Buna ziua
Va rog frumos daca ma poate ajuta si pe mine cineva cu rezolvarea acestor probleme pt ca nu stiu de unde sa le apuc....:(

10. Societatea X a hotărât vânzarea unui grup de active, în acest sens a aprobat un plan de vânzare și a întocmit un plan de găsire a unui cumpărător la sfârșitul exercițiului N. La 31.12.N înainte de a clasifica grupul de active ca active destinate vânzării, grupul de active este format din următoarele elemente:
- fond comercial 10.000 u.m.
- clădiri 50.000 u.m. (clădirile au fost cumpărate la un cost de achiziție de 100.000 u.m., amortizarea fiind lineară, iar durata de utilitate 20 de ani)
- instalații de producție care au fost cumpărate la 1.01.N-2, la un cost de achiziție de 140.000 u.m., amortizarea fiind lineară pe 7 ani
- mărfuri 32.000 u.m.
- materii prime 11.000 u.m.
La 31.12.N există indicii de depreciere pentru clădiri, valoarea recuperabilă fiind de 40.000 u.m..
Costul de achiziție al mărfurilor a fost de 32.000 u.m., iar valoarea realizabilă netă este de 33.000 u.m.. Costul de achiziție al materiilor prime a fost de 11.000 u.m., iar valoarea realizabilă netă este de 8.000 u.m..
La 31.12.N pentru grupul de active destinat vânzării se estimează o valoare justă de 153.000 u.m. și cheltuieli de vânzare de 2.000 u.m.
Să se înregistreze în contabilitate operațiile efectuate de societatea X în exercițiile N și N+1. Care sunt politicile contabile specifice standardului IFRS 5 aplicate de societate? (toate valorile sunt exprimate în u.m.).


11.În cursul exercițiului N, o clinică stomatologică particulară a fost dată în judecată de unul dintre clienții săi pentru malpraxis. La sfârșitul exercițiului N, avocații clinicii precizează că societatea X nu are cum să piardă procesul. În exercițiul N+1, clientul a adus dovezi suplimentare în legături cu cazul său și, de această dată, avocații clinicii precizează că există o probabilitate destul de mare ca aceasta să piardă procesul și să plătească despăgubiri estimate la 20.000 um. Această clinică este asigurată conta riscurilor în proporție de 60%.
În vederea întocmirii situațiilor financiare, ce va trebui să facă contabilul clinicii stomatologice, la sfârșitul exercițiilor N și N+1 ?

12. Pe data de 20 decembrie N, consiliul de administrație al societății X a decis să renunțe la fabricarea unui produs, care se vinde din ce în ce mai greu. Pentru aceasta, fost aprobat un plan detaliat de restructurare, care menționează următoarele cheltuieli cu:
-indemnizațiile pentru concediere unei părți din salariați: 5.000 um;
-recalificarea personalului ce nu este concediat: 10.000 um;
-modificarea sistemului informatic în vederea utilizării sale ulterioare: 8.000 um;
-demontarea utilajelor care nu vor mai fi utilizate în procesul de producție și, astfel, cor fi vândute: 3.000 um;
-demontarea utilajelor ce vor fi utilizate la obținerea altor produse: 5.000 um;
-despăgubirile ce vor fi platite furnizorilor pentru renunțarea la contractele de aprovizionare, datorită abandonului produsului: 7.000 um;
-despăgubirile ce vor fi plățite clienților pentru neonorarea unor comezi, datorită abandonului produsului.
Decizia consiliului de administrație:
a)a fost anunțată, pe data de 29 decembrie N, celor afectați de restructurare: salariații, furnizorii și clienții;
b)a fost anunțată celor afectați de restructurare, pe data de 20 ianuarie N+1;
c)până la întocmirea situațiilor financiare ale exercițiului N, nu a fost anunțată celor afectați de restructurare.
Comentați situațiile prezentae mai sus și precizați dacă, la sfârșitul exercițiului N, este necesară recunoașterea unui provizion pentru restructurare ?

Postez si cateva probleme rezolvate poate are cineva nevoie de ele

1.Societatea Alfa a început construcția unei clădiri pe 16.05.N. Se estimează că aceasta va fi finalizată peste doi ani. În cursul exercițiului N, s-au efectuat următoarele plăți în numele construcției:
-pe 31.05.N: 200.000 u.m.
-pe 30.06.N: 90.000 u.m.
-pe 31.08.N: 170.000 u.m.
-pe 31.10.N: 310.000 u.m.
-pe 30.11.N: 130.000 u.m.
Total 900.000 u.m.
Plățile efectuate până la 31.08.N nu au fost onorate din împrumuturi cu caracter special, ci din alte împrumuturi. Pe 31.08.N, societatea Alfa a obținut un împrumut special pentru finanțarea construcției, pe termen de un an, de 540.000 u.m., cu o rată anuală a dobânzii de 10%, ce trebuie plătită la sfârșitul fiecărei luni. Excedentul de fonduri împrumutate a fost plasat temporar la o rată a dobânzii de 8% pe an. Toate plățile începând cu 31.08.N s-au realizat din împrumutul special cu excepția unei părți din plățile de la 30.11.N, care s-a realizat din împrumuturi generale.
Din cauza unor importante lucrări tehnice, lucrarea de construcție a fost suspendată pentru o perioadă de 20 zile.
Datoriile societății, la 31.12.N, sunt următoarele:
-împrumut bancar pe termen scurt: 540.000 u.m. (împrumutul cu caracter special);
-împrumut obligatar, contractat în N-2, numărul de obligațiuni 10.000, valoarea nominală a unei obligațiuni (egală cu prețul de rambursare) fiind de 1.000 u.m.. Rata anuală a dobânzii 9%; dobânda se plătește anual pe 31 decembrie, iar împrumutul este rambursabil în N+4.
-media creditelor primite în cont curent 1.000.000 u.m. în cursul exercițiului N, iar dobânzile aferente acestora 40.000 u.m.
Să se determine mărimea cheltuielilor cu dobânzile ce vor fi încorporate în costul activului construit (se aplică IFRS).

REZOLVARE

Clădirea este un activ calificat, astfel societatea va încorpora în costul de producție al acesteia dobânzile aferente atât împrumutului special, cât și altor împrumuturi.
Perioada de capitalizare începe la 31.05.N (la acest moment sunt îndeplinite cele trei condiții: plățile pentru activ au fost realizate, cheltuielile cu dobânzile au fost angajate și a început construcția activului).

Împrumutul special:
Cheltuielile cu dobânzile aferente împrumutului special:
540.000*10%*4/12 = 18.000 u.m.
Veniturile obținute din plasarea temporară a sumelor neutilizate:
- perioada 1.09.N – 31.10.N: (540.000 – 170.000)*8%*2/12 = 4.933 u.m.
- perioada 1.11.N – 30.11.N: (540.000 – 480.000)*8%*1/12 = 400 u.m.
Total venituri = 5.333 u.m.
Dobânzile aferente împrumutului special ce vor fi capitalizate = 18.000 – 5.333 = 12.667 u.m.
Alte împrumuturi (împrumuturi generale):
Dobânzile plătite în numele altor împrumuturi decât cel special:
- pentru creditele primite în cont curent 40.000 u.m.
- pentru împrumuturile obligatare 900.000 u.m. (10.000*1.000*9%)
Total dobânzi = 940.000 u.m.
Media altor împrumuturi aferente exercițiului N:
- pentru creditele primite în cont curent 1.000.000 u.m.
- pentru împrumuturile obligatare 10.000.000 u.m.
Total împrumuturi = 11.000.000 u.m.
Rata de capitalizare = 940.000/11.000.000 = 8,55%
Dobânzile aferente altor împrumuturi ce ar pute fi capitalizate
- pentru plățile efectuate pe 31.05.N: 200.000*8,55%*7/12 = 9.975 u.m.
- pentru plățile efectuate pe 30.06.N: 90.000*8,55%*6/12 = 3.848 u.m.
- pentru plățile efectuate pe 30.11.N: (130.000-60.000)*8,55%*1/12 = 499 u.m.
Total dobânzi încorporabile aferente altor împrumuturi = 14.322 u.m.
Total dobânzi încorporabile ce ar putea fi capitalizate în exercițiul N = Dobânzile aferente împrumutului special + Dobânzile aferente altor împrumuturi = 12.667 + 14.322 = 26.989 u.m.
Dar total dobânzi aferente exercițiului N 940.000 + 18.000 = 958.000 u.m., rezultă că dobânzile de 26.989 u.m. vor fi în întregime capitalizate (<958.000 u.m.).

2.La 1.01.N societatea Alfa achiziționează un utilaj cu un preț de cumpărare de 117.000 u.m., cheltuieli de transport de 33.000 u.m (transportul este efectuat de același furnizor). Din punct de vedere contabil activul se va amortiza linear pe 4 ani, valoarea reziduală fiind de 10.000 u.m., iar din punct de vedere fiscal linear pe 3 ani. La 31.12.N+1 se decide reevaluarea utilajului, valoarea justă fiind de 120.000 u.m. La sfârșitul duratei de utilitate se vinde utilajul la un preț de vânzare de 12.000 u.m.. Valoarea reziduală și reevaluarea nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal.
Să se înregistreze operațiile efectuate de întreprindere în perioada N – N+3 (achiziția, amortizarea, reevaluarea). Să se calculeze și să se înregistreze impozitele amânate. Să se precizeze care sunt politicile contabile aplicate de întreprindere (se aplică IFRS).

REZOLVARE

Înregistrările aferente exercițiului N:
1) la 01.01.N se înregistrează achiziția utilajului: Utilaje = Furnizori de imobilizări 150.000

2) la 31.12.N se calculează și se înregistrează amortizarea utilajului:
valoare amortizabilă : 150.000 – 10.000 = 140.000 u.m.
amortizare anuală contabilă: 140.000/4 = 35.000 u.m./an
amortizare anuală fiscală: 150.000/3 = 50.000 u.m./an
Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor = Amortizarea utilajelor 35.000

3) la 31.12.N având în vedere că există diferență între amortizarea contabilă și cea fiscală, trebuie calculate și înregistrate impozite amânate:
Utilaje
Valoare contabilă = 150.000 – 35.000 = 115.000
Baza fiscală = 150.000 – 50.000 = 100.000, rezultă o diferență temporară impozabilă de 15.000, care va determina:
Un sold final al Datoriei de impozit amânat de 15.000 * 16% = 2.400,
Dar soldul inițial al Datoriei de impozit amânat este 0, rezultă că se va înregistra o datorie de impozit amânat de 2.400


Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat = Datorii de impozit pe profit amânat 2.400

Înregistrările aferente exercițiului N+1:
1) la 31.12.N+1 se înregistrează amortizarea utilajului:
Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor = Amortizarea utilajelor 35.000

2) la 31.12.N+1 se decide reevaluarea utilajului, în acest scop se compară valoarea netă contabilă de la această dată cu valoarea justă:
Valoarea netă contabilă = 150.000 – 35.000*2 = 80.000
Valoarea justă = 120.000, rezultă o reevaluare pozitivă de 40.000, care se va înregistra astfel:
a) se anulează amortizarea cumulată prin deducerea acesteia din valoarea de intrarea a imobilizării:
Amortizarea utilajelor = Utilaje 70.000
b) se înregistrează rezerva din reevaluare:
Utilaje = Rezerve din reevaluare 40.000
3) la 31.12.N+1 se calculează și înregistrează impozitele amânate:
Utilaje
Valoare contabilă = 120.000
Baza fiscală = 150.000 – 50.000*2 = 50.000, rezultă o diferență temporară impozabilă de 70.000, care va determina:
Un sold final al Datoriei de impozit amânat de 70.000 * 16% = 11.200,
Dar soldul inițial al Datoriei de impozit amânat este 2.400, rezultă că se va înregistra o datorie de impozit amânat de 8.800, din care:
-afectând capitalurile proprii: 40.000 * 16% = 6.400
-afectând contul de profit si pierdere: 8.800 – 6.400 = 2.400
Rezerve din reevaluare = Datorii de impozit pe profit amânat
6.400
Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat = Datorii de impozit pe profit amânat 2.400

Înregistrările aferente exercițiului N+2:
1) la 31.12.N+2 se calculează și se înregistrează amortizarea utilajului:
valoare amortizabilă : 120.000 – 10.000 = 110.000 u.m.
amortizare anuală contabilă: 110.000/2 = 55.000 u.m./an
Cheltuieli privind amortizarea
imobilizărilor = Amortizarea utilajelor 55.000

2) la 31.12.N+2 se calculează și înregistrează impozitele amânate:
Utilaje
Valoare contabilă = 120.000 – 55.000 = 65.000
Baza fiscală = 150.000 – 50.000 * 3 = 0, rezultă o diferență temporară impozabilă de 65.000 care va determina:
Un sold final al Datoriei de impozit amânat de 65.000 * 16% = 10.400,
Dar soldul inițial al Datoriei de impozit amânat este 11.200, rezultă că se va anula o datorie de impozit amânat de 800 = (55.000 – 50.000)*16%
Datorii de impozit pe profit amânat = Venituri din impozitul pe profit
amânat 800

2) la 31.12.N+3 se vinde imobilizarea:
-livrarea utilajului:
Debitori diverși = Venituri din vânzarea activelor 12.000
- descărcarea din gestiune a utilajului :
%
Amortizarea utilajelor
Cheltuieli privind activele cedate = Utilaje 120.000
110.000
10.000

3) la 31.12.N+3 se transferă rezerva din reevaluare la rezervă realizată:
Rezerve din
reevaluare = Rezerve reprezentând surplusul
realizat din rezerve din reevaluare 33.600
4) la 31.12.N+3 se calculează și se înregistrează impozitele amânate:
Utilaje
Valoare contabilă = 0
Baza fiscală = 0
Nu avem diferențe temporare ceea ce va determina:
Un sold final al Datoriei de impozit amânat de 0,
Dar soldul inițial al Datoriei de impozit amânat este 10.400, rezultă că se va anula o datorie de impozit amânat de 10.400
Datorii de impozit pe profit amânat = Venituri din impozitul pe profit
amânat 10.400

Politicile contabile aplicate de întreprindere sunt:
1. Evaluarea inițială a unei imobilizări corporale se realizează la cost.
2. Costul de achiziție al unei imobilizări este format din : prețul de cumpărare, taxele vamale și toate cheltuielile directe atribuibile, angajate pentru a aduce activul în starea de utilizare prevăzută (cheltuieli de amenajare a amplasamnetului, cheltuieli de transport și de manipulare, cheltuieli de instalare, onorariile cuvenite arhitecților și inginerilor, costul estimat pentru demontarea, mutarea activului și restaurarea amplasamentului).
3. Imobilizările corporale (utilajele) se amortizează. Valoarea amortizabilă se determină scăzând valoarea reziduală din valoarea de intrare.
4. Dacă pentru un activ valoarea contabilă este mai mare decât baza fiscală rezultă o diferență temporară impozabilă, care va determina înregistrarea în contabilitate a unei datorii privind impozitele amânate.
5. După contabilizarea sa inițială ca activ, o imobilizare corporală trebuie să fie contabilizată astfel:
-la costul său diminuat cu amortizările cumulate și pierderile de valoare (prelucrarea de referință)
-la valoarea sa reevaluată, adică la valoarea justă la data reevaluării, diminuată cu amortizările ulterioare cumulate și pierderile de valoare ulterioare cumulate (prelucrarea alternativă).
6. Impozitele amânate se contabilizează pe seama unei cheltuieli sau a unui venit cu excepția impozitului generat de o tranzacție contabilizată direct în capitalurile proprii, când impozitul se contabilizează pe seama capitalurilor proprii.
7. Surplusul din reevaluare inclus în capitalurile proprii referitor la o imobilizare corporală poate să fie transferat direct în rezultatul reportat atunci când activul este derecunoscut (activul este retras sau cedat). Cu toate acestea, o parte a rezervelor din reevaluare (pentru o sumă egală cu diferența dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate și amortizarea calculată pe baza costului inițial al activului) poate fi transferată pe măsură ce activul este utilizat de întreprindere.
3.La 30.09.N societatea A finalizează realizarea în regie proprie a unei construcții, începută în ianuarie N, ale cărei costuri au fost de 1.500.000 lei. Durata de utilitate este 10 ani, regimul de amortizare liniar iar valoarea reziduală 600.000 lei. La 31.12.N+1 valoarea justă a unei construcții similare este 1.700.000 lei, durata de utilitate se reestimează la 12 ani, iar valoarea reziduală este 800.000 lei. La 31.12.N+2 valoarea justă a construcției este 1.000.000 lei, noua durată totală de utilitate fiind de 14 ani, iar valoarea reziduală de 400.000 lei. Din punct de vedere fiscal, durata de utilitate recunoscută este de 15 ani și valoarea reziduală este 0, iar reevaluările nu sunt recunoscute. Să se efectueze înregistrările contabile aferente exercițiilor financiare în care au loc reestimări (N, N+1, N+2). Cota de impozit pe profit 16%. Să se determine și impactul acestor prelucrări asupra situațiilor financiare. (precizăm că situațiile financiare vor surprinde doar posturile asupra cărora au intervenit modificări fără a ține cont de celelalte elemente de active, datorii, capitaluri proprii, venituri sau cheltuieli pe care ar putea să le dețină societatea respectivă) (se aplică IFRS).


Rezolvare
Înregistrările aferente exercițiului N:
1) pe parcursul exercițiului N se înregistrează cheltuielile realizate dupa natura lor, astfel:
Cheltuieli = %
Amortizarea imobilizărilor
Datorii
Stocuri 1.500.000

2) la 30.09.N se înregistrează finalizarea și recepția clădirii:
Construcții = Venituri din producția de imobilizări 1.500.000


3) la 31.12.N se determină și înregistrează amortizarea aferentă exercițiului N:
valoare amortizabilă = 1.500.000 – 600.000 = 900.000
amortizare liniară N = (900.000/10)*3/12 = 22.500

Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea construcțiilor 22.500


4) calculul și înregistrarea impozitelor amânate:
Valoare netă contabilă construcție = 1.500.000 – 22.500 = 1.477.500
Baza fiscală activ = 1.500.000 – (1.500.000/15)*(3/12) = 1.475.000
=> diferență temporară impozabilă = 2.500
Datorie cu impozitul amânat de înregistrat N = 2.500 * 16% = 400

Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 400

Tranzacțiile de mai sus vor afecta situațiile financiare astfel:

Bilanțul contabil:
Activ Sume Datorii și capitaluri proprii Sume
Construcții 1.477.500 Pierdere (22.900)
Datorii cu impozitul amânat 400


Cont de profit și pierdere: Elemente Sume
Venituri din producția de imobilizări 1.500.000
Cheltuieli legate de realizarea construcției, după natura lor (1.500.000)
Cheltuieli cu amortizarea (22.500)
Cheltuieli cu impozitul amânat (400)
Rezultat N (22.900)


Înregistrările aferente la 31.12.N+1:

1) se calculează și înregistrează amortizarea pentru exercițiul N+1:
valoare amortizabilă = 1.500.000 – 800.000 – 22.500 = 677.500
amortizare lunară N+1 = 677.500/(12ani*12luni – 3luni) = 4.805
amortizare N+1 = 4.805 * 12 = 57.660
Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea construcțiilor 57.660
2) se înregistrează reevaluarea favorabilă a clădirii, utilizând procedeul reevaluării valorii nete:
Valoare netă contabilă = 1.500.000 – 22.500 – 57.660 = 1.419.840
Valoare justă = 1.700.000 => rezervă favorabilă din reevaluare = 280.160
2.1) se anulează amortizarea cumulată:
Amortizarea construcțiilor = Construcții 80.160
2.2) se înregistrează rezerva din reevaluare majorând capitalurile proprii:
Construcții = Rezerve din reevaluare 280.160

3) calculul și înregistrarea impozitelor amânate:
Valoare netă contabilă construcție = 1.700.000
Baza fiscală activ = 1.500.000 –1.500.000/15 – 25.000 = 1.375.000
=> diferență temporară impozabilă = 325.000
Datorie cu impozitul amânat N+1 = 325.000 * 16% = 52.000, din care:
- Datorie existentă la 31.12.N: 400
- Partea aferentă capitalurilor proprii: 280.160 * 16% = 44.826
- Cheltuială curentă: (100.000 – 57.660) * 16% = 6.774
Rezerve din reevaluare = Datorie de impozit amânat 44.826

Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 6.774

Tranzacțiile de mai sus au următorul impact asupra situațiilor financiare:
Bilanțul contabil:

Construcții 1.700.000 Pierdere (64.434)
Rezerve din reevaluare 235.334
Datorii cu impozitul amânat 52.000
Cont de profit și pierdere:
Elemente Sume
Cheltuieli cu amortizarea (57.660)
Cheltuieli cu impozitul amânat (6.774)
Rezultat N+1 (64.434

Înregistrările aferente la 31.12.N+2:
1) se determină și înregistrează amortizarea pentru exercițiul N+2:
valoare amortizabilă = 1.700.000 – 400.000 = 1.300.000
amortizare lunară N+2 = 1.300.000/(14ani*12luni – 15luni) = 8.497
amortizare N+2 = 8.497 * 12 = 101.964

Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea construcțiilor 101.964

2) se înregistrează reevaluarea nefavorabilă a clădirii, utilizând procedeul reevaluării valorii nete:
Valoare netă contabilă = 1.700.000 – 101.964 = 1.598.036
Valoare justă = 1.000.000 => diferență negativă din reevaluare = 598.036,
din care: - diminuarea capitalurilor proprii(a rezervei favorabile din reevaluare
constituită în N+1): 280.160
- cheltuieli curente cu ajustări pentru deprecieri: 317.876
2.1) se anulează amortizarea cumulată:
Amortizarea construcțiilor = Construcții 101.964
2.2) se înregistrează diminuarea capitalurilor proprii:
Rezerve din reevaluare = Construcții 280.160
2.3) se înregistrează pierderea de valoare a construcției:
Cheltuieli cu ajustări pentru
deprecierea imobilizărilor = Ajustări pentru deprecierea
construcțiilor 317.876

3) calculul și înregistrarea impozitelor amânate:
Valoare netă contabilă construcție = 1.000.000
Baza fiscală activ = 1.500.000 – 2*1.500.000/15 – 25.000 = 1.275.000
=> diferență temporară deductibilă = 275.000
Creanțe de impozite amânate N+2 = 275.000 * 16% = 44.000, din care:
- Datorie existentă la 31.12.N+1 52.000, ce se va anula astfel: 44.826 vor diminua rezerva din reevaluare, iar 7.174 s-au constituit în exercițiile precedente afectând contul de rezultate sub forma unor cheltuieli și acum se vor relua la venituri;
- Veniturile generate în total provin din:
• pierderea de valoare: 317.876 * 16% = 50.860 și

•din diferența de amortizare: (101.964 – 100.000) * 16% = 314

Datorie de impozit amânat = Rezerve din reevaluare 44.826
Datorie de impozit amânat = Venituri din impozite amânate 7.174
Creanțe de impozit amânat = Venituri din impozite amânate 44.000

Tranzacțiile de mai sus au următorul impact asupra situațiilor financiare:

Bilanțul contabil: Activ Sume Datorii și capitaluri proprii Sume
Construcții 1.000.000 Pierdere (368.666)
Creanțe de impozite amânate 44.000 Rezerve din reevaluare 0
Datorii cu impozitul amânat 0


7.Societatea Z a construit o clădire la un cost de producție este de 120.000 u.m. Clădirea a fost dată în funcțiune la 1.01.N, fiind utilizată în cadrul procesului de producție. Durata de utilitate este estimată la 30 ani, iar metoda de amortizare este cea lineară. La sfârșitul exercițiului N+1, societatea primește o factură de la furnizorul care a efectuat lucrări de modernizare a clădirii în valoare de 14.000 u.m.
Societatea deține investiții imobiliare, pentru evaluarea cărora folosește modelul valorii juste. La 1.07.N+2 întreprinderea a închiriat clădirea altei societăți. La această dată valoarea justă a clădirii este de 124.500 u.m. La 31.12.N+2 valoarea justă devine 124.000 u.m. Tratamentul contabil este recunoscut din punct de vedere fiscal
Să se înregistreze operațiile efectuate de societatea Z în exercițiile N, N+1 și N+2. Care ar fi fost înregistrările contabile la 1.07.N+2 dacă valoarea justă era de 105.000 u.m.? (se aplică IFRS)

Rezolvare
1) la 31.12.N se calculează și se înregistrează amortizarea clădirii:
valoare amortizabilă : 120.000 – 0 = 120.000 u.m.
amortizare anuală: 120.000/30 = 4.000 u.m./an

Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor =Amortizarea clădirilor 4.000

2) la 31.12.N+1 se înregistrează amortizarea clădirii:
Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor =Amortizarea clădirilor 4.000
3) la 31.12.N+1 se înregistrează modernizarea clădirii:
Clădiri = Furnizori de imobilizări 14.000

Valoarea netă contabilă a clădirii la 31.12.N+1: 120.000 + 14.000 – 4.000*2 = 126.000
4) la 30.06.N+2 se calculează și se înregistrează amortizarea clădirii:
valoare amortizabilă : 126.000 – 0 = 126.000 u.m.
amortizare anuală: 126.000/28 = 4.500 u.m./an
amortizarea aferentă exercițiului N+2: 4.500*6/12 = 2.250 u.m.

Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor =Amortizarea clădirilor 2.250

Amortizarea cumulata până la 30.06.N+2: 4.000*2 + 2.250 = 10.250
Valoarea netă contabilă a clădirii la 30.06.N+2: 134.000 – 10.250 = 123.750
5) la 1.07.N+2 se înregistrează modificarea clasificării imobilului de la imobile ocupate de proprietar la investiții imobiliare:
a) anularea amortizării cumulate, prin imputarea asupra valorii de intrare a clădirii:

Amortizarea clădirilor = Clădiri 10.250
b) recunoașterea investiției imobiliare evaluate la valoare justă și a diferenței dintre valoarea justă și valoarea contabilă:
Investiții imobiliare = %
Clădiri
Rezerve din reevaluare 124.500
123.750
750

notă: După recunoașterea inițială, o entitate care alege modelul bazat pe valoarea justă va evalua toate investițiile sale imobiliare la valoare justă cu excepția situațiilor în care aceasta nu poate fi determinată în mod credibil. În cazul nostru societatea deține investiții imobiliare, pentru evaluarea cărora folosește modelul valorii juste.
notă: În cazul în care o proprietate imobiliară utilizată de posesor este transferată în categoria investițiilor imobiliare evaluate la valoarea justă, operația este considerată ca o reevaluare și diferența dintre valoarea justă și valoarea contabilă este tratată în conformitate cu IAS 16.
6) la 31.12.N+2 se recunoaște variația valorii juste:
Valoare justă anterioară = 124.500
Valoare justă actuală = 124.000, rezultă o pierdere de valoare de 500 u.m.
Cheltuieli privind investițiile imobiliare = Investiții imobiliare 500

Înregistrările contabile la 1.07.N+2 în situația în care valoarea justă era de 105.000 u.m.:
a) anularea amortizării cumulate, prin imputarea asupra valorii de intrare a clădirii:

Amortizarea clădirilor = Clădiri 10.250
b) recunoașterea investiției imobiliare evaluată la valoare justă și a diferenței dintre valoarea justă și valoarea contabilă:

%
Investiții imobiliare
Cheltuieli privind investițiile imobiliare = Clădiri 123.750
105.000
18.750

notă: Nu se vor înregistra impozite amânate, pentru că tratamentul contabil este recunoscut din punct de vedere fiscal (baza fiscală pentru activ este egală cu valoarea contabilă și nu există diferențe temporare).

eu le-am facut inainte sa inchida serviciul de raportare online. oare le mai pot depune in urna???

Am o firma infiintata in decembrie 2010 ....mai este valabil cu angajarea in 60 de zile oare? Eu nu am gasit unde scrie

Am si eu o problema daca ma poate ajuta cineva....nu s-a platit impozitul pe profit in anul 2009 si 2010(20.000 lei) iar acum la 31.10.2010 firma iese pe pirdere(50.000 lei). Dupa ce depun 101 se poate sa nu mai plateasca cei 20.000 lei(se compenseaza cu pierderea?) si sa plateasca doar penalizarile?

Pentru a factura cu tva 5 % trebuie sa indeplinesti cateva conditii:

„(2^1) Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construita locuinta include si amprenta la sol a locuintei. În sensul prezentului titlu, prin locuinta livrata ca parte a politicii sociale se intelege:
a) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept camine de batrani si de pensionari;
b) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii si centre de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap;
c) livrarea de locuinte care au o suprafata utila de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodaresti, a caror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depaseste suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, achizitionate de orice persoana necasatorita sau familie. Suprafata utila a locuintei este cea definita prin Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Anexele gospodaresti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cota redusa se aplica numai in cazul locuintelor care in momentul vanzarii pot fi locuite ca atare si daca terenul pe care este construita locuinta nu depaseste suprafata de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuintei, in cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de doua locuinte, cota indiviza a terenului aferent fiecarei locuinte nu poate depasi suprafata de 250 m2, inclusiv amprenta la sol aferenta fiecarei locuinte. Orice persoana necasatorita sau familie poate achizitiona o singura locuinta cu cota redusa de 5%, respectiv:
1. in cazul persoanelor necasatorite, sa nu fi detinut si sa nu detina nicio locuinta in proprietate pe care au achizitionat-o cu cota de 5%;
2. in cazul familiilor, sotul sau sotia sa nu fi detinut si sa nu detina, fiecare sau impreuna, nicio locuinta in proprietate pe care a/au achizitionat-o cu cota de 5%;
d) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, catre primarii in vederea atribuirii de catre acestea cu chirie subventionata unor persoane sau familii a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei.”

(10) Pentru cladirile prevazute la art. 140 alin. (2^1) lit. a), b) si d) din Codul fiscal, vanzatorul poate aplica cota de TVA de 5% daca cumparatorul va prezenta o declaratie pe propria raspundere, autentificata de un notar, din care sa rezulte ca va utiliza aceste cladiri conform destinatiei prevazute de lege, care va fi pastrata de vanzator pentru justificarea aplicarii cotei reduse de TVA de 5%.”

In cazul dvs nu este o locuinta "noua" deci nu va incadrati in aceste cerinte

In cazul dvs sunt valabile urmatoarele:[/u]

ART. 141 alin. (2) – (3) Scutiri pentru operatiuni din interiorul tarii
(2) Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa:
AC15-2 f) livrarea de catre orice persoana a unei constructii, a unei parti a acesteia si a terenului pe care este construita, precum si a oricarui alt teren. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea unei constructii noi, a unei parti a acesteia sau a unui teren construibil. In sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele: AC15-2
f) livrarea de catre orice persoana a unei constructii, a unei parti a acesteia si a terenului pe care este construita, precum si a oricarui alt teren. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea unei constructii noi, a unei parti a acesteia sau a unui teren construibil, daca este efectuata de o persoana impozabila care si-a exercitat ori ar fi avut dreptul sa-si exercite dreptul de deducere total sau partial a taxei pentru achizitia, transformarea sau construirea unui astfel de imobil. In sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele:
1. teren construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa constructii, conform legislatiei in vigoare;
2. constructie inseamna orice structura fixata in sau pe pamant;
3. livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a constructiei sau a unei parti a acesteia, dupa caz, in urma transformarii;
4. o constructie noua cuprinde si orice constructie transformata astfel incat structura, natura ori destinatia sa au fost modificate sau, in absenta acestor modificari, daca costul transformarilor, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii;
AC10 g) livrarile de bunuri care au fost afectate unei activitati scutite, in temeiul prezentului articol, daca taxa aferenta bunurilor respective nu a fost dedusa, precum si livrarile de bunuri a caror achizitie a facut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 alin. (5) lit. b) si art. 145^1. AC10
AC10 g) livrarile de bunuri care au fost afectate unei activitati scutite, in temeiul prezentului articol, daca taxa aferenta bunurilor respective nu a fost dedusa, precum si livrarile de bunuri a caror achizitie a facut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 alin. (5) lit. a) si b). AC10
(3) Orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor prevazute la alin. (2) lit. e) si f), in conditiile stabilite prin norme. ( adica puteti factura cu tva 24% dar trebuie notificare facuta la finante)


Daca s-a dedus tva la achizitia imobilului ( chiar daca a fost taxare inversa) sunteti obligat sa faceti ajustare de tva....

sau

conform circulara MF Nr. 52657 / 13.09. 2007



Nu se efectueaza ajustarea la vanzarile sub pret intrucat prevederile art. 149 din Codul fiscal nu se refera la vanzarile sub pret.


Pentru a factura cu tva 5 % trebuie sa indeplinesti cateva conditii:

„(2^1) Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construita locuinta include si amprenta la sol a locuintei. În sensul prezentului titlu, prin locuinta livrata ca parte a politicii sociale se intelege:
a) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept camine de batrani si de pensionari;
b) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii si centre de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap;
c) livrarea de locuinte care au o suprafata utila de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodaresti, a caror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depaseste suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, achizitionate de orice persoana necasatorita sau familie. Suprafata utila a locuintei este cea definita prin Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Anexele gospodaresti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cota redusa se aplica numai in cazul locuintelor care in momentul vanzarii pot fi locuite ca atare si daca terenul pe care este construita locuinta nu depaseste suprafata de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuintei, in cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de doua locuinte, cota indiviza a terenului aferent fiecarei locuinte nu poate depasi suprafata de 250 m2, inclusiv amprenta la sol aferenta fiecarei locuinte. Orice persoana necasatorita sau familie poate achizitiona o singura locuinta cu cota redusa de 5%, respectiv:
1. in cazul persoanelor necasatorite, sa nu fi detinut si sa nu detina nicio locuinta in proprietate pe care au achizitionat-o cu cota de 5%;
2. in cazul familiilor, sotul sau sotia sa nu fi detinut si sa nu detina, fiecare sau impreuna, nicio locuinta in proprietate pe care a/au achizitionat-o cu cota de 5%;
d) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, catre primarii in vederea atribuirii de catre acestea cu chirie subventionata unor persoane sau familii a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei.”

(10) Pentru cladirile prevazute la art. 140 alin. (2^1) lit. a), b) si d) din Codul fiscal, vanzatorul poate aplica cota de TVA de 5% daca cumparatorul va prezenta o declaratie pe propria raspundere, autentificata de un notar, din care sa rezulte ca va utiliza aceste cladiri conform destinatiei prevazute de lege, care va fi pastrata de vanzator pentru justificarea aplicarii cotei reduse de TVA de 5%.”

In cazul dvs nu este o locuinta "noua" deci nu va incadrati in aceste cerinte

In cazul dvs sunt valabile urmatoarele:[/u]

ART. 141 alin. (2) – (3) Scutiri pentru operatiuni din interiorul tarii
(2) Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa:
AC15-2 f) livrarea de catre orice persoana a unei constructii, a unei parti a acesteia si a terenului pe care este construita, precum si a oricarui alt teren. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea unei constructii noi, a unei parti a acesteia sau a unui teren construibil. In sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele: AC15-2
f) livrarea de catre orice persoana a unei constructii, a unei parti a acesteia si a terenului pe care este construita, precum si a oricarui alt teren. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea unei constructii noi, a unei parti a acesteia sau a unui teren construibil, daca este efectuata de o persoana impozabila care si-a exercitat ori ar fi avut dreptul sa-si exercite dreptul de deducere total sau partial a taxei pentru achizitia, transformarea sau construirea unui astfel de imobil. In sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele:
1. teren construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa constructii, conform legislatiei in vigoare;
2. constructie inseamna orice structura fixata in sau pe pamant;
3. livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a constructiei sau a unei parti a acesteia, dupa caz, in urma transformarii;
4. o constructie noua cuprinde si orice constructie transformata astfel incat structura, natura ori destinatia sa au fost modificate sau, in absenta acestor modificari, daca costul transformarilor, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii;
AC10 g) livrarile de bunuri care au fost afectate unei activitati scutite, in temeiul prezentului articol, daca taxa aferenta bunurilor respective nu a fost dedusa, precum si livrarile de bunuri a caror achizitie a facut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 alin. (5) lit. b) si art. 145^1. AC10
AC10 g) livrarile de bunuri care au fost afectate unei activitati scutite, in temeiul prezentului articol, daca taxa aferenta bunurilor respective nu a fost dedusa, precum si livrarile de bunuri a caror achizitie a facut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 alin. (5) lit. a) si b). AC10
(3) Orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor prevazute la alin. (2) lit. e) si f), in conditiile stabilite prin norme. ( adica puteti factura cu tva 24% dar trebuie notificare facuta la finante)


Daca s-a dedus tva la achizitia imobilului ( chiar daca a fost taxare inversa) sunteti obligat sa faceti ajustare de tva....

sau

conform circulara MF Nr. 52657 / 13.09. 2007



Nu se efectueaza ajustarea la vanzarile sub pret intrucat prevederile art. 149 din Codul fiscal nu se refera la vanzarile sub pret.

ART. 141 alin. (2) – (3) Scutiri pentru operatiuni din interiorul tarii
(2) Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa:
a) prestarile urmatoarelor servicii de natura financiar-bancara:
1. acordarea si negocierea de credite, precum si administrarea creditelor de catre persoana care le acorda;
2. negocierea garantiilor de credit ori a altor garantii sau orice operatiuni cu astfel de garantii, precum si administrarea garantiilor de credit de catre persoana care acorda creditul;
3. tranzactii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plati, viramente, creante, cecuri si alte instrumente negociabile, exceptand recuperarea creantelor;
4. tranzactii, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele si monedele utilizate ca mijloc legal de plata, cu exceptia obiectelor de colectie, si anume monede de aur, argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate în mod normal ca mijloc legal de plata sau monede de interes numismatic;
5. tranzactii, inclusiv negocierea, dar exceptand administrarea sau pastrarea în siguranta, cu actiuni, parti sociale în societati comerciale sau asociatii, obligatiuni garantate si alte instrumente financiare, cu exceptia documentelor care stabilesc drepturi asupra bunurilor;
6. administrarea de fonduri speciale de investitii;
a) prestarile urmatoarelor servicii financiare si bancare:
1. acordarea si negocierea de credite, precum si administrarea creditului de catre persoana care il acorda;
2. acordarea, negocierea si preluarea garantiilor de credit sau a garantiilor colaterale pentru credite, precum si administrarea garantiilor de credit de catre persoana care acorda creditul;
3. orice operatiune, inclusiv negocierea, legata de depozite financiare si conturi curente, plati, transferuri, debite, cecuri si alte efecte de comert, cu exceptia recuperarii de creante si operatiunilor de factoring:
4. emiterea, transferul si/sau orice alte operatiuni cu moneda nationala sau valuta ca mijloc de plata, cu exceptia monedelor sau a bancnotelor care sunt obiecte de colectie;
5. emisiunea, transferul si/sau orice alte operatiuni, cu exceptia administrarii si depozitarii, cu actiuni, titluri de participare, titluri de creante, obligatiuni si alte valori mobiliare, cu exceptia operatiunilor legate de documentele care atesta titlul de proprietate asupra bunurilor;
6. gestionarea fondurilor comune de plasament si/sau a fondurilor comune de garantare a creantelor, efectuata de orice entitati constituite in acest scop;
b) operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare, precum si prestarile de servicii in legatura cu operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediaza astfel de operatiuni;
b) operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare, precum si prestarile de servicii in legatura cu operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele care intermediaza astfel de operatiuni;
c) pariuri, loterii și alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate, conform legii, sa desfasoare astfel de activitati;
c) jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate, conform legii, sa desfasoare astfel de activitati;
d) livrarea la valoarea nominala de timbre postale utilizabile pentru serviciile postale, de timbre fiscale si alte timbre similare;
e) arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile, cu urmatoarele exceptii:
1. operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;
3. inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile;
4. inchirierea seifurilor;
AC15-2 f) livrarea de constructii/parti de constructii si a terenurilor pe care sunt construite, precum si a oricaror altor terenuri. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea de constructii noi, de parti de constructii noi sau de terenuri construibile. În sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele: AC15-2
AC15-2 f) livrarea de catre orice persoana a unei constructii, a unei parti a acesteia si a terenului pe care este construita, precum si a oricarui alt teren. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea unei constructii noi, a unei parti a acesteia sau a unui teren construibil. In sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele: AC15-2
f) livrarea de catre orice persoana a unei constructii, a unei parti a acesteia si a terenului pe care este construita, precum si a oricarui alt teren. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea unei constructii noi, a unei parti a acesteia sau a unui teren construibil, daca este efectuata de o persoana impozabila care si-a exercitat ori ar fi avut dreptul sa-si exercite dreptul de deducere total sau partial a taxei pentru achizitia, transformarea sau construirea unui astfel de imobil. In sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele:
1. teren construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa constructii, conform legislatiei in vigoare;
2. constructie inseamna orice structura fixata in sau pe pamant;
3. livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a constructiei sau a unei parti a acesteia, dupa caz, in urma transformarii;
4. o constructie noua cuprinde si orice constructie transformata astfel incat structura, natura ori destinatia sa au fost modificate sau, in absenta acestor modificari, daca costul transformarilor, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii;
AC10 g) livrarile de bunuri care au fost afectate unei activitati scutite, in temeiul prezentului articol, daca taxa aferenta bunurilor respective nu a fost dedusa, precum si livrarile de bunuri a caror achizitie a facut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 alin. (5) lit. b) si art. 145^1. AC10
AC10 g) livrarile de bunuri care au fost afectate unei activitati scutite, in temeiul prezentului articol, daca taxa aferenta bunurilor respective nu a fost dedusa, precum si livrarile de bunuri a caror achizitie a facut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 alin. (5) lit. a) si b). AC10
(3) Orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor prevazute la alin. (2) lit. e) si f), in conditiile stabilite prin norme.
MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR
CABINET SECRETAR DE STAT
Nr. 52657 / 13.09. 2007

DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE
A JUDETULUI.............................

Avand in vedere numeroasele solicitari adresate institutiei noastre cu privire la ajustarea taxei pe valoarea adaugata aferente achizitiei, constructiei, transformarii sau modernizarii bunurilor imobile, in principal legate de faptul ca unele persoane considera in mod eronat ca nu se aplica ajustarea in cazul in care pentru obtinerea unui bun imobil s-au aplicat masurile de simplificare, respectiv “taxare inversa”, va transmitem urmatoarele precizari, pe care va rugam sa le comunicati structurilor din subordinea dvs.

Ajustarea taxei pe valoarea adaugata se face distinct in functie de perioada in care bunul imobil a fost construit, achizitionat, transformat sau modernizat, respectiv înainte de data aderării, pentru care se aplica prevederile art. 161 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 343/2006 si dupa data aderarii pentru care se aplica prevederile art. 149 din Codul fiscal.
Mentionam ca prevederile privind ajustarea de la art. 149 si 161 din Codul fiscal se aplica atat de benefeciarii care au primit facturi cu taxa pe valoarea adaugata de la furnizori/prestatori pentru care s-a aplicat regimul normal de taxare, precum si de beneficiarii care au aplicat masurile de simplificare, respectiv “taxare inversa” prevazute la art. 160 din Codul fiscal.

Taxa pe valoarea adaugata aferenta constructiei, achiziției, transformarii sau modernizarii de bunuri imobile efectuate înainte de data aderării, pentru care persoana impozabila a avut dreptul de deducere integral sau partial, se ajusteaza potrivit prevederilor art. 161 din Codul fiscal si pct. 83 din normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile ulterioare aplicabile de la data de 1 ianuarie 2007, daca bunuri imobile sunt utilizate la sau dupa data aderarii in operatiunile scutite prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) si f) din Codul fiscal.
Perioada de ajustare a taxei aferente constructiei, achiziției, transformarii sau modernizarii de bunuri imobile efectuate înainte de data aderării, precum si a taxei aferente transformarii si modernizarii unui bun imobil dobandit inainte de data aderarii pentru care valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării nu depășește 20% din valoarea bunului imobil sau a părții acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, este de 5 ani.
Daca valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării asupra unui bun imobil dobandit inainte de data aderarii, depășește 20% din valoarea bunului imobil sau a părții acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, ajustarea se efectueaza intr-o perioada de 20 de ani.

Pentru bunurile imobile construite, achiziționate, transformate sau modernizate dupa data aderării pentru care persoana impozabila a avut dreptul de deducere integral sau partial al taxei aferente, se aplica prevederile art. 149 din Codul fiscal si pct. 54 din normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile ulterioare aplicabile de la data de 1 ianuarie 2007.
Perioada de ajustare a taxei aferente construcției sau achiziției unui bun imobil, precum și transformarii sau modernizarii unui bun imobil, dacă valoarea fiecărei transformări sau modernizări este de cel puțin 20% din valoarea totală a bunului imobil, astfel transformat sau modernizat, este de 20 de ani.
Spre deosebire de imobilele achizitionate, construite, transformate sau modernizate inainte de data aderarii, ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor imobile achizitionate, construite, modernizate si transformate dupa data aderarii, in situatia in care transformările sau modernizările au o valoarea de cel puțin 20% din valoarea totală a imobilelor transformate sau modernizate, se efectueaza în situatiile prevazute la art. 149 alin. (4) din Codul fiscal.
Aceleasi ajustari care se fac in favoarea bugetului de stat,se fac si in favoarea persoanei impozabile care nu a dedus TVA si ulterior utilizeaza bunurile imobile pentru operatiuni taxabile.
Nu se efectueaza ajustarea la vanzarile sub pret intrucat prevederile art. 149 din Codul fiscal nu se refera la vanzarile sub pret.

In contextul celor mentionate mai sus, subliniem faptul ca aplicarea taxarii inverse la cumpararea, sau dupa caz constructia, modernizarea sau transformarea unui bun imobil, nu afecteaza operatiunea de ajustare, taxarea inversa reprezentand numai o masura de simplificare a platii taxei pe valoarea adaugata, dar totusi taxa este considerata dedusa.
Prin urmare, prevederile referitoare la ajustare se aplica in cazul in care orice persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, a dobandit bunuri imobile pentru a caror livrare, respectiv constructie, modernizare sau transformare s-au aplicat masurile de simplificare, respectiv taxare inversa, pentru care nu s-a facut plata efectiva intre furnizor si beneficiar, dar prin evidențierea de catre beneficiar a taxei atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa se considera ca taxa a fost achitata.
Prezentele precizari se refera la ajustarile pentru bunurile imobile, care sunt mai complexe, dar si in cazul bunurilor de capital, altele decat cele imobile, se realizeaza ajustarea in conformitate cu art. 149 din Codul fiscal, numai in cazul celor obtinute dupa data aderarii.
Un aspect foarte important care trebuie subliniat este acela ca in ambele situatii ajustarile pot fi realizate numai in cadrul periodei de ajustare. Dupa perioada de ajustare, indiferent de situatiile care intervin, nu se mai efectueaza ajustari.
Perioadele de ajustare sunt aceleasi indiferent de valoarea bunurilor, diferenta facandu-se numai intre bunurile imobile si alte bunuri de capital.
Procedura de ajustare este redata in normele de aplicare a Codului fiscal, cu exemplificarea celor mai relevante situatii.



Secretar de stat

CATALIN DOICA

Inteleg ca nu se factureaza cu tva 5% dar datorita faptului ca apartamentul a fost cumparat in rate...o parte cu taxare inversa , o parte cu tva, eu am interpretat ca datorita faptului ca am dedus tva...acum trebuie sa il si colectez....dar as vrea sa vad scris negru pe alb asta....mai ales ca administratorul firmei vrea sa vada legea ....si nu stiu exact ce sa i arat...el nu vrea sa vada interpretarile ....el vrea legea clara...

Va multumesc mult pt ajutor si daca ma mai poate ajuta cineva in continuare ii multumesc mult.

Acum vrea neaparat sa-i arat unde scrie ca nu poate factura cu 5 %......si nu gasesc exact care este articolul unde spune ca se aplica cota de 5% pt caldirile noi....

apartamentul a fost cumparat in rate. primele rate au fost facturate cu taxare inversa( conf legii din vremea respectiva) si ultimile doua rate cu tva ( conf legii). Eu am zis ca acum el trebuie vandut cu tva 24% dar nu gasesc exact articolul din care sa inteleg clar ca asa este.
Va rog mult daca ma uteti ajuta.

dienuk, la Nov 19 2010, 05:40 PM, a spus:

si daca cladirea a fost cumparata cu tva??este vorba de un apartament si in art 141 este vorba de terenuri....

Va rog mult daca ma puteti ajuta cu o problema:
Am un apartament pe firma si acum as vrea sa il vand . Apartmentul il vand cu mai putin de 100.000.euro. Pot sa facturez cu tva 5% daca cumparatorul indeplineste condiriile art 140??Sau este vorba numai de locuintele noi ??

Multumesc mult pt ajutor

a fost cineva sa depuna la cas cartile de munca?? cum se procedeaza?

Va pun aici ce am rezolvat eu ...poate ajuta pe cineva...

OK 1. Societatea A (absorbantă) deține 20% din capitalul societății B (absorbită), iar B deține 2.000 de acțiuni A.
Conducerile celor două societăți au decis fuzinea prin absorbția societății B de către A.
Bilanțul societăților A (absorbantă) și B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:
Elemente A B
Cheltuieli de constituire 10.000 -
Imobilizări corporale 1.248.000 788.000
Imobilizări financiare 160.000 22.000
Stocuri 160.000 330.000
Clienți 138.000 280.000
Investiții financiare pe termen scurt 56.000 -
Conturi la bănci 28.000 8.000
Total activ 1.800.000 1.428.000
Credite pe termen lung 162.000
Împrumut obligatar - 288.000
Furnizori 46.000 256.000
Datorii fiscale 70.000 44.000
Total Datorii 278.000 588.000
Capital social 1.000.000
(100.000 acțiuni) 800.000
(80.000 acțiuni)
Rezerve 402.000 238.000
Rezultat 120.000 (198.000)
Total Capitaluri proprii 1.522.000 840.000
Informații suplimentare:
Pentru societatea A:
-existența unui plus de valoare la fondul comercial de 800.000 lei;
-existența unui plus de valoare la imobilizările corporale de 56.000 lei;
-cele 16.000 acțiuni B au fost achiziționate la valoarea lor nominală;

Pentru sociatatea B:
-un fond comercial necontabilizat de 88.000 lei;
-plus de valoare la imobilizările corporale 26.000 lei;
-pierderile din deprecierea creanțelor clienți sunt estimate la 13.500 lei;
- pierderile din deprecierea stocurilor sunt estimate la 6.500 lei;
-cele 2.000 acțiuni A au fost achiziționate la valoarea totală de 22.000 lei.

Să se contabilizeze fuziunea prin absorbție în situația existenței participațiilor reciproce.







REZOLVARE

Evaluarea aporturilor

Societatea A societatea B
Capitaluri proprii 1.522.000 840.000
Se elimina activele fictive
Chelt de constituire -10.000 0
Activul net contabil = 1.512.000 840.000

Corectii de valoare
Fond comercial +80.000 +88.000
Imobilizari corporale +56.000 +26.000
Creante 0 -13500
Stocuri 0 -6.500
Titluri de participare
B detinute la A
16.000 ac B=X(VMIb) 16.000(X-10)
Titluri de participare
A detinute la B
2000 ac A=Y(VMIa) 2000(Y-11)
Activ net cont corijat 2.208.000+16.000X 912.000+2000Y
/numarul de actiuni 100.000 80.000
=valoare/actiune=VMI =X/actiune =Y/actiune

VMI= valoarea matematica a unei actiuni
determinarea VMI
100.000 Y = 2.208.000 +16.000 X
80.000 X = 912.000 +2000 Y
100.000 Y = 2.208.000 + 16.000 X rezulta
Y = 22.80 + 0.016X
80.000 X = 912.000 + 2000(22.08+0.16X) adica 912.000+2000(22.08+0.16x)-80.000x=0
Rezulta 912.000+44160+320x-80.000x=0 = 956.160+79680x rezulta
X=956160/79680 = 12
X=12 rezulta Y=22.08+0.16*12=24
Y=24
VMI b=x=12
VMI a=y=24
Raportul de paritate = VMIB/VMIA=12/24=1/2
Nr de actiuni A de emis pt fuziune cu B = ANC corijatB*80%/VMIA=912.000+(2000*24)*80%/24=960.000*80%/24 = 32.000 actiuni A
A isi va majora CS cu nr de actiuni A emise * valoarea nominala/actiune= 32.000 actiuni *10lei/actiune=320.000 lei
Prima de fuziune pe fiecare componenta:
a) prima de fuziune =32.000 actiuni A * (VMIA-val. Nominala actiune A)=32.000 actiuni A * (24-10) = 448.000 lei
b) b) prima de fuziune = nr de actiuni B detinute de A * (VMIB-val.nominala actiune B)= 16.000*(12-10)=32.000
Total prima de fuziune = prima a +prima b=448.000+32.000= 480.000

Societatea A
• majorare capital social
456 = % 800.000
1011 320.000
1042 480.000
• Anulare titluri de participare (se anuleaza din prima de fuziune , iar daca aceasta nu este suficienta se anuleaza prin 117 , pe seama rezultatului reportat0
1042 = 263 160.000
• Primirea de aporturi de la B, la valoarea reevaluata
% = %
88.000 207 161 288.000
788.000+26.000=814.000 21 40 256.000
2000AC*24=48.000 109 44 44.000
280.000-13.500=266.500 4111 456 960.000
330.000-6500=323.500 3 5121 8000
• Regularizare cont 456
456 = 117 160.00
• Anulare actiuni proprii
1042 = 109 48.000
• Anulare chelt de constituire
6583 = 201 10.000
• Trecere la capital social varsat
1011 = 1012 480.000
Societatea B
• Transferul de active
461.01 = 7583 1.548.000(1.428.000+960.000-84.000)
6583 = %
21 788.000
263 22.000
3 330.000
4111 280.000
5121 8000
• Calcul rezultat din fuziune
7583 = 121 1.548.000
• Sold creditor 121 din fuziune =120.000
121 = 6583 1.428.000
• Transfer datorii de la B la A
% = 461.01 588.000
161 288.000
40 256.000
44 44.000

• Transfer capitaluri proprii de la B la A
1.158.000 % = % 1.158.000
800.000 1012 121 198.000
238.000 106 456 960.000
120.000 121
• Soldare aport
466 = 461.01 960.000

PARTIAL 2. La 1.01.N societatea Alfa (care aplică IFRS) achiziționează un utilaj cu un preț de cumpărare de 117.000 u.m., cheltuieli de transport de 33.000 u.m (transportul este efectuat de același furnizor). Din punct de vedere contabil activul se va amortiza linear pe 4 ani, valoarea reziduală fiind de 10.000 u.m., iar din punct de vedere fiscal linear pe 3 ani. La 31.12.N+1 se decide reevaluarea utilajului, valoarea justă fiind de 120.000 u.m. La sfârșitul duratei de utilitate se vinde utilajul la un preț de vânzare de 12.000 u.m.. Valoarea reziduală și reevaluarea nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal.
Să se înregistreze operațiile efectuate de întreprindere în perioada N – N+3 (achiziția, amortizarea, reevaluarea). Să se calculeze și să se înregistreze impozitele amânate. Să se precizeze care sunt politicile contabile aplicate de întreprindere (toate valorile sunt exprimate în u.m.).
01.01.N
Valoare utilaj = 117.000 + 33.000 = 150.000
Achizitie utilaj 2131 = 404 150.000

Amortizare lineara 4 ani = 150.000 / 4 ani = 37.500 lei / an
An N 6811 = 2813 37.500
An N+1 6811 = 2813 37.500
Valoarea reziduala = 10.000

31.12.N+1 se reevalueaza utilajul la valoarae justa de 120.000
Valoare neta utilaj = pret achizitie-amortizare= 150.000 –(37.500*2) = 75.000
Valoare recuperabila = max(val justa –costuri; valoarea de utilitate)
Val. Justa – costuri = 120.000
Valoarea de utilitate = cost – amortizare – ajustarea pt depreciere = 150.000-75.000-
Deprecierea de valoare = contab neta - val recuperabila
Coeficient de reevaluare = val justa/val neta ontabila
Valoarea bruta reevaluata = cost achizitie* coef de reevaluare


NU 3. La 30.09.N societatea A (care aplică IFRS) finalizează realizarea în regie proprie a unei construcții, începută în ianuarie N, ale cărei costuri au fost de 1.500.000 lei. Durata de utilitate este 10 ani, regimul de amortizare liniar iar valoarea reziduală 600.000 lei. La 31.12.N+1 valoarea justă a unei construcții similare este 1.700.000 lei, durata de utilitate se reestimează la 12 ani, iar valoarea reziduală este 800.000 lei. La 31.12.N+2 valoarea justă a construcției este 1.000.000 lei, noua durată totală de utilitate fiind de 14 ani, iar valoarea reziduală de 400.000 lei. Din punct de vedere fiscal, durata de utilitate recunoscută este de 15 ani și valoarea reziduală este 0, iar reevaluările nu sunt recunoscute. Să se efectueze înregistrările contabile aferente exercițiilor financiare în care au loc reestimări (N, N+1, N+2). Cota de impozit pe profit 16%. Să se determine și impactul acestor prelucrări asupra situațiilor financiare. (precizăm că situațiile financiare vor surprinde doar posturile asupra cărora au intervenit modificări fără a ține cont de celelalte elemente de active, datorii, capitaluri proprii, venituri sau cheltuieli pe care ar putea să le dețină societatea respectivă).


OK 4. Legăturile dintre 3 societăți se prezintă astfel:
20 % 50 %
A
B
C


40 %
Calculați procentajele de control și de interes pe care Societatea A le are în C.

A in B 20% de control si 20% de interes
A in C Direct 40%
Indirect prin B 0%
Total in C 40% (40%+10%=50%)

NU 5. Situațiile financiare ale societății X, filială a societății M, se prezintă astfel:

Bilanț:
Elemente Valori
Imobilizări necorporale 20.000
Instalații 60.000
Utilaje 40.000
Mărfuri 80.000
Clienți 70.000
Disponibil 30.000
Total active 300.000
Capital social 100.000
Rezerve 40.000
Rezultat 6.000
Datorii 110.000
Impozite amânate 0
Furnizori 44.000
Total capitaluri și datorii 300.000

Situația veniturilor și cheltuielilor
Elemente Valori
Cifra de afaceri 500.000
Cheltuieli cu mărfuri 400.000
Cheltuieli cu amortizări, deprecieri 35.000
Alte cheltuieli 58.000
Rezultatul exercițiului 7.000
Cheltuiala cu impozitul 1.000
Rezultat net 6.000

Între politicile contabile ale celor două societăți există anumite diferențe și anume:
- societatea X utilizează amortizarea degresivă pentru instalații, în timp ce societatea M utilizează amortizarea lineară. Cheltuiala exercițiului trebuie să fie cu 2.000 u.m. mai mică;
- pentru utilaje valoarea recuperabilă este 39.000 u.m., însă societatea X nu a contabilizat deprecierea;
- societatea X a utilizat pentru evaluarea stocurilor metoda LIFO, în timp ce grupul utilizează CMP; conform acestei metode, stocul ar fi avut valoarea de 85.000 u.m.
Cota de impozitare este 16%.
Care sunt operațiile de omogenizare prealabile consolidării?


OK 6. La 30.06.N, societatea F a achiziționat un utilaj în valoare de 200.000 u.m. Utilajul a fost subvenționat în proporție de 80%.
În contabilitatea sa individuală, societatea F a amortizat utilajul conform reglementărilor fiscale în vigoare: metoda lineară, durata de amortizare 5 ani. Subvenția pentru investiții a fost recunoscută inițial la venituri în avans și a fost virată la veniturile exercițiului curent în același ritm cu amortizarea utilajului.
Politica grupului din care face parte F este de a amortiza linear această categorie de utilaje, pe 4 ani.

Care sunt operațiile de omogenizare prealabile consolidării?
In ex. N
Achizitia utilajului
2131 = 404 200.000
Primirea subventiei pt investitii
445 = 131 160.000
Inreg chelt privind amortizarile
6811 = 2813 (200.000-160.000)/5 ani = 8000 / an
Virarea unnei parti din subventie la veniturile ex curent, la 31.12.N
131 = 7584 16.000





OK 7. La 31.12.N se cunosc următoarele informații despre societatea Gama (în lei):
Elemente Valoare
Rezultat înainte de impozit (pierdere) 2.200.000
Încasări din noi emisiuni de obligațiuni 500.000
Pierderi din vânzarea de imobilizări financiare 170.000
Diminuări de datorii din exploatare (fără datoria cu impozitul pe profit) 340.000
Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 300.000
Creșteri de stocuri 600.000
Plăți din rambursarea împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni 200.000
Creșteri de cheltuieli în avans din exploatare 70.000
Încasări din vânzarea de imobilizări corporale 400.000
Diminuări de stocuri 1.300.000
Creșteri de creanțe din exploatare 1.500.000
Câștiguri din vânzarea de imobilizări corporale 260.000
Venituri din ajustarea valorii imobilizărilor corporale 700.000
Cheltuieli cu dobânzile aferente finanțării (plătite) 80.000
Plăți către furnizorii de imobilizări 190.000
Creșteri de venituri în avans din exploatare 210.000
Creșteri de datorii din exploatare (fără datoria cu impozitul pe profit) 880.000
Venituri din subvenții pentru investiții 50.000
Diminuări de cheltuieli în avans din exploatare 50.000
Plăți din achiziția de investiții financiare pe termen scurt 300.000
Venituri din diferențe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilități în devize 210.000
Cheltuieli din diferențe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilități în devize 100.000
Cheltuieli cu ajustarea provizioanelor 500.000
Diminuări de creanțe din exploatare 850.000
Încasări din vânzarea de investiții financiare pe termen scurt 900.000
Diminuări de venituri în avans din exploatare 250.000
Cheltuiala cu impozitul pe profit
Impozitul pe profit plătit 150.000
Încasări de subvenții pentru investiții 90.000
Lichiditățile și echivalentele de lichidități la începutul anului au fost de 1.350.000 lei iar la sfârșitul anului de 790.000 lei. Efectul variațiilor cursurilor monedelor străine a fost de 110.000 lei.
Se cere să se întocmească Tabloul fluxurilor de trezorerie, știind că pentru determinarea fluxului net din exploatare se utilizază metoda indirectă.

1.Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirecta:
I Rezultat înainte de impozit (pierdere) -2.200.000
Eliminarea cheltuielilor si veniturilor care nu au incidenta asupra trezoreriei(6811+6812+6813+6814+6863-7812-7813-7814-7863)
(+) Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor
(-)Venituri din ajustarea imob. corporale
(+)Cheltuieli cu ajustarea provizioanelor

+300.000
-700.000
+500.000
II Eliminarea veniturilor si cheltuielilor care nu au legatura cu exploatarea(+666 daca dob este costul finanatarii+6642+7641-7641-7642-765+665-7583+6583-7584)
(+) Ch. Din dif curs pt devize
(+) pierderi din vanz imob financiare
(-) Venituri din subventii pentru investitii
(+) Ch cu dob aferente finantarii
(-)Venituri din diferențe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilități în devize


+100.000
+170.000
-50.000
+80.000
-210.000
Rezultat din exploatare inaintea deducerii necedarului fond de rulment
III Eliminarea variatiei necesarului de fond de rulment din exploatare (stoc la sf de an – stoc la inc de an) -2.150.000



(-) Variatia stocurilor(-600.000+1.300.000)
- cresteri de stocuri
+diminuari de stocuri +700.000
(-) Variatia cheltuielilor in avans din exploatare(70.000-50.000) -20.000
(+) Variatia veniturilor in avans din exploatare(210.000-250.000) -40.000
(+) Variatia datoriilor din exploatare(880.000-340.000)
+cresteri de datorii +540.000
(-) Variatia creantelor din exploatare(1.500.0000-850.000) -650.000
Rezultat din exploatare dupa variatia NFRE -1.620.000
-Impozit pe profit
platit -150.000
=Flux net din activitatea de exploatare
(incasari- plati din exploatare –sume incasate si platite nu venituri sau chelt.) -3.420.000

. Determinarea fluxului net de trezorerie pentru activitatea de investitii:(
(dobanzi si dividende incasate)
(+)Încasări din vânzarea de imobilizări corporale +400.000
(+)Incasari din vanzarea de investitii financiare pe termen scurt +900.000
(+)Încasări de subvenții pentru investiții +90.000
(-)Plăți către furnizorii de imobilizări -190.000
(-)Plati din achizitia de investitii financiare pe termen scurt -300.000
= flux net din actiitatea de investitii +900.000
3. Determinarea fluxului net de trezorerie pentru activitatea de finantare:
(platit sau incasat)
(+) Incasari din noi emisiuni de obligatiuni +500.000
(-)Plati din rambursarea imprumuturilor din emisiune de obligatiuni -200.000
(-)Cheltuieli cu dobanzile aferente finantarii(platite) -80.000
220.000

Variatia lichiditatilor si a echivalentelor de lichiditati= -3.420.000+ 900.000+220.000= - 2.300.000
Lichiditati la inceputul anului=1.350.000
Lichiditai la sfarsitul anului=790.000
Efectul variatiilor cursurilor monetare straine=110.000(+venituri din dif de curs-che din dif de curs)
Variatia lichiditatilor=790.000+1.350.000+110.000=-2.250.000




NU 8. Întreprinderea Alfa achiziționează la începutul exercițiului N un utilaj la costul de 1.000 lei, TVA 19% (factură). Managerii estimează o durată de utilizate de 5 ani și decid să amortizeze liniar activul. La finalul anului N, datorită creșterii valorii juste, managerii decid să reevalueze activul. Valoarea justă la 31.12.N a fost estimată la 1.200 lei. La finalul anului N+1 există indicii că activul a fost depreciat.Valoarea justă a fost estimată la 400 lei. Datorită incertitudinilor de pe piață și a modificărilor procesului de fabricație managerii au decis că o estimare a valorii de utilitate nu este fiabilă. La finalul anului N+2 valoarea justă a fost estimată la 500 lei. Se decide numirea unui evaluator independent care să estimeze valoarea de utilitate a activului. Evaluatorul estimează că în anul N+3 se vor obține încasări de 1.800 lei iar în anul N+4 încasările vor fi de 1.600 lei. Plățile ocazionate de costurile operaționale atașate activului sunt estimate la 1.000 lei în N+3 și respectiv 900 în N+4. Rata de rentabilitate economică așteptată este de 30%. Utilajul a fost finanțat dintr-un credit bancar al cărui cost a fost de 20%. În anul N+3 întreprinderea plănuiește să facă o modernizare a activului, operație din care se speră să se obțină un plus de încasări de 5% față de estimarea evalutorului. Cota de impozit este de 16%.

Se cere:
a)să se înregistreze în contabilitate operațiile de mai sus conform OMFP 3055/2009;
b)să stabilească valoarea în bilanț a activului la sfârșitul fiecărui an.




PARTIAL 9. Se dau următoarele operații:
(1)vânzarea unui teren la prețul de vânzare de 1.000.000 lei, TVA 24% (factură); costul de achiziție al activului vândut este de 800.000 lei;

411 = % 1.240.000
7583 1.000.000
4427 240.000

6583 = 2111 800.000

(2)vânzarea de investiții financiare pe termen scurt achiziționate în cursul anului: 100 acțiuni la cursul bursier de 10 lei/buc; cursul de la data achiziției este de 8 lei/buc;

100 actiuni * 10 lei = 1000 lei la curs bursier
100 actiuni * 8 lei = 800 lei la curs achizitie
Curs achizitie < curs bursier
% = 5121 1000
1091 800
141 200


(3)vânzarea de imobilizări financiare: 1.000 acțiuni la cursul de 15 lei (acestea fuseseră cumpărate anul trecut la cursul de 16 lei și depreciate în bilanțul anului trecut cu 2 lei/acțiune);

1000 actiuni * 15 lei =15.000 lei pret de vanzare
1000 actiuni * 16 lei = 16.000 lei pret de achizitie
Pret achizitie > pret de vanzare

% = 1091 16.000
5121 15.000
149 1000


(4)la sfârșitul anului întreprinderea deține investiții financiare pe termen scurt cotate: 2.000 acțiuni; cursul bursier la sfârșitul anului este de 20 lei/acțiune (ele fuseseră cumpărate la cursul de 18 lei în cursul anului);

Curs bursier 2000 actiuni * 20 lei = 40.000 lei
Curs cumparare 2000 actiuni * 18 lei = 36.000 lei

(5)la sfârșitul anului întreprinderea deține 500 acțiuni reprezentând imobilizări financiare cumpărate în anul anterior la cursul de 16 lei și depreciate în bilanțul anterior cu 2 lei/acțiune; cursul de închidere este de 15 lei/acțiune;



(6)întreprinderea deține o clădire achiziționată în urmă cu 5 ani la costul de 500.000 lei. În bilanțul anului trecut clădirea fusese adusă la valoarea justă de 700.000 lei, reprezentând o rezervă din reevaluare pozitivă de 200.000 lei. Amortizarea anului curent a fost de 70.000 lei. La sfârșitul anului curent, valoarea justă a fost estimată la 300.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibilă este de 180.000 lei;

Pret achizitie = 500.000 lei ( in urma cu 5 ani)
Val justa = 700.000 ( anul trecut)
Rezerva din reevaluare = 200.000
Amortizare = 70.000 ( an curent)
Val. Justa = 300.000 (la sf. an curent)
Rezerva din reevaluare disponibila = 180.000






(7)întreprinderea a vândut în cursul anului produse finite la preț de vânzare de 8.000.000 lei, TVA 24%; costul producției vândute este de 5.000.000 lei;

Vanzare produse finite
4111 = % 9.920.000
701 8.000.000
4427 1.920.000

Scoaterea din evidenta produse finite 711=345 5.000.000

(8)întreprinderea a beneficiat în cursul anului de reduceri comerciale(609) în valoare de 200.000 lei, TVA 24%, primite pe facturi ulterioare pentru materiile prime achiziționate de la furnizori;
% = 401 248.000
609 200.000
4426 48.000

(9)întreprinderea a acordat clienților în cursul anului reduceri comerciale de 600.000 lei, TVA 24%, în baza unor facturi ulterioare, pentru vânzările efectuate în anul anterior;


4111 = % 744.000
709 600.000
4427 144.000


(10)întreprinerea a primit factura privind un contract de leasing financiar. Chiria este de 100.000 lei, din care rambursarea de datorie 80.000 lei, dobânda 20.000 lei, TVA 24%;

167 = 404 80.000
666 = 404 20.000
4426 = 404 24.000

(11)la sfârșitul anului întreprinderea înregistrează un provizion pentru litigii(ct 1511) estimat la 10.000 lei;

4118(clienti incerti) = 4111 10.000 lei
6812 = 1511 10.000 lei

(12)se actualizează soldul contului de provizion pentru dezafectarea unei linii de producție ca urmare a trecerii timpului: soldul contului de provizion în bilanțul anului anterior era de 15.000 lei, rata efectivă a dobânzii pentru o finanțare echivalentă cu rambursare la scadență este de 12%;



(13)se încasează dobânzi aferente obligațiunilor achiziționate de la societatea Gama, rambursabile după 5 ani, în sumă de 20.000 lei, din care dobânda cuvenită pentru perioada de deținere a instrumentului purtător de dobândă este de 5.000 lei;



(14)în cursul anului s-au obținut produse finite la costul de 6.000.000 lei;

345 = 711 6.000.000

(15)la sfâșitul anului, întreprinderea decide ca în anul următor să vândă o clădire. Aceasta are un cost de 160.000 lei, amortizare cumulată 40.000 lei. Valoarea justă estimată la 31.12.N este de 110.000 lei iar cheltuielile estimate cu cesiunea sunt de 5.000 lei;


Cost cladire = 160.000
Amortizare cumulata =40.000
Val justa 31.12.N = 110.000
Chelt cu cesiune = 5000

Valoarea justa diminuata cu ch estimate de vanzare = 110.000-5000=105.000


(16)managerii decid ca în anul N+1 să plătească suma de 170.000 lei reprezentând prime privind participarea salariaților la profit;

(17)cheltuiala cu impozitul pe profit este de 942.900 lei.
691 = 441 942.900

Se cere:
a)să se contabilizeze operațiile de mai sus;
b)să se prezinte incidența acestor operații asupra contului de profit și pierdere întocmit conform OMFP 3055/2009.


PARTIAL 10. O societate are un centru de întreținere și reparații și două ateliere. Costurile lunii august pentru fiecare departament se prezintă astfel:

Întreținere Atelier A Atelier B
30.000 u.m. 105.000 u.m. 120.000 u.m.

Centrul de întreținere și reparații asigură buna funcționare a activității în cele două ateliere. Au fost lucrate 300 ore pentru atelierul A și 200 ore pentru atelierul B.
a) Care sunt centrele principale și centrele auxiliare?
b) Care este costul centrelor principale care va fi repartizat obiectelor de cost?

Intretinere 30.000 u.m.
300 ore atelierul A = 18.000 u.m
200 ore atelierul B = 12.000 u.m.


OK 11. O echipă analizează implicațiile financiare ale deschiderii unui restaurant. Ținând cont de zonă, estimează că ar putea servi zilnic între 100 și 150 de mese (adică între 3.000 și 4.500 de mese pe lună), la un preț mediu de 11 u.m. Costul mediu variabil al unei mese este de 7 u.m. Dacă servește până la 120 de mese pe zi, costurile fixe sunt de 12.600 u.m., iar dacă servește peste 120 de mese, costurile fixe sunt de 13.200 u.m.

Calculați pragul de rentabilitate și recomandați câte mese ar trebui avute în vedere pentru ca afacerea să fie rentabilă.


a) Pentru 120 mese/zi – 3.600 mese/luna
Venituri = 3.600 * 11 u.m. = 39.600 u.m.
Cheltuieli = Variabile (3.600 * 7 u.m. = 25.200 u.m.) + Fixe (12.600 u.m.) = 37.800 u.m.
Marja profit = 39.600 – 37.800 = 1.800 u.m.
b) Pentru 150 mese/zi – 4.500 mese/luna
Venituri = 4.500 * 11 u.m. = 49.500 u.m.
Cheltuieli = Variabile (4.500 * 7 u.m. = 31.500 u.m.) + Fixe (13.200 u.m.) = 44.700 u.m.
Marja profit = 49.500 – 44.700 = 4.800 u.m.
Așadar, profitul maxim se va obține pentru cifra maxima de afaceri estimata, adica servirea a 150 mese/zi.

Pentru ca afacerea sa fie profitabila:
a) pentru <120 mese/zi
12.600 : 4 = 3.150 mese/luna
Pentru ca afacerea sa fie profitabila trebuie sa se serveasca între 3.150 si 3.600 mese pe luna
b) pentru >120 mese/zi
13.200 : 4 = 3.300 mese/luna
In cazul in care se servesc peste 120 mese/zi, afacerea este cu atat mai profitabila cu cat se servesc mai multe mese.

Concluzie: pragul de rentabilitate este de 105 mese/zi, 3150 mese/luna.



NU 12. O societate prestează servicii de consultanță. În luna mai au fost încheiate și efectuate 110 de contracte de prestări servicii. Referitor la costurile suportate se cunosc următoarele informații:
Cont de profit și pierderi Valori
Venituri din vânzări 110 * 400 = 44.000
- Costuri variabile 110 * 100 = 11.000
= Marja asupra costurilor variabile 33.000
- Costuri fixe 27.000
= Rezultat 6.000

a) Calculați marja asupra costurilor variabile și factorul de acoperire.
b) Calculați pragul de rentabilitate (cantitativ și valoric).
c) Calculați intervalul de siguranță și coeficientul de siguranță.
d) Comentați situația firmei.





OK 13.Societatea Gama achiziționează 100 de carnete a căte 23 de tichete de masă la valoarea nominală de 8,72 lei/tichet. Valoarea nominală a tichetelor 23 x 8,72 x 100= 20.056. Costul imprimatelor (tichete de masa) este de 750 lei, T.V.A. deductibilă aferentă costului imprimatelor 180 lei (750 lei x 24%). Societatea a acordat efectiv 90 de carnete, în valoare totală de 18.050,4 lei. Restul de 10 carnete sunt returnate la emitent.
Care sunt înregistrările contabile conform OMFP 3055/2009?

a) achizitionarea tichetelor de masa de la unitatea emitenta:
% = 401 „Furnizori” 20.986
5328 „Alte valori” 20.056
628 „Alte cheltuieli cu serviciile 750
executate de terti”
4426 „T.V.A. deductibila” 180
b) achitarea facturii reprezentand contravaloarea tichetelor de masa achizitionate:
401 = 5121 20.986
„Furnizori” „Conturi la banci in lei”
c) includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masa acordate salariatilor:
642 = 5328 (90 carnete*23 tichet)*8.72 = 18050,40 lei
„Cheltuieli cu tichetele de masa „Alte valori” (230 buc. x 7,56 lei/buc.)
acordate salariatilor”
d) returnarea catre emitent a tichetelor de masa nefolosite:
461 „Debitori diversi” = 5328 „Alte valori” 2935.60
e) Concomitent se incaseaza contravaloarea tichetelor de masa de la emitent:
5121 = 461 2935.60
„Conturi la banci in lei” „Debitori diversi”



Exercitii an 2-2 Expertize contabile
1. Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare și extrajudiciare?

Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de procedura penala , alte legi speciale.
Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unui proces justitiar si sunt reglementate de contracte realizate intre expertul contabil si beneficiar


2. Cum se numesc experții contabili în dosarele civile?

Expertii contabili in dosarele civile se numesc la cererea partilor sau din oficiu , in numar de unu pana la trei de catre instantele de drept civil prin Incheierea de sedinta

3. Explicați cazurile de imposilitate a întocmirii unui raport de expertiză și ce conține Raportul de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.

Exista cazuri de imposibilitate a intocmirii unui raport de expertiza datorita inexistentei documentelor justificative sau a evidentelor contabile care sa ateste evenimente sau tranzactii supuse expertizarii. In astfel de cazuri se va intocmii un Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile care va avea aceeasi structura cu un raport obisnuit (necalificat) dar care in cap. II si III va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiar.



Fezabilitate 2-2
1. Ce reprezintă durata de viață a unui proiect investițional?
Investitiile reprezinta plasamente de capital realizate in scopul obtinerii unor bunuri durabile prin care, pe viitor se vor obtine venituri ce vor acoperi investitia initiala plus un profit.
Din p.d.v. economic, investitiile reprezinta renuntarea la utilizarea imediata a unor resurse disponibile cu scopul obtinerii de venituri viitoare ( mai mari decat investitia ).
Din p.d.v. contabil, investitiile reprezinta imobilizari de fonduri in valori mobile sau imobile destinate sau nu activitatii curente.
Din p.d.v. financiar, investitiile reprezinta cheltuieli actuale realizate pentru a genera in viitor fluxuri de venituri care sa asigure recuperarea cheltuielilor initiale si realizarea de profit suplimentar.

Investitiile sunt cheltuieli certe efectuate in prezent si cel mai adesea ireversibile;
veniturile si beneficiile realizate dupa finalizarea investitiilor sunt incerte si supuse riscurilor;
efortul investitional este cel mai adesea foarte complex, antrenand resurse materiale, financiare, umane, materializate in obiective de investitii;
investitiile se concretizeaza in bunuri durabile cu valoare mare pe seama carora se anticipeaza obtinerea de rezultate pe termen lung;
resursele investitionale raman imobilizate pana la finalizarea investitiei sau pana la realizarea primelor beneficii asteptate;
procesul investitional este insotit de risc pe durata realizarii innvestitiei si pe aceea a exploatarii obiectivului realizat;
decizia realizarii investitiei este strans legata de potentialul firmei si de mediul de afaceri;
realizarea investitiilor este afectata decisiv de influenta factorului timp;
procesul investitional este in stransa interdependenta cu toate segmentele vietii
economice si sociale si cu perioadele de crestere sau de criza.

2. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilității economico - financiare, proiectele investiționale? Dezvoltați pe scurt.

Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste in general doua obiective. In primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii intre proiectele concurente, intre care trebuie sa se stabileasca ordinea de prioritate. In al doile a rand se urmareste formularea unei aprecieri asupra valorii intrinseci a proiectului.
Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode care pun accentul pe rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare.
1.Metode traditionale - fondate pe rentabilitatea medie
1.1.Rata medie de rentabilitate in exploatare
1.2.Termenul de recuperare a cheluielilor
2. Metode bazate pe actualizarea cash-flow-urilor
2.1.Utilizarea notiunii de actualizare
2.2. Valoarea actuala neta (VAN)
2.3. Rata interna de rentabilitate(RIR)



CONSULTANTA FISCALA ACORDATA CONTRIBUABILILOR

IMPOZITE INDIRECTE

Problema 1.
O instituție publică a depozitat, într-o perioadă, în magaziile sale, bunuri în valoare totală de 26.000 lei. Din acestea 12/20 aparțin acesteia, iar restul sunt ale unei societăți comerciale din zonă. Chiria practicată pentru depozitare a fost de 6% din valoarea bunurilor depozitate.
A avut de colectat TVA instituția publică? Dacă da, se cere să se calculeze mărimea acesteia.

Caz 1
Conform cod fiscal art 141 alin(2) lit (e) inchirierea este scutiva de tva .

e) arendarea, concesionarea, închirierea și leasingul de bunuri imobile, cu următoarele excepții:
1. operațiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. închirierea de spații sau locații pentru parcarea autovehiculelor;
3. închirierea utilajelor și a mașinilor fixate definitiv în bunuri imobile;(
4. închirierea seifurilor;

Caz 2
In cazul in care se opteaza facturarea chiriilor cu tva se face notificare la administratia financiara prin care se anunta ca facturarea se va face cu tva.

Bunuri = 26.000 lei
Bunuri care le apartin = 26.000 lei * 12/20 = 26.000*0.6 =15.600 lei
Bunuri care nu le apartin = 10.400
Chirie 6% = 10.400 * 6 % = 624 lei
Tva aferent chiriei = 120.77 lei

Problema 2.
Hotelul „Palace” a realizat într-o perioadă de pe urma activității de cazare un venit de 700 mil. lei. În prețul de cazare este inclus și costul micului dejun, acesta reprezentând 12,5%.
Să se calculeze TVA aferentă venitului obținut.

700.000.000 *12.5% = 87.500.000 lei micul dejun
612.500.000 lei cazare
Tva aferent cazarii = 612.000.000 / 9% = 50.532.110,10 lei
Tva aferent mic dejun = 87.500.000 / 1.24 = 13.970.588,23
Tva aferent venitului obtinut = 64.502.698,33 lei


Problema 3.
Casa de producție „Tudor” a realizat într-o perioadă fiscală, de pe urma producției de programe de televiziune, venituri de 890.000 lei. În aceeași perioadă s-a încasat de la diverse firme beneficiare suma de 563.000 lei pentru spoturi publicitare realizate. Pentru desfășurarea activității casa de producție a achiziționat bunuri și a beneficiat de servicii în valoare de 486.000 lei, TVA 19%.
Știind că pro-rata definitivă a anului precedent a fost de 0,2 se cere:
să se calculeze mărimea TVA colectată de unitate;
să se precizeze valoarea TVA datorată sau achitată pentru bunurile și serviciile achiziționate;
să se stabilească și înregistreze în contabilitate decontul de TVA.

Venituri din productie de televiziune = 890.000
Venituri din publicitate = 563.000
Cheltuieli = 486.000
Pro-rata anului precedent = 0.2

Tva colectata 890.000 / 1,19 * 0,19 = 142100.84
Tva datorata/achitata pentru bunuri si sv achizit = 486000 / 1,19 * 0,19=77596.64
Tva de plata = (890.000 / 1,19 * 0,19) - 0,2 *( 486000 / 1,19 * 0,19)=
=142100.84-0.2*77596.64 = 142100.84-15519.33=126581.51




Problema 4.
S.C. „X” S.R.L., persoană impozabilă revânzătoare, a comercializat într-o perioadă bunuri second-hand, preț de vânzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Prețul de cumpărare al acestora a fost de 62.000 lei, achiziția efectuându-se de la persoane ce nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.
Să se precizeze valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată, aferentă livrărilor efectuate de către S.C. „X” S.R.L.


75.000 lei *1.24 = 93.000 pret vanzare inclusiv tva
Tva colectat = 18.000 lei





Exercitii fuziuni si divizari de intreprinderi - Anul 2

Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care societatea A detine 60% din capitalul societatii B, actiuni care au fost achizitionate la constituirea acesteia la valoarea nominala de 5 lei/actiune. Bilanturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente de activ A B Elemente de pasiv A B
Cheltuieli de constituire 5.000 10.000 Capital social 50.000 75.000
Imobilizari corporale 100.000 75.000 Rezerve 25.000 5.000
Imobilizari financiare 45.000 - Rezultat reportat 40.000 10.000
Marfuri 45.000 35.000 Furnizori 115.000 40.000
Clienti 80.000 45.000 Credite bancare pe termen lung 85.000 90.000
Disponibilitati 40.000 55.000
Total activ 315.000 220.000 Total pasiv 315.000 220.000

In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de un plus de valoare aferent imobilizarilor corporale ale celor doua societati astfel:
- societatea A: 45.000 lei;
- societatea B: 70.000 lei.
Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente A B
Capital propriu 115.000 90.000
Active fictive-ch.de constituire -5.000 -10.000
Plusvaloarea imobilizarilor corporale 45.000 70.000
Plusvaloare din titluri de participare
(9.000 * 10 – 45.000) 45.000 0
Activ net corijat(ANC) 200.000 150.000
Numar de actiuni(Na) 10.000 15.000
Valoarea intrinseca(ANC/Na) 20 10


Se cere:

Aplicatia nr.1: contabilizarea operatiunilor la societatea absorbanta

Calcule financiare :
Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este :
Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor B
Rs = 20 / 10 = 2 / 1

Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. Pentru numarul de actiuni care trebuie emise in vederea remunerarii aportului societatii B, trebuie sa se tina seama de raportul de schimb si de actiunile pe care societatea A le detine in capitalul societatii B.

Aportul de remunerat este: 150.000 * 40% = 60.000 lei;
Numarul de actiuni care trebuie remunerate: 15.000 – 9.000 = 6.000 actiuni, care apartin altor actionari decat cei ai societatii A;

Numarul de actiuni noi ale societatii A care trebuie emise pentru remunerarea actiunilor B aferente altor actionari decat cei ai societatii B: 6.000 * &frac12;= 3.000 actiuni;

Majorarea capitalului social al societatii A aferenta aportului societatii B: 3.000 actiuni * 5 lei = 15.000 lei;

Prima de fuziune: 60.000 – 15.000 = 45.000 lei, adica diferenta dintre aportul de remunerat al altor actionari si valoarea majorarii capitalului social al societatii A;

In procesul fuziunii, societatea A va anula actiunile pe care le detine in capitalul societatii B in valoare de 45.000 lei;

In procesul de fuziune prin aceasta varinata, apare si o prima de fuziune complementara provenita din diferenta dintre valoarea aportului care apartine societatii A (60%) si valoarea de achizitie a titlurilor de participare pe care aceasta le detine in capitalul societatii B.

Prima de fuziune complementara: 150.000 * 60% - 45.000 = 45.000 lei.

Fluxul informational contabil la societatea A:
a. contabilizarea majorarii capitalului social:
Cont debitor Cont creditor Valoare
456 ./.
1012
1042.1
1042.2
261 150.000
15.000
45.000
45.000
45.000

b. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:
Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare
280.000
145.000
35.000
45.000
55.000 ./.
212
371
411
512 ./.
456
401
162 280.000
150.000
40.000
90.000

In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:
Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv Valoare
Cheltuieli de constituire 5.000 Capital social 65.000
Imobilizari corporale 245.000 Prime de fuziune 90.000
Marfuri 80.000 Rezerve 25.000
Clienti 125.000 Rezultat reportat 40.000
Disponibilitati 95.000 Furnizori 155.000
Credite bancare pe termen lung 175.000
Total activ 550.000 Total pasiv 550.000



Fluxul informational contabil la societatea B:
a. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:
Cont debitor Cont creditor Valoare
461 7583* 150.000
* venituri din operatiuni de fuziune

b. contabilizarea virarii aportului catre societatea A:
Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare
210.000
40.000
90.000
80.000 ./.
401
162
6583*
./.
212
371
411
512 210.000
75.000
35.000
45.000
55.000
*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de aport

c. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:
Cont debitor Cont creditor Valoare
261 461 60.000


d. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire:
Cont debitor Cont creditor Valoare
6588 201 10.000

e. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:
Cont debitor Cont creditor Valoare
121 ./.
6583
6588 90.000
80.000
10.000
f. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:
Cont debitor Cont creditor Valoare
7583 121 150.000

g. determinarea rezultatului fuziunii:
Rezultat = Venituri totale – Cheltuieli totale
Rezultat = 150.000 – 90.000 = 60.000 lei

Bilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:
Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv Valoare
Titluri de participare 60.000 Capital social 75.000
Debitori diversi 90.000 Rezerve 5.000
Rezultat reportat 10.000
Rezultatul fuziunii 60.000
Total activ 150.000 Total pasiv 150.000


Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B:
a. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:
Cont debitor Cont creditor Valoare
./.
1012
106
117
121 456 150.000
75.000
5.000
10.000
60.000

b. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B:
Cont debitor Cont creditor Valoare
456 261 60.000

c. compensarea datoriei cu creanta fata de actionarii societatii A in procesul de fuziune:
Cont debitor Cont creditor Valoare
456 461 90.000

Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii societatii B, altii decat cei ai societatii A, vor deveni in urma operatiunii de funziune actionari ai societatii A

Va rog mult daca ma puteti ajuta si pe mine cu inregistrarile in cazul unei reevaluari pt cladiri:

212 ( valoare din 2008 la pretul de cumparare)= 1.570.000
2812 = 33.748
valoarea dupa reevaluare (prima reevaluare)= 900.000

Va rog din suflet ajutati-ma si pe mine cu inregistrarile pe care trebuie sa le fac

Va multumesc anticipat

[quote name='vde' date='Jul 12 2010, 11:05 AM' post='228228']
[quote name='mihatudoroniu' date='Jun 16 2010, 11:23 PM' post='227007']
buna
sunt stagiara an I si nu ma descurc la contabilitate.ma poate ajuta cinve va rog frumos
multumesc


ai reusit sa rezolvi prima problema?

Incerc sa trimit o cerere pt fisa la s2 si nu reusesc pt ca imi spune ca nu exista adresa Mariana.Nastase.S2@mfinante.ro
Am incercat si cu litere mari si cu mici si degeaba....
Stie cineva ceva? S-a schimbat cumva adresa de mail?

helink, la Sep 4 2010, 09:28 AM, a spus:

Am certificatele de radiere, am si constatator dar nu scrie nimic despre capitalul social. Sa inteleg ca eu nu mai trebuie sa depun nimic???



Am certificatele de radiere, am si constatator dar nu scrie nimic despre capitalul social. Sa inteleg ca eu nu mai trebuie sa depun nimic???

helink, la Sep 3 2010, 09:23 AM, a spus:

va multumesc mult de tot pt raspuns
as mai avea cateva nelamuriri daca ma mai puteti ajuta:
bilantul de fuziune il intocmesc pe formularul din decembrie sau din iunie? si ce sume preiau in bilant in prima coloana(decembre 2009 sau 01.08 .2010 avand in vedere ca eu fuziunea o fac il luna august deci in coloana a 2-a din bilant voi avea datele de la 31.08.2010) bilantul il depun doar la reg com? fara admin fin?
de act aditional cu maj.capit social soc. absorbanta trebuia sa se ocupe cel care s-a ocupat si de fuziune?? adica el ar trebui sa existe deja?

va multumesc anticipat

Revin cu aceeasi probema legata de fuziunea celor 3 societati....
Pe 05.08.2010 a aparut in M.O ca fuziunea este aprobata deci ma pot apuca de munca.Problema mea este : eu trebuie sa fac vreun bilant de fuziune???Trebuie sa il depun la admin fin sau la reg com???Cel care s-a ocupat de fuziunea acestor societati este in concediu si nu pot sa dau de el si singurele acte pe care mi le-a dat au fost certificatele de radiere si certificat constataor pt cea care a absorbit....fara nici un filant de fuziune ...fara nimic....eu pur si simplu nu stiu ce sa fac acum mai ales ca mi-a spus c astea sunt toate actele altceva nu mai are sa imi dea.

Va rog mult de tot am nevoie de ajutor

Am o situatie pe care nu pot sa o rezolv...adica nu gasesc nicaieri ce ma intereseaza pe mine.
Am 3 societati : A, B si C....soc. A absoarbe soc B si C....pe data de 25 iunie apare in MO ca fuziunea a fost aprobata. Dilema mea este: eu in ce luna fac fuziunea in contabilitate??In iunie sau in iulie? Pt. soc absorbite mai depun declaratiile aferente trim 2 si bilantul de la iunie?

Va multumesc anticipat pt raspunsuri

Daca aleg sa facturez fara tva conf cod fiscal cu utilitatile ce fac? Le pot factura cu tva?

In primul rand ii spune CECCAR
Cei 500 lei reprezinta taxa de inscriere la examen.
Trebuie sa dai un examen....sa il si promovezi....sa faci stagiatura 3 ani...dai iar un examen....si dupa aia devii contabil autorizat sau expert contabil.....
Mai multe detalii gasesti aici

http://www.ceccar.ro/

457 = 5121 1700

Ma ajuta si pe mine cineva cu urmatoarea problema?? Va rog mult ca nu reusesc sa o scot la capat cu ea

7. Societatea ALFA achiziționează la începutul lunii martie a exercițiului N un utilaj la costul de 1.200 lei. Managerii estimează o durată de utilitate de 5 ani și o valoare reziduală de 200 lei. Metoda de amortizare aleasă este cea liniară. La sfârșitul exercițiului N valoarea justă este estimată la 2.000 lei. Politica societății este de a prezenta utilajele în bilanț la valoarea reevaluată. La sfârșitul exercițiului N+1, managerii estimează că, date fiind noile condiții de exploatare și circumstanțe de piață, durata care corespunde cel mai bine acestora este de 6 ani iar valoarea reziduală se reestimează la 500 lei. Se decide trecerea la metoda degresivă iar coeficientul de degresie este estimat la 2.
Care este incidența contabilă dacă:
a)se aplică OMF 3055/2009;
b)se aplică IAS 8.



Multumesc mult

A reusit cineva sa mai rezolve vreo problema???