Postat 13 June 2007 - 04:49 PM
Buna ziua la toti,
Pentru cei care nu au stiut sau pentru cei care doar au auzit, aveti obligatia ([u]orice firma din Romania, indiferent de natura si volumul activitatii) sa desemneze o persoana de contact cu Oficiul National privind prevenirea si Combaterea Spalarii banilor din Bucuresti. Nedesemnarea acestei persoane se taxeaza cu minim 15.000 RON amenda. Daca aveti operatiuni prin casa (numerar), cu persoane fizice, mai mari de 10.000 euro, aceste operatiuni tb declarate si ele. Nedeclararea acestor operatiuni se taxeaza cu minim 10.000 RON amenda. Atat Garda financiara, cat si Finantele pot da aceste amenzi. Textul de lege care reglementeaza aceste aspecte este L656/2002 modificata. In continuare, atasez si legea, pentru cei care nu au acces la un program de legi. Grabiti-va si depuneti aceste imputerniciri la ei, ca sa nu luati o amenda care poate fi de minim 25.000 RON si acre poate ajunge la 80.000 RON. Formulare pentru declararea operatiunilor, le gasiti pe www.onpcsb.ro.
LEGE Nr. 656
din 7 decembrie 2002
pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor
Publicată în: Monitorul Oficial Nr. 904 din 12 decembrie 2002
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Cap. I
Dispoziții generale
Art. 1 - Prezenta lege instituie măsuri de prevenire și combatere a spălării banilor.
Art. 2 - În sensul prezentei legi:
a) prin spălarea banilor se înțelege infracțiunea prevăzută la art. 23;
b) prin bunuri se înțelege bunurile corporale sau necorporale, mobile ori imobile, precum și actele juridice sau documentele care atestă un titlu ori un drept cu privire la acestea;
c) prin tranzacție suspectă se înțelege operațiunea care, prin natura ei și caracterul neobișnuit în raport cu activitățile clientului, trezește suspiciunea de spălare a banilor.
Cap. II
Proceduri de identificare a clienților și de prelucrare a informațiilor referitoare la spălarea banilor
Art. 3 - (1) De îndată ce salariatul unei persoane juridice sau una dintre persoanele fizice prevăzute la art. 8 are suspiciuni că o operațiune ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor, va informa persoana desemnată conform art. 14. alin. (1), care va sesiza imediat Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, denumit în continuare Oficiul. Acesta va confirma primirea sesizării.
(2) Dacă Oficiul consideră necesar, poate dispune, motivat, suspendarea efectuării operațiunii pe o perioadă de 48 de ore.
(3) Dacă Oficiul consideră că perioada de 48 de ore nu este suficientă, poate solicita, motivat, înainte de expirarea acestui termen, Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție prelungirea suspendării efectuării operațiunii cu cel mult 3 zile lucrătoare. Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție poate autoriza o singură dată prelungirea solicitată sau, după caz, poate dispune încetarea suspendării operațiunii.
(4) Oficiul trebuie să comunice persoanelor prevăzute la art. 8, în termen de 24 de ore, decizia de suspendare a efectuării operațiunii ori, după caz, măsura prelungirii acesteia, dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.
(5) Dacă Oficiul nu a făcut comunicarea în termenul prevăzut la alin. (4), persoanele la care se referă art. 8 vor putea efectua operațiunea.
(6) Persoanele prevăzute la art. 8 ori persoanele desemnate conform art. 14 alin. (1) vor raporta Oficiului, în cel mult 24 de ore, efectuarea operațiunilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se realizează prin una sau mai multe operațiuni legate între ele.
(7) Prevederile alin. (6) se aplică și transferurilor externe în și din conturi pentru sume a căror limită minimă este echivalentul în lei a 10.000 euro.
(8) Se exceptează de la raportarea către Oficiu următoarele categorii de operațiuni derulate prin trezoreria statului: eliberări de sume în numerar privind drepturi salariale, plățile efectuate de către instituțiile publice, încasările de impozite, taxe, contribuții și orice alte venituri bugetare de la persoane fizice și juridice, inclusiv sumele în numerar depuse de către instituțiile publice, precum și operațiunile prevăzute la alin. (7).
(9) Forma și conținutul raportului pentru operațiunile prevăzute la alin. (1), (6) și (7) vor fi stabilite prin decizie a plenului Oficiului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 4 - Persoanele prevăzute la art. 8, care au cunoștință că o operațiune ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor, pot să efectueze operațiunea fără informarea prealabilă a Oficiului, dacă tranzacția se impune a fi efectuată imediat sau dacă neefectuarea ei ar zădărnici eforturile de urmărire a beneficiarilor tranzacției suspecte. Aceste persoane sunt obligate însă să informeze Oficiul de îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore, despre tranzacția efectuată, precizând și motivul pentru care nu au făcut informarea, potrivit art. 3.
Art. 5 - (1) Oficiul poate cere persoanelor menționate la art. 8, precum și instituțiilor competente datele și informațiile necesare îndeplinirii atribuțiilor stabilite de lege. Informațiile în legătură cu sesizările primite potrivit art. 3 și 4 au caracter confidențial.
(2) Persoanele prevăzute la art. 8 vor transmite Oficiului datele și informațiile solicitate, în termen de 30 de zile de la data primirii cererii.
(3) Secretul profesional la care sunt ținute persoanele prevăzute la art. 8 nu este opozabil Oficiului.
(4) Oficiul poate face schimb de informații, în baza reciprocității, cu instituții străine care au funcții asemănătoare și care au obligația păstrării secretului în condiții similare, dacă asemenea comunicări sunt făcute în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor.
Art. 6 - (1) Oficiul va proceda la analizarea și prelucrarea informațiilor, iar atunci când se constată existența unor indicii temeinice de spălare a banilor, informațiile vor fi transmise de îndată procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.
(2) Dacă în urma analizării și prelucrării informațiilor primite de Oficiu nu se constată existența unor indicii temeinice de spălare a banilor, Oficiul păstrează informațiile în evidență.
(3) Dacă informațiile prevăzute la alin. (2) nu sunt completate timp de 5 ani, ele se clasează în cadrul Oficiului.
(4) După primirea sesizărilor, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție poate solicita motivat Oficiului completarea acestora, dacă apreciază că informațiile sunt insuficiente.
(5) Oficiul are obligația de a pune la dispoziție Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție sau, după caz, Parchetului Național Anticorupție, la solicitarea acestora, datele și informațiile pe care le-a obținut potrivit dispozițiilor prezentei legi.
(6) Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție va comunica trimestrial, la cererea Oficiului, stadiul de rezolvare a sesizărilor transmise.
Art. 7 - Transmiterea cu bună-credință de informații, în conformitate cu prevederile art. 3 - 5, de către persoanele prevăzute la art. 8 sau de către persoanele desemnate potrivit art. 14 alin. (1) nu poate atrage răspunderea disciplinară, civilă sau penală a acestora.
Art. 8 - Intră sub incidența prezentei legi:
a) băncile, sucursalele băncilor străine și instituțiile de credit;
b) instituțiile financiare, cum ar fi: fonduri de investiții, societăți de investiții, societăți de administrare a investițiilor, societăți de depozitare, de custodie; societăți de valori mobiliare, fonduri de pensii și alte asemenea fonduri, care îndeplinesc următoarele operațiuni: creditarea, incluzând, printre altele, creditul de consum, creditul ipotecar, factoringul, finanțarea tranzacțiilor comerciale, inclusiv forfetarea, leasingul financiar, operațiuni de plăți, emiterea și administrarea unor mijloace de plată, cărți de credit, cecuri de călătorie și altele asemenea, acordarea sau asumarea de garanții și subscrierea de angajamente, tranzacții pe cont propriu sau în contul clienților prin intermediul instrumentelor pieței monetare, cecuri, ordine de plată, certificate de depozite etc., schimb valutar, produse financiare derivate, instrumente financiare legate de cursul valutar ori de rata dobânzilor, valori mobiliare, participarea la emiterea de acțiuni și oferirea de servicii legate de aceste emisiuni, consultanță acordată întreprinderilor în probleme de structură a capitalului, strategia industrială, consultanță și servicii în domeniul fuziunilor și al achizițiilor de întreprinderi, intermedierea pe piețele interbancare, administrarea de portofolii și consultanță în acest domeniu, custodia și administrarea valorilor mobiliare;
c) societățile de asigurări și reasigurări;
d) agenții economici care desfășoară activități de jocuri de noroc, amanet, vânzări-cumpărări de obiecte de artă, metale și pietre prețioase, dealeri, turism, prestări de servicii și orice alte activități similare care implică punerea în circulație a valorilor;
e) persoanele fizice și juridice care acordă asistență de specialitate juridică, notarială, contabilă, financiar-bancară, cu respectarea dispozițiilor legale privind secretul profesional;
f) persoanele cu atribuții în procesul de privatizare;
g) oficiile poștale și persoanele juridice care prestează servicii de transmitere de bani, în lei sau în valută;
h) agenții imobiliari;
i) trezoreria statului;
j) casele de schimb valutar;
k) orice altă persoană fizică sau juridică, pentru acte și fapte săvârșite în afara sistemului financiar-bancar.
Art. 9 - (1) Persoanele prevăzute la art. 8 au obligația să stabilească identitatea clienților la inițierea unor relații de afaceri, deschiderea unor conturi sau oferirea unor servicii.
(2) Obligația de identificare a clienților este necesară și în cazul altor operațiuni decât cele la care se referă alin. (1), a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se desfășoară prin una sau mai multe operațiuni legate între ele.
(3) De îndată ce există o informație că prin operațiune se urmărește spălarea banilor, se va proceda la identificarea clienților, chiar dacă valoarea operațiunii este mai mică decât limita minimă stabilită la alin. (2).
(4) Când suma nu este cunoscută în momentul acceptării tranzacției, persoana fizică sau juridică obligată să stabilească identitatea clienților va proceda la identificarea de îndată a acestora, atunci când este informată despre valoarea tranzacției și când a stabilit că a fost atinsă limita minimă prevăzută la alin. (2).
(5) Prevederile alin. (1) - (4) se aplică și operațiunilor desfășurate între persoane care nu sunt prezente fizic la efectuarea acestora.
Art. 10 - (1) Datele de identificare a clienților vor cuprinde:
a) în cazul persoanelor fizice - datele de stare civilă menționate în documentele de identitate prevăzute de lege;
b) în cazul persoanelor juridice - datele menționate în documentele de înmatriculare prevăzute de lege, precum și dovada că persoana fizică care conduce tranzacția reprezintă legal persoana juridică.
(2) În cazul persoanelor juridice străine, la deschiderea de conturi bancare vor fi solicitate acele documente din care să rezulte identitatea firmei, sediul, tipul de societate, locul înmatriculării, împuternicirea specială a celui care o reprezintă în tranzacție, precum și o traducere în limba română a documentelor autentificate de un birou al notarului public.
Art. 11 - În cazul în care există informații referitoare la clienții prevăzuți la art. 9 și 10, în sensul că tranzacția nu se desfășoară în nume propriu, persoanele juridice menționate la art. 8 vor lua măsuri pentru a obține date despre adevărata identitate a persoanei în interesul ori în numele căreia acționează acești clienți, inclusiv de la Oficiu.
Art. 12 - (1) Cerințele de identificare nu vor fi impuse societăților de asigurări și reasigurări menționate la art. 8, în legătură cu polițele de asigurare de viață, dacă prima de asigurare sau ratele de plată anuale sunt mai mici ori egale cu echivalentul în lei al sumei de 1.000 euro ori prima unică de asigurare plătită este, în echivalent lei, până la 2.500 euro. Dacă ratele de primă periodice sau sumele de plată anuale sunt ori urmează să fie mărite în așa fel încât să depășească limita sumei de 1.000 euro, respectiv de 2.500 euro, în echivalent lei, se va cere identificarea clienților.
(2) Cerințele de identificare a clienților nu sunt obligatorii în cazul subscrierii polițelor de asigurare emise de fondurile de pensii, obținute în virtutea unui contract de muncă sau datorită profesiei asiguratului, cu condiția ca polița să nu poată fi răscumpărată înainte de scadență și să nu poată fi folosită ca garanție sau colateral pentru obținerea unui împrumut.
(3) Cerințele de identificare a clienților nu se impun dacă s-a stabilit că plata se va face prin debitarea unui cont deschis pe numele clientului la o bancă sau la o instituție pentru economii.
Art. 13 - (1) În fiecare caz în care identitatea este solicitată potrivit prevederilor prezentei legi, persoana juridică sau persoana fizică prevăzută la art. 8, care are obligația identificării clientului, va păstra o copie de pe document, ca dovadă de identitate, sau referințe de identitate, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu data când se încheie relația cu clientul.
(2) Persoanele prevăzute la art. 8 vor păstra evidențele secundare sau operative și înregistrările tuturor operațiunilor financiare care fac obiectul prezentei legi, pentru o perioadă de 5 ani de la efectuarea fiecărei operațiuni, într-o formă corespunzătoare, pentru a putea fi folosite ca mijloace de probă în justiție.
Art. 14 - (1) Persoanele juridice prevăzute la art. 8 vor desemna una sau mai multe persoane care au responsabilități în aplicarea prezentei legi, ale căror nume vor fi comunicate Oficiului, împreună cu natura și cu limitele responsabilităților menționate.
(2) Persoanele desemnate conform alin. (1) răspund pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite în aplicarea prezentei legi.
Art. 15 - Persoanele desemnate conform art. 14 alin. (1) și persoanele prevăzute la art. 8 vor întocmi pentru fiecare tranzacție suspectă un raport scris, în forma stabilită de Oficiu, care va fi transmis imediat acestuia.
Art. 16 - (1) Persoanele juridice prevăzute la art. 8 vor stabili proceduri și metode adecvate de control intern pentru a preveni și a împiedica spălarea banilor și vor asigura instruirea angajaților pentru recunoașterea operațiunilor care pot fi legate de spălarea banilor și luarea măsurilor imediate ce se impun în asemenea situații.
(2) Oficiul va participa la programele speciale de instruire a reprezentanților persoanelor prevăzute la art. 8.
Art. 17 - (1) Autoritățile cu atribuții de control financiar, conform legii, și cele de supraveghere prudențială a persoanelor prevăzute la art. 8 vor verifica și vor controla, în cadrul atribuțiilor de serviciu, modul de aplicare a prevederilor prezentei legi, iar atunci când din datele obținute rezultă suspiciuni de spălare a banilor sau alte încălcări ale dispozițiilor prezentei legi vor informa de îndată Oficiul.
(2) Oficiul poate efectua verificări și controale comune cu autoritățile prevăzute la alin. (1) la persoanele menționate la art. 8.
Art. 18 - (1) Personalul Oficiului are obligația de a nu transmite informațiile primite în timpul activității decât în condițiile legii. Obligația se menține și după încetarea funcției, pe o durată de 5 ani.
(2) Persoanele prevăzute la art. 8 și salariații acestora au obligația de a nu transmite, în afara condițiilor prevăzute de lege, informațiile deținute în legătură cu spălarea banilor și de a nu avertiza clienții cu privire la sesizarea Oficiului.
(3) Este interzisă folosirea în scop personal de către salariații Oficiului și ai persoanelor prevăzute la art. 8 a informațiilor primite, atât în timpul activității, cât și după încetarea acesteia.
Cap. III
Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor
Art. 19 - (1) Oficiul funcționează ca organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Guvernului, cu sediul în municipiul București.
(2) Oficiul are ca obiect de activitate prevenirea și combaterea spălării banilor, scop în care primește, analizează, prelucrează informații și sesizează, în condițiile art. 6 alin. (1), Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.
(3) În vederea exercitării atribuțiilor sale, Oficiul are constituit un aparat propriu, la nivel central, a cărui organigramă se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(4) Oficiul este condus de un președinte cu rang de secretar de stat, numit de Guvern din rândul membrilor plenului Oficiului, care are calitatea de ordonator principal de credite.
(5) Plenul Oficiului este structura deliberativă și de decizie, fiind format din câte un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Justiției, Ministerului de Interne, Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, Băncii Naționale a României, Curții de Conturi și Asociației Române a Băncilor, numit în funcție pe o perioadă de 5 ani, prin hotărâre a Guvernului.
(6) În exercitarea atribuțiilor sale plenul Oficiului adoptă decizii cu votul majorității membrilor acestuia.
(7) Membrii plenului Oficiului trebuie să îndeplinească, la data numirii, următoarele condiții:
a) să fie licențiați și să aibă cel puțin 10 ani vechime într-o funcție economică sau juridică;
b) să aibă domiciliul în România;
c) să aibă numai cetățenia română;
d) să aibă exercițiul drepturilor civile și politice;
e) să se bucure de o înaltă competență profesională și morală neștirbită.
(8) Se interzice membrilor plenului Oficiului să facă parte din partide politice sau să desfășoare activități publice cu caracter politic.
(9) Funcția de membru al plenului Oficiului este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.
(10) Membrii plenului Oficiului au obligația să comunice de îndată, în scris, președintelui Oficiului apariția oricărei situații de incompatibilitate.
(11) În perioada ocupării funcției membrii plenului Oficiului vor fi detașați, respectiv raportul de muncă al acestora va fi suspendat, urmând ca la încetarea mandatului să revină la funcția deținută anterior.
(12) În caz de vacanță a unui post în cadrul plenului Oficiului, conducătorul autorității competente va propune Guvernului o nouă persoană, în termen de 30 de zile de la data vacantării postului.
(13) Mandatul de membru al plenului Oficiului încetează în următoarele situații:
a) la expirarea termenului pentru care a fost numit;
b) prin demisie;
c) prin deces;
d) prin imposibilitatea de exercitare a mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni;
e) la survenirea unei incompatibilități;
f) prin revocare de către autoritatea care l-a numit.
(14) Personalul angajat al Oficiului nu poate ocupa nici un post sau nu poate îndeplini vreo funcție în cadrul nici uneia dintre persoanele juridice prevăzute la art. 8 în același timp cu activitatea de salariat al Oficiului.
(15) Pentru funcționarea Oficiului Guvernul va transmite în administrarea acestuia imobilele necesare - terenuri și clădiri - din domeniul public și privat, în termen de 60 de zile de la data înregistrării cererii.
(16) Oficiul poate participa la activitățile organismelor internaționale de specialitate și poate fi membru al acestora. Plenul Oficiului decide privind oportunitatea participării la astfel de activități.
Art. 20 - (1) Membrii plenului Oficiului beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru persoanele care îndeplinesc funcții de demnitate publică. Indemnizația membrilor plenului Oficiului se stabilește conform prevederilor art. 19 și ale pct. 6 din anexa nr. II/2 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Salarizarea personalului de specialitate și a personalului auxiliar de specialitate se realizează potrivit Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Nomenclatorul de funcții, condițiile de studii și de vechime pentru încadrarea, promovarea și salarizarea personalului Oficiului, precum și reglementarea legală în funcție de care se stabilește salarizarea sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
(4) Avansarea în grade și trepte profesionale a personalului prevăzut la alin. (2) se va realiza prin testare profesională, în condițiile de vechime stabilite conform anexei.
(5) Indemnizația de încadrare a personalului de specialitate, stabilită conform cap. I din anexă, este unica formă de remunerare lunară a activității corespunzătoare funcției fără acordarea nici unuia dintre sporurile prevăzute de Legea nr. 50/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și a obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial.
(6) Personalul auxiliar de specialitate beneficiază, pe lângă salariul de bază stabilit potrivit anexei la prezenta lege, și de sporurile prevăzute de Legea nr. 50/1996, republicată, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 83/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 334/2001, pentru funcțiile cu care se asimilează.
(7) Personalul din cadrul Oficiului, care ocupă funcții specifice sectorului bugetar, va fi salarizat conform legislației referitoare la salarizarea personalului din ministere și alte organe centrale de specialitate.
(8) Personalul salarizat în baza prezentei legi are dreptul pe perioada concediului de odihnă, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu indemnizația de încadrare brută sau, după caz, la salariul de bază brut din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.
Cap. IV
Răspunderi și sancțiuni
Art. 21 - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, disciplinară, contravențională sau penală.
Art. 22 - (1) Constituie contravenție următoarele fapte:
a) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) și (6), art. 4 și 9;
b) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 5 alin. (2), art. 11, art. 13 - 15, art. 16 alin. (1) și la art. 17.
(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancționează cu amendă de la 20.000.000 lei la 100.000.000 lei, iar contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se sancționează cu amendă de la 30.000.000 lei la 200.000.000 lei.
(3) Sancțiunile prevăzute la alin. (2) se aplică și persoanelor juridice.
(4) Contravențiile se constată și amenda se aplică de personalul desemnat din cadrul Oficiului și al autorităților prevăzute la art. 17.
(5) Dispozițiile prezentei legi referitoare la contravenții se completează în mod corespunzător cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu excepția art. 28 și 29.
Art. 23 - (1) Constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani:
a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;
b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni;
c) dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni.
(2) Asocierea sau inițierea unei asocieri, aderarea ori sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de asocieri, în scopul săvârșirii infracțiunii de spălare a banilor se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani.
(3) Tentativa se pedepsește.
Art. 24 - Nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 18 constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 25 - (1) În cazul infracțiunilor prevăzute la art. 23 și 24 se aplică dispozițiile art. 118 din Codul penal privind confiscarea bunurilor.
(2) Dacă bunurile care fac obiectul infracțiunii prevăzute la art. 23 nu se găsesc, se confiscă echivalentul lor în bani sau bunurile dobândite în locul acestora.
(3) Pentru a garanta aducerea la îndeplinire a confiscării bunurilor se pot lua măsurile asigurătorii prevăzute de Codul de procedură penală.
Art. 26 - În cazul infracțiunilor prevăzute la art. 23 și 24, secretul bancar și secretul profesional nu sunt opozabile organelor de urmărire penală, după începerea de către procuror a urmăririi penale, și nici instanțelor de judecată.
Datele și informațiile solicitate de procuror sau de instanța de judecată se comunică de către persoanele prevăzute la art. 8, la cererea scrisă a procurorului, în cursul urmăririi penale, sau a instanței, în cursul judecății.
Art. 27 - (1) Când există indicii temeinice că o persoană care pregătește comiterea infracțiunii de spălare a banilor folosește sisteme de telecomunicații sau informatice, procurorul poate să dispună, pe o perioadă determinată, accesul la aceste sisteme.
(2) Procurorul poate, de asemenea, să dispună, când există indicii temeinice cu privire la săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, punerea sub supraveghere pe o durată determinată a conturilor bancare și a conturilor asimilate acestora.
(3) Dispozițiile art. 911 - 915 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător.
Cap. V
Dispoziții finale
Art. 28 - Identificarea clienților, potrivit art. 9, se va face de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 29 - Limita minimă a operațiunii prevăzute la art. 9 alin. (2) și limitele maxime ale sumelor prevăzute la art. 12 alin. (1) pot fi modificate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Oficiului.
Art. 30 - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Oficiul va prezenta Guvernului spre aprobare regulamentul său de organizare și funcționare.
Art. 31 - Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 21 ianuarie 1999, cu modificările ulterioare, se abrogă.
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 21 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 26 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.
17
GAMA, la Dec 21 2006, 12:35 AM, a spus: 
.gif)
.gif)
.gif)
