ca:
-    fond de rulment propriu RFp = capital propriu – active imobilizate
-    fond de rulment imprumutat Fri = datorii pe termen lung

NEVOIA DE FOND DE RULMENT reprezinta un element avand natura de activ si reprezinta acea parte a activelor circulante care trebuie finantare pe seama fondului de rulment
NFR = (active circulante – disponibilitati – investitii financiare) – obligatii pe termen scurt
Sau
NFR = (stocuri + creante) –(datorii pe termen scurt – credite pe termen scurt)
Trezoreria neta reprezinta indicatorul care pune in corelatie fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment si exprima:
•    daca este pozitiva, excedentul de numerar la sfarsitul unui exercitiu financiar
•    daca este negativa, nevoia de numerar la finalul unui exercitiu financiar, acoperita pe seama creditelor de trezorerie ( pe termen scurt)


B)  FONDUL DE RULMENT IN ACCEPTIUNE FUNCTIONALA
  
Fondul de rulment functional este denumit si fondul de rulment net global (FRNG) si reprezinta un element de pasiv, practic, resursa de finantare stabila destinata sa acopere activele stabile(imobilizarile)
FRNG = resurse stabile(aciclice) – active stabile (aciclice)

VI PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente = ACTIVE CURENTE/DATORII CURENTE (pe termen scurt)
Active curente (Indicatorul capitalului circulant) = 10.000/2000 = 5
* activ curente = stocuri + creante + disponibilitati = 4000+5000+1000=10.000
* datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =2000

Valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2;
Ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
Aprecierea generala este ca un nivel de 1,5 – 2 ,0 reprezinta un nivel asigurator al acestei rate, iar un nivel mai mic de 1,0 poate fi un semnal de alarma privind capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile scadente pe termen scurt.

b) Indicatorul lichiditatii imediate = (ACTIVE CURENTE – STOCURI )  / DATORII CURENTE          
= (10.000 ) / 2000 = 5

Un nivel de 0.8 -1.0 al acestui indicator este apreciat drept corespunzator, in vreme ce un nivel mai mic de 0.5 poate evidentia probleme de onorare a platilor scadente


2. Indicatori de risc:

a) Indicatorul gradului de indatorare =CAPITAL IMPRUMUTAT / CAPITAL PROPRIU * 100
        Sau                   CAPITAL IMPRUMUTAT / CAPITAL ANGAJAT * 100
Capital imprumutat
____________________  X 100 =5000 X 100 = 25%
Capital propriu                              20.000

Capital imprumutat    50.00                       X 100 = 20%
Capital angajat 5000+20000

unde:

* capital imprumutat = credite peste un an;
* capital angajat = capital imprumutat + capital propriu.

b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda.
"Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta."

formula de calcul = Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit / Cheltuieli cu dobanda

3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la:

Viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii;
Capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza ale entitatii;
* Viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar

Costul vanzarilor  = NR DE ORI
Stoc mediu

sau

Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate
=   Stoc mediu             X 365
     Costul vanzarilor

* Viteza de rotatie a debitelor-clienti
calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale; * exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate
.
= Sold mediu clienti    X 365
    Cifra de afaceri

O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). "

* Viteza de rotatie a creditelor-furnizor - aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali.

=  Sold mediu clienti                      X 365
    Achizitii de bunuri (fara servicii)

unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri.

* Viteza de rotatie a activelor imobilizate - evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate

=     Cifra de afaceri
       Active imobilizate

* Viteza de rotatie a activelor totale

=   Cifra de afaceri
        Total active

4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile:

a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere:
=   Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit
                    Capital angajat


unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente.

b) Marja bruta din vanzari
=    Profitul brut din vanzari  X 100
           Cifra de afaceri

O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim


FUZIUNE

39. SC ALPHA SA – absorbanta a SC BETA SA, preia prin fuziune, activul acesteia constand din cladiri 10.000 lei si disponibil la banca 5.000 lei si emite in schimb 1.000 actiuni noi cu o valoare nominala de 14/actiune. Ulterior, prima de fuziune se incorporeaza in capitalul social.

10000+5000-14000=1000 - prima de fuziune


456 = % 15000
1011 14000
1042 1000

% = 456 15000
212 10000
5121 5000

incorporarea primelor de fuziune in cap soc
1042 = 1012 1000


Administrarea și Lichidarea Întreprinderilor

4. Situația elementelor de activ și pasiv la societatea „X” conform bilațului întocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezintă astfel:
    Clădiri 20.000.000 lei
    Amortizarea clădirilor 12.000.000 lei
    Materii prime 2.000.000 lei
    Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei
    Clienți 2.500.000 lei
    Clienți incerți 500.000 lei
    Ajustări pentru deprecierea creanțelor clienți 200.000 lei
    Conturi la bănci 600.000 lei
    Furnizori de imobilizări 6.000.000 lei
    Provizioane pentru riscuri și cheltuieli 1.000.000 lei
    Capital subscris vărsat 5.000.000 lei
    Rezerve 1.000.000 lei

Operațiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezintă dupa cum urmează:
a) Clădirile au fost vândute cu 9.000.000 lei;
b) Materiile prime au fost vândute cu 1.440.000 lei;
c) Clienții incerți sunt în sumă de 500.000 lei, din care se încasează 240.000 lei, iar pentru încasarea înainte de termen a clienților cerți s-au acordat sconturi în sumă de 50.000 lei;
d) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceștia au acordat sconturi în sumă de 200.000 lei;
e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societății sunt în sumă de 520.000 lei;
Sa se întocmească bilanțul înainte de efectuarea partajului.

a)    Valorificarea imobilizarilor corporale:


•    Vanzarea cladirilor     461 =     %    10.710.000
7583    9.000.000
                    4427    1.710.000

•    Incasarea contravalorii cladirilor vandute     5121 = 461    10.710.000

•    Scaderea din evidenta a cladirilor vandute    %    = 212    20.000.000
.                             281        12.000.000
                            6583        8.000.000

•    Inchiderea contului 7583    7583 = 121    9.000.000

•    Inchiderea contului 6583    121 = 6583    8.000.000

b)    Valorificarea stocurilor:


•    Vanzarea materiilor prime    411 =  %    1.713.600
707    1.440.000
4427    273.600

•    Trecerea la marfuri a meteriilor prime si scaderea din gestiune a marfurilor vandute
371 = 301    2.000.000
607 = 371    2.000.000

•    Anularea provizionului     391 = 7814    400.000

•    Inchiderea contului 607     121 = 607    2.000.000

•    Inchiderea conturilor 707 si 7814     %   =  121    1.840.000
707        1.440.000
7814        400.000

•    Incasarea contravalorii materiilor prime vandute 5121 = 411    1.713.600

c)    Incasarea creantelor

•    Incasarea partiala de la clientii incerti      5121 = 4118     240.000

•    Trecerea pe cheltuieli a clientilor incerti neincasati     6588 = 4118 260.00

•    Anularea provizioanelor 491 = 7814    200.000

•    Incasarea clientilor incerti    5121 = 411    2.450.000

•    Acordarea sconturilor     667 = 411     50.000

•    Inchiderea conturilor 667 si 6588     121 = %    310.000
667    50.000
6588    260.00

•    Inchiderea contului 7814    7814 = 121    200.000

d)    Plata datoriilor

•    Plata furnizorilor de imobilizari    404 = 5121    5.800.000

•    Scont primit     404 = 767    200.000

•    Inchiderea contului 767    767 = 121    200.000

e)    Cheltuieli de lichidare

•    Cheltuieli efectuate     628 = 5121    520.000

•    Inchiderea contului 628    121 = 628    520.000

f)    Anularea provizioanelor pt riscuri si cheltuieli

•    Anularea provizioanelor     151 = 7812     1.000.000

•    INCHIDEREA CONTULUI 7812    7812 = 121    1.000.000

g)    Regularizare TVA

•    TVA de plata     4427 = 4423    1.983.600

•    Plata TVA    4423 = 5121    1.983.600

Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare / lichidare

h)    Impozitul pe profit pt profitul din lichidare

•    Impozitul pe profit datorat    691 = 441    352.500 (1.410.000 *25%)


•    Inchiderea contului 691    121 = 691    352.500


•    Virarea impozitului pe profit     441 = 5121     352.500

Bilantul inainte de efectuarea partajului

    
    Nr.
Rd.    Sold
A    B    1
B. ACTIVE CIRCULANTE         
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI    08    7.057.500
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd 05 la 08)    09    7.057.500
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE
INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN     11    0
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE ,
RESPECTIV DATORII CURENTE NETE ( rd 09+10-11-18)    12    7.057.500
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
CURENTE NETE ( rd 4+12-17)    13    7.057.500
J. CAPITAL SI REZERVE         
J. CAPITAL SI REZERVE     19    5.000.000
I. CAPITAL (rd 20 la 22(, din care:
Capital subscris varsat (1012)
(500.000 actiuni *10.000/actiune)    21    5.000.000
V REZERVE ( ct 1061)    26    1.000.000
VI EZULTATUL EX FINANCIAR ( ct 121) sold C    29    1.057.500
TOTAL CAPITALUIRI PROPRII
(rd 19+23+24-25+26+27-28+29-30-31)    32    7.057.500
TOTAL CAPITALURI
(rd. 32+33)    34    7.057.500


20. Care este termenul în care lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor de la ședinta comitetului creditorilor?

Lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor în termen de maximum 20 de zile de la data ședinței comitetului creditorilor.

45. Ce va cuprinde notificarea intrării în faliment?

prevederile Lg 85/2006 la art 107 alin
"(2) Prin hotărârea prin care se decide intrarea în faliment, judecătorul-sindic va pronunța dizolvarea societății debitoare și va dispune:
a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
b) în cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum și stabilirea atribuțiilor și a remunerației acestuia, în conformitate cu criteriile aprobate prin hotărâre a Guvernului;
c) în cazul procedurii simplificate, confirmarea, în calitate de lichidator al administratorului judiciar, desemnat conform art. 19 alin. (2) sau art. 34, după caz;
d) termenul maxim de la intrarea în faliment în cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar către lichidator, împreună cu lista actelor și operațiunilor efectuate după deschiderea procedurii menționate la art. 46 alin. (2);
e) întocmirea de către administratorul judiciar și predarea către lichidator, în termen de maximum 10 zile de la intrarea în faliment, în cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinzând numele și adresele creditorilor și toate creanțele acestora la data intrării în faliment, cu indicarea celor născute după deschiderea procedurii;
f) notificarea intrării în faliment.
(3) În cazul intrării în faliment, încheierea sau, după caz, sentința va indica și termenele prevăzute la art. 108 alin. (2) sau, după caz, la art. 109 alin. (2).
(4) După intrarea în faliment în procedura generală, dispozițiile art. 62 - 76 vor fi aplicate, dacă este necesar, în mod corespunzător, în ceea ce privește creanțele născute între data deschiderii procedurii și data intrării în faliment, precum și procedura de admitere a acestora.
(5) Debitorii intrați în procedura falimentului își acoperă pierderile anuale, stabilite prin declarația de impozit pe profit, din profiturile impozabile obținute în toată perioada, până la închiderea procedurii falimentului.
Art. 108 - (1) În cazul intrării în faliment în procedura generală, lichidatorul va trimite o notificare tuturor creditorilor menționați în lista depusă de debitor/administratorul judiciar, menționată la art. 107 alin. (2) lit. e), debitorului și oficiului registrului comerțului sau, după caz, registrului societăților agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mențiunii. Dispozițiile alin. (2) și (3) ale art. 61 se aplică în mod corespunzător.
(2) Notificarea va cuprinde:
a) termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanțelor menționate la alin. (3), în vederea întocmirii tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrării în faliment, precum și cerințele pentru ca o creanță înregistrată să fie considerată valabilă;
b) termenul de verificare a creanțelor menționate la alin. (3), de întocmire, afișare și comunicare a tabelului suplimentar al acestora, care nu va depăși 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) termenul de depunere la tribunal a contestațiilor, care va fi de cel puțin 10 zile înainte de data stabilită prin încheierea de intrare în faliment, pentru definitivarea tabelului definitiv consolidat;
d) termenul de întocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depăși 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. b).
(3) Vor fi supuse verificării toate creanțele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, născute după data deschiderii procedurii sau, după caz, al căror cuantum a fost modificat față de tabelul definitiv de creanțe sau față de programul de plată din planul de reorganizare, ca urmare a plăților făcute după deschiderea procedurii.
(4) Creanțele admise în tabelul definitiv de creanțe, în condițiile art. 74 alin. (2), nu vor mai fi supuse verificării; titularii acestor creanțe vor putea să formuleze contestații cu privire la creanțele și drepturile de preferință trecute de lichidator în tabelul suplimentar prevăzut la alin. (2) lit. b).
(5) Tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creanțelor admise împotriva averii debitorului, existente la data intrării în faliment, cu respectarea dispozițiilor art. 110.
(6) Titularilor de creanțe născute după deschiderea procedurii, care nu depun cererea de admitere a creanțelor în termenul prevăzut la alin. (2) lit. a), li se aplică, în mod corespunzător, prevederile art. 76."


31. Care sunt caracteristicile esențiale ale unei profesii contabile?

Caracteristicile esențiale ale unei profesii contabile sunt:
-deținerea unei competențe intelectuale specifice,
-obținută prin formare și învățământ;
-respectarea de către membri a unui ansamblu de valori și de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se referă la obiectivitate;
-recunoașterea unei datorii vizavi de public, în ansamblu.
Uneori datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor și de public, poate fi în contradicție cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligațiile lor de loialitate, vizavi de angajator.
Ținând seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale naționale să definească regului de rtică pentru membrii lor, încât să garanteze o calitate optimă a serviciilor și să păstreze încrederea publicului în profesie. Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproșabilă, pe independență, pe știință în profesie, pe competență.

Schimbati cifrele

Soldurile intermediare de gestiune(maniera continentala) reprezinta o serie de indicatori care ne ajuta sa analizam modul de obtinere a rezultatului firmei (profit sau pierdere) tinand cont de natura elementelor de cheltuieli inregistrate.
Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori sunt:
1. Marja comerciala(MC)-reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct aferent produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se contureze profilul firmei
MC=cifra de afaceri-costul marfii, produselor sau serviciilor vandute
MC = Venituri din vânzarea mărfurilor (4000) - Costul mărfurilor vândute (3200)- Cheltuieli cu materii prime(10000)
MC= -9200
2. Valoarea adaugata(VA) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa valorificarea bunurilor si serviciilor si deducerea cheltuielilor cu resursele externe consumate pentru derularea activitatii de baza a firmei;
VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieliu externe ale firmei
Cheltuieli externe =chelt cu mat. Consumabile, cu energia si apa, cu ambalajele, in intretinerea si reparatiile, cu chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport , protocol, reclama si publicitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii bancare si alte servicii prestate de terti
VA= MC (-9200)+ Producția vândută(34000)+ Producția stocată(2500)- Cheltuieli cu chirii(200)
VA = 27100
3. Excedentul brut de exploatare(EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa dupa ce s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuieli cu impozitele si taxele percepute de stat
EBE = VA – (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe)
EBE =27100 – (Cheltuieli salariale10000+ Cheltuieli cu asigurări sociale2000+Impozite și taxe 300) =27100 – 12300
EBE = 14800
4. Rezultatul exploatarii(RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile de exploatare
RE = EBE + (alte venituri din exploatare – alte chelt din exploatare ) – chelt cu amortizarea
RE= 14800 + (Venituri din provizioane de exploatare200+ Venituri din vânzarea mijloacelor fixe1000)-( Cheltuieli cu provizioane 200) - Cheltuieli cu amortizarea 1000= 14800+1000-1000
RE = 14800
5. Rezultatul curent (RC) reperzinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si cea financiara
RC=RE +(venituri financiare – cheltuieli financiare)
RC = 14800 + (Venituri din dobânzi200+ Venituri din diferențe favorabile de curs valutar 200) – (Cheltuieli cu dobânzi 800 + Cheltuieli cu provizioane financiare 100) = 14800 + 400-900
RC = 14300


Conform modelului de analiza anglo-saxon, soldurile intermediare de gestiune sunt:
1. Rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii = marja asupra cheltuielilor variabile
EBITDA = cifra de afaceri – chelt variabile de exploatare
Cifra de afaceri = Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 + Subvenții de exploatare
200 = 4200
Chelt variabile = Cheltuieli cu materii prime 10000 + Costul mărfurilor vândute 3200 + Cheltuieli salariale 10000 + Cheltuieli cu provizioane 200 + cheltuieli cu chirii 200 + Cheltuieli cu asigurări sociale 2000 + Impozite și taxe 300 = 25900
EBITDA = 4200 – 25900
EBITDA = - 21700
2. Rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit
EBIT = EBITDA – chelt cu amortizarea
EBIT = - 21700 - Cheltuieli cu amortizarea 1000
EBIT = - 22700
3. Rezultatul brut, inainte de plata impozitului pe profit
EBT = EBIT – chelt cu dobanzile
EBT = -22700 - Cheltuieli cu dobânzi 800
EBT = - 23500

Multumesc frumos

Ma poate ajuta cineva si pe mine cu aceasta grila?

13. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune:
a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei;
b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor ;
c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane;
d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil;
e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal;
f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor corespunzatoare;
g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la dezvoltarea carierei.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.


Multumesc frumos

Multumesc frumos

Va rog frumos imi poate da si mie cineva o adeverinta de vechime pt itm? Eu aveam un model dar azi la itm mi-au zis ca nu mai este valabil si la xerox nu aveau decat pt 0.25...si au zis ca sunt difertite fata de cele de 0.75

Este vorba de 390 nu de 394.

In MO scrie de 390 ca este lunar nu de 394....sau poate nu am gasit eu....poate cineva sa posteze Mo in care spune ca 394 este lunar??

Multumesc

8

La sectorul 6 am avut o firma care trece de la tva lunar la tva trimestrial. Am depus 010 dar 094 nu a vrut sa il primeasca deoarece "se depune 094 pentru anul 2009 cand ati fost tva lunar". Ca atare luni ma voi duce la posta sa pun 094 ca sa nu le vina ideea ca trebuia depusa si sa trebuiasca sa platesc amenda .

Multumesc mult

HANDA76, la Jan 14 2010, 02:44 PM, a spus:

Unde pot verifica starea unui dosar ...am intrat pe www.onrc.ro dar nu gasesc nicaieri

christina, la Jan 4 2010, 12:52 PM, a spus:

Si cum te-ai lamurit?? Facturezi cu tva sau fara??

5

7

9

2

Rezolvare: 9

Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le in clase corespunzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite ‘structurile situatiilor financiare’.Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu.

I BILANT PATRIMONIAL

ACTIV
Active imobilizate =30.000
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =
=4000 + 5000 + 1000 = 10.000
TOTAL ACTIVE = 130.000

PASIV
Capital si rezerve = 20.000
Datorii pe ternem lung = 5000
Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=
13.000 + 2.000 = 15.000
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 40.000

II BILANTUL FUNCTIONAL

Reprezinta un alt instrument util pentru analiza financiara, el fiind un bilant contabil retratat, posturile fiind ordonate intr-o logica si o oprica diferita de cea dupa functiunea conturilor.
Practic, pentru a ordona din punct de vedere functional posturile bilantului contabil, este suficient sa stabilim apartanenta acestora la unul dintre ciclurile de functionare, si anume:
- ciclul de investitii
- ciclul de exploatare
- ciclul de finantare
Din punct de vedere structural, bilantul se prezinta astfel:
ACTIV PASIV
I active stabile(aciclice) AS I surse stabile (aciclice) SS
II active ciclice aferente exploatarii ACE II surse ciclice de exploatare SCE
III active ciclice din afara exploatarii ACAE III susrse ciclice din afara exploatarii SCAE
IV trezorerie de activ TA IV trezorie de pasiv TP

III ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A INTREPRINDERII

A . ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI


a) RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE = ACTIVE IMOBILIZATE * 100 =
TOTAL ACTIV

30.000 *100 = 23
130.000

ACTIVE IMOBILIZATE = IMOB NECORPORALE + IMOB CORPORALE + IMOB IMOB. FIN
TOTAL ACTIVE = ACTIVE IMOBILIZATE + ACTIVE CIRCULANTE ( STOCURI+CREANTE+INVESTITII PE TERMEN SCURT + DISPONIBILITATI)


RATA IMOBILIZARILOR NECORPORALE = IMOB NECORPORALE * 100
TOTAL ACTIV

RATA IMOBILIZARILOR CORPORALE = IMOB CORPORALE * 100
TOTAL ACTIV

RATA IMOBILIZARILOR FINANCIARE = IMOBILIZARI FINANCIARE * 100
TOTAL ACTIV

b) RATA ACTIVELOR CIRCULANTE = ACTIVE CIRCULANTE * 100 = 12.000 *100 = 10
TOTAL ACTIV 130.000
ACTIVE CIRCULANTE = STOCURI+CREANTE+INVESTITII PE TERMEN SCURT + DISPONIBILITATI

RATA STOCURILOR = STOCURI * 100 = 4000 *100 = 31
TOTAL ACTIV 130.000

RATA CREANTELOR COMERCIALE = CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE *100 = 5000 *100 = 4
TOTAL ACTIV 130.000

RATA DISPONIBILITATILOR = DISPONIBILITATI SI ACTIVE ASIMILATE*100=1000 *100=1
TOTAL ACTIV 130.000






B ) ANALIZA STRUCTUTII SURSELOR DE FINANTARE

a) RATA STABILITATII FINANCIARE = CAPITALUL PERMANENT * 100
TOTAL PASIV

= 20.000 * 100 = 16
130.000
Capital propriu = capital + prime de capital + rezerve de reevaluare + rezerve + sau - rezultatul reportat + sau - rezultatul exercițiului
Capital permanent = capital propriu + provizioane pentru riscuri și cheltuieli + datorii pe termen lung
b) RATA AUTONOMIEI GLOBALE = CAPITAL PROPRIU * 100 = 20000 *100 = 16
TOTAL PASIV 130.000

c) RATA DATORIILOR PE TERMEN SCURT = DATORII PE TERMEN SCURT * 100=
TOTAL PASIV
2000 *100 = 2
130.000

d) RATA DATORIILOR TOTALE = DATORII TOTALE *100=20.000 *100=16
TOTAL PASIV 130.000


IV ANALIZA ACTIVULUI NET

ACTIVUL NET REPREZINTA INTERESUL REZIDUAL AL PROPRIETARELOR IN ACTIVELE INTREPRINDERII DUPA DEDUCEREA TUTUROR DATORIILOR SALE, FIIND SIMILAR AVUTIEI ACESTORA CA URMARE A ALOCARII SI IMPLICARII CAPITALURILOR IN ACTIVITATEA SA.
VALOAREA PATRIMONIALA A INTREPRINDERII COINCIDE CU ACTIVUL NET CONTABIL.
a) METODA SINTETICA
Ant = At-D = 130.000-30.000= 100.000
Ant = activ net
At=active totale
D=datorii totale

b) METODA ADITIVA
Ant = Ks+Rz+Rr+Re-Rrep
Ks = capital social
Rz= rezerve
Rr= rezltatul reportat
Re=rezultatul exercitiului
Rrep=repartizarile efectuate de reultatul ex in cursul exercitiului respectiv

V ANALIZA CORELATIEI DINTRE FONDUL DE RULMENT, NEVOIA DE FOND DE RULMENT SI TREZORERIA NETA


A) FONDUL DE RULMENT IN ACCEPTIUNE PATRIMONIALA este indicatorul care exprima in marime absoluta lichiditatea unei intreprinderi ( pe termen scurt)

FR = CAPITALUI PERMANENTE – ACTIVE IMOBILIZATE
sau
FR = (CAPITALURI PROPRII + DATORII PE TERMEN LUNG ) – ACTIVE IMOBILIZATE
FR = (20.000+5000) – 100.000 = -75.000

Fondul de rulment patrimonial poate fi privit prin prisma surselor de finantare ca:
- fond de rulment propriu RFp = capital propriu – active imobilizate
- fond de rulment imprumutat Fri = datorii pe termen lung

NEVOIA DE FOND DE RULMENT reprezinta un element avand natura de activ si reprezinta acea parte a activelor circulante care trebuie finantare pe seama fondului de rulment
NFR = (active circulante – disponibilitati – investitii financiare) – obligatii pe termen scurt
Sau
NFR = (stocuri + creante) –(datorii pe termen scurt – credite pe termen scurt)


Trezoreria neta reprezinta indicatorul care pune in corelatie fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment si exprima:
• daca este pozitiva, excedentul de numerar la sfarsitul unui exercitiu financiar
• daca este negativa, nevoia de numerar la finalul unui exercitiu financiar, acoperita pe seama creditelor de trezorerie ( pe termen scurt)


B) FONDUL DE RULMENT IN ACCEPTIUNE FUNCTIONALA

Fondul de rulment functional este denumit si fondul de rulment net global (FRNG) si reprezinta un element de pasiv, practic, resursa de finantare stabila destinata sa acopere activele stabile(imobilizarile)
FRNG = resurse stabile(aciclice) – active stabile (aciclice)

VI PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente = ACTIVE CURENTE/DATORII CURENTE (pe termen scurt)
Active curente (Indicatorul capitalului circulant) = 10.000/2000 = 5
* activ curente = stocuri + creante + disponibilitati = 4000+5000+1000=10.000
* datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =2000

Valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2;
Ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
Aprecierea generala este ca un nivel de 1,5 – 2 ,0 reprezinta un nivel asigurator al acestei rate, iar un nivel mai mic de 1,0 poate fi un semnal de alarma privind capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile scadente pe termen scurt.

b) Indicatorul lichiditatii imediate = (ACTIVE CURENTE – STOCURI ) / DATORII CURENTE
= (10.000 ) / 2000 = 5

Un nivel de 0.8 -1.0 al acestui indicator este apreciat drept corespunzator, in vreme ce un nivel mai mic de 0.5 poate evidentia probleme de onorare a platilor scadente





2. Indicatori de risc:

a) Indicatorul gradului de indatorare =CAPITAL IMPRUMUTAT / CAPITAL PROPRIU * 100
Sau CAPITAL IMPRUMUTAT / CAPITAL ANGAJAT * 100
Capital imprumutat
____________________ X 100 =5000 X 100 = 25%
Capital propriu 20.000

Capital imprumutat 50.00 X 100 = 20%
Capital angajat 5000+20000

unde:

* capital imprumutat = credite peste un an;
* capital angajat = capital imprumutat + capital propriu.

b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda.
"Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta."

formula de calcul = Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit / Cheltuieli cu dobanda

3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la:

Viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii;
Capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza ale entitatii;
* Viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar


Costul vanzarilor = NR DE ORI
Stoc mediu

sau

Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate
= Stoc mediu X 365
Costul vanzarilor

* Viteza de rotatie a debitelor-clienti
calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale; * exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate
.
= Sold mediu clienti X 365
Cifra de afaceri

O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). "

* Viteza de rotatie a creditelor-furnizor - aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali.



= Sold mediu clienti X 365
Achizitii de bunuri (fara servicii)

unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri.

* Viteza de rotatie a activelor imobilizate - evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate

= Cifra de afaceri
Active imobilizate

* Viteza de rotatie a activelor totale

= Cifra de afaceri
Total active

4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile:

a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere:
= Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit
Capital angajat


unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente.

b) Marja bruta din vanzari
= Profitul brut din vanzari X 100
Cifra de afaceri

O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim



18. Principala sursa de informare pentru management este contabilitatea. Transformarea contabilitatii intr-o contabilitate orientata spre conducere trebuie sa aduca in prim plan sustinerea deciziilor conducerii si nu documentatia activitatii trecute. Identificati informatiile furnizate de contabilitate pentru echipa manageriala. Studiu de caz: Societate de prestari servicii.

Managementul financiar are rolul de a face legatura intre management si contabilitate.
Managementul general stabileste obiectivele si strategiile generale ale unei companii, avand in vedere toate componentele activitatii firmei, din punct de vedere comercial, managerial si financiar. Managementul financiar are in vedere asigurarea stabilitatii financiare a afacerii, monitorizarea eficientei utilizarii tuturor resurselor companiei si ajustarea "punctelor critice" care genereaza pierderi, optimizarea costurilor si cash-flow-ului la dinamica afacerii.

Managerul, pe baza informatiilor financiar-contabile prelucrate corespunzator nevoilor proprii, poate sa evalueze si sa administreze eficient resursele de care dispune firma (resurse financiare, materiale si umane) in vederea realizarii obiectivelor si strategiilor stabilite pentru dezvoltarea si consolidarea activitatii firmei.

Contabilitatea financiara este orientata catre persoanele din exteriorul firmei (actionari, banci, etc), iar informatiile sunt furnizate sub forma unor rapoarte standardizate, cum ar fi : Bilantul Contabil, Contul de Rezultate, Fluxul de Numerar.
Contabilitatea manageriala este orientata catre persoanele din interiorul firmei (manageri, specialisti, etc.) iar rapoartele nu au o forma standardizata, ci sunt intocmite in functie de cerintele utilizatorilor.

Principalele instrumente ale managementului financiar sunt :
- situatiile financiare-contabile prelucrate conform cerintelor interne de raportare manageriala : contul de rezultate, bilantul financiar, fluxul de numerar
- diagnosticul financiar pe baza de indicatori
- analiza veniturilor, costurilor si profitului
- determinarea pragului minim de rentabilitate
- analiza incasarilor si platilor ; codificarea clientilor si furnizorilor
- politicile interne ale firmei
- sistemul de bugete ale firmei si controlul bugetar

Managementul financiar ofera informatiile de baza pentru realizarea lucrarilor de analiza economico-financiara si pentru elaborarea planurilor financiare pe termen lung si scurt.
Pentru cunoasterea starii de sanatate a firmei este necesar sa functioneze un sistem intern de raportari manageriale, care sa semnaleze punctele tari si punctele slabe din activitatea companiei
Managementul financiar este domeniul prin care se dezvolta un sistem de comunicare intre specialistii din domeniul economico-financiar (economisti, contabili, analisti financiar etc) si top-managerii nefinantisti.

STUDIU DE CAZ – companie de dimensiune mediu SC MOD TRANS SRL

Managerii – stabilesc obiective generale cum ar fi: cifra de afaceri, profitul net, nivelul minim al disponibilitatilor banesti.
Analistii financiari – asista conducerea sa stabileasca obiectivele, analizeaza rezultatele obtinute si anticipeaza performantele financiare pe termen lung si scurt
Economistii din dep. Contabilitate – inregistreaza toate documentele aferente veniturilor si cheltuielilor si cele aferente investitiilor ;
Economistii din dep. Financiar – inregistreaza toate documentele aferente incasarilor si platilor

1.Managerul a stabilit ca obiectiv pentru anul 2009 : Cifra de Afaceri
= 100.000 euro si disponilibilitati banesti la sfarsitul perioadei in valoare de 10.000 euro
2.Analistul financiar verifica realismul acestui obiectiv si coordoneaza fundamentarea bugetului cifrei de afaceri tinand cont de estimarea vanzarilor pe categorii de produse, pe zone de desfacere, pe categorii de clienti, pe retele de desfacere etc ; obiectivul este realist daca estimarile privind CA grupe de produse = CA pe zone = CA pe clienti = CA pe zone geografice = CA pe retele de desfacere = 100.000 euro ; deasemenea, va propune politicile de finantare comerciala sau bancara astfel incat sa se realizeze si obiectivul privind disponibilitatile stabilite.
3.Economistii din dep. contabilitate vor organiza evidenta financiar-contabila astfel incat sa poata oferi informatiile necesare pentru compararea rezultatelor obtinute cu estimarile elaborate pe elemente componente.
Conturile contabile generale aferente cifrei de afaceri vor fi detaliate conform necesitatilor de analiza si raportare cerute de contabilitatea manageriala
704 / zona geografica / grupa de produse
4. Economistii din dep. Financiar vor urmari sa mentina echilibrul intre fluxul de incasari si cel de plati astfel incat sa se atinga obiectivul stabilit.

Managerii sunt preocupati atat de contabilitatea generala cat si de contabilitatea de gestiune.
Economistii din dep. Financiar-contabil sunt interesati mai ales de contabilitatea generala, care presupune intocmirea situatiilor financiare conform normelor legale.
Analistii financiari sunt preocupati mai ales de contabilitatea manageriala. .
Managementul financiar presupune identificarea acelor metode si instrumente care se adapteaza cel mai bine conditiilor existente si obiectivelor stabililite pe termen lung si scurt.


Pentru fuziune uita-te la atasamente.