2
2. Dispuneti de urmãtoarele date: cifra de afaceri 53.400 u.m., cheltuielile fixe 14.554
u.m. si costul variabil 32.036 u.m. Cu câte procente poate sã scadã cifra de afaceri a
societãtii pentru ca aceasta sã nu suporte pierderi?
3. O societate vinde în prezent 5.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., pret de
vânzare unitar 12 u.m., costuri fixe 5.000 u.m. Cu cât pot sã scadã vânzãrile pentru ca
firma sã nu aibã pierderi?
4. O societate vinde în prezent 5.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., pret de
vânzare unitar 12 u.m., costuri fixe 5.000 u.m. Ce cantitate trebuie vândutã pentru a
obtine un profit de 7.000 u.m.?
5. O societate vinde în prezent 10.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., pret
de vânzare unitar 12 u.m., costuri fixe 10.000 u.m.
a. Calculati cantitatea care trebuie vândutã pentru ca rezultatul sã fie 0.
b. Cu cât trebuie sã creascã vânzãrile pentru ca rezultatul sã fie 14.000?
6. O societate vinde în prezent 10.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., pret de vânzare unitar 12 u.m., costuri fixe 10.000 u.m. Se estimeazã o crestere a costurilor variabile cu 10%. Cu cât trebuie sã creascã vânzãrile pentru ca profitul sã rãmânã constant?
7. O societate vinde în prezent 10.000 de produse, cost variabil unitar 10 lei, pret de
vânzare unitar 12 lei, costuri fixe 10.000 lei. Dacã ar scãdea pretul cu 0,5 lei, vânzãrile
ar creste cu 10%. Este decizia acceptabilã?
8. O societate vinde în prezent 10.000 de produse, cost variabil unitar 10 lei, pret de
vânzare unitar 12 lei, costuri fixe 10.000 lei. Dacã ar creste pretul cu 0,5 lei si s-ar
investi în publicitate suma de 2.000 lei, vânzãrile ar creste cu 500 bucãti. Este decizia
acceptabilã?
1. Managerul unei mici societãti de productie este interesat de structura costului întreprinderii sale. Astfel, în situatia de fatã, societatea sa produce 500 de bucãti din produsul P (singurul produs fabricat), pe care îl vinde cu 1.000 lei bucata. Costurile variabile unitare implicate sunt de 700 lei, iar costurile fixe totale sunt de 100.000 lei. Managerul societãtii analizeazã posibilitatea schimbãrii structurii costului astfel: el considerã cã un efort investitional suplimentar de 200.000 lei în masini de productie ar avea drept consecintã scãderea costului variabil unitar la 300 lei. Utilizând metoda direct-costing (costurilor variabile), prezentati diferite calcule care l-ar putea ajuta sã ia decizia respectivã.
2. Cifra de afaceri a unei societãti este de 200.000 lei, marja asupra cheltuielilor variabile este de 50.000 lei, iar nivelul levierului operational este 5. Care este valoarea
rezultatului dacã cifra de afaceri creste la 250.000 lei?
3. O societate realizeazã prin vânzarea a 15.000 de bucãti din produsul sãu o cifrã de afaceri de 225.000 lei, suportând pierderi de 5.000 lei. Costurile suportate pentru producerea si vânzarea acestui produs sunt de 230.000 lei, împãrtite astfel:
– materie primã (variabile): 105.000 lei;
– personal (jumãtate variabile si jumãtate fixe): 60.000 lei;
– amortizare imobil si masini de productie (fixe): 45.000 lei;
– diverse (fixe): 20.000 lei.
Managerul societãtii cunoaste faptul cã are capacitatea de a produce si vinde pânã la 20.000 bucãti din produsul sãu. Care este cantitatea de produs fabricatã si vândutã care i-ar permite sã nu mai suporte pierderi?
4. Pentru un produs s-au stabilit urmãtoarele standarde:
– consum unitar de materie primã: 2 kg;
– cost de achizitie 3 lei/kg.
În cursul perioadei s-au fabricat 2.000 bucãti de produse, pentru care s-au consumat 3.800 kg de materie primã, achizitionatã la 3,1 lei/kg. Calculati abaterile pentru materia primã.
5. Pentru un produs s-au stabilit urmãtoarele standarde:
– consum unitar pentru manopera directã: 2 ore;
– tarif orar 10 lei.
În cursul perioadei s-au fabricat 3.000 bucãti de produse, pentru care s-au consumat 6.200 ore de manoperã, costul total al manoperei fiind de 68.200 lei. Calculati abaterile pentru manopera directã.
6. O societate a achizitionat la 01.07.N un utilaj cu un pret de achizitie de 90.000 u.m.; costurile de punere în functiune sunt de 15.000 u.m. Se estimeazã o duratã de amortizare de 5 ani, o valoare rezidualã de 5.000 u.m. si un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 existã indicia cã activul este depreciat si se efectueazã testul de depreciere. Se estimeazã o valoare justã de 76.000 u.m., costurile estimate de vânzare sunt de 2.000 u.m., iar valoarea de utilitate estimatã este de 73.000 u.m.
Efectuati testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor”.
7. O societate a achizitionat la 01.07.N un utilaj cu un pret de achizitie de 90.000 u.m.; costurile de punere în functiune sunt de 15.000 u.m. Se estimeazã o duratã de amortizare de 5 ani, o valoare rezidualã de 5.000 u.m. si un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 se reevalueazã activul la valoarea justã de 110.000 u.m. Sã se contabilizeze reevaluarea prin procedeul reevaluãrii valorii nete si sã se calculeze amortizarea pentru exercitiul N+2, conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”.
8. O societate a achizitionat la 01.07.N un utilaj cu un pret de achizitie de 90.000; costurile de punere în functiune sunt de 15.000 u.m. Se estimeazã o duratã de amortizare de 5 ani, o valoare rezidualã de 5.000 u.m. si un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 se reevalueazã activul la valoarea justã de 72.000 u.m. Comentati efectele reevaluãrii conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”.
9. O societate achizitioneazã la 01.01.N un utilaj la un cost de achizitie de 16.000 u.m. pentru care se estimeazã o duratã de utilizare de 5 ani, o valoare rezidualã de 1.000 u.m. si un mod de amortizare linear. În exercitiul N+1 se estimeazã o duratã de utilizare mai mare cu un an si o valoare rezidualã de 500 u.m. La începutul exercitiului N+2 se efectueazã modernizãri în sumã de 2.000 u.m. care conduc la reducerea consumului de energie cu 10%. Calculati amortizarea pentru durata de viatã a activului conform IAS 16 „Imobilizãri corporale
10. O societate achizitioneazã la 01.01.N un utilaj la un cost de achizitie de 16.000 u.m. pentru care se estimeazã o duratã de utilizare de 5 ani, o valoare rezidualã de 1.000 u.m. si un mod de amortizare linear. La sfârsitul exercitiului N+1 acesta se reevalueazã la valoarea justã de 12.000 u.m. În exercitiul N+2 se reestimeazã valoarea rezidualã la 1.500 u.m., iar în N+3 se prelungeste durata de amortizare cu un an. Calculati amortizarea pentru durata de viatã a activului conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”.
11. O societate a achizitionat la 01.07.N un utilaj cu un pret de achizitie de 90.000 u.m.; costurile de punere în functiune sunt de 15.000 u.m. Se estimeazã o duratã de amortizare de 5 ani, o valoare rezidualã de 5.000 u.m. si un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 existã indicia cã activul este depreciat si se efectueazã testul de depreciere. Se estimeazã o valoare justã de 77.000 u.m., costurile estimate de vânzare sunt de 1.000 u.m., iar valoarea de utilitate estimatã este de 73.000 u.m. Efectuati testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor”.
adresa mail mariacica98@yahoo.com
