Codul fiscal:
Art. 38. -
(4) Cu exceptia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obtin venituri din activitati desfasurate pe baza de licenta intr-o zona libera au obligatia de a plati impozit pe profit in cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie 2004.

Norme metodologice:
105. Pentru contribuabilii care desfasoara activitati in zonele libere pe baza de licente eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu modificarile ulterioare, profitul obtinut din aceste activitati este impozitat cu cota de 5% pana la data de 31 decembrie 2004, cu exceptia cazului in care acestia intra sub incidenta prevederilor art. 38 alin. (3) din Codul fiscal.
106. In cazul in care contribuabilul isi desfasoara activitatea in zona libera prin unitati fara personalitate juridica, acesta este obligat sa tina evidenta contabila distincta pentru veniturile si cheltuielile aferente acestei activitati. La determinarea profitului aferent activitatii se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare, precum si alte asemenea cheltuieli, proportional cu veniturile obtinute in zona libera fata de veniturile totale realizate de persoana juridica.
107. Pierderea rezultata din operatiunile realizate in zona libera nu se recupereaza din profitul impozabil realizat in afara zonei, aceasta urmand sa fie recuperata din profiturile obtinute din aceeasi zona.

Pct. 106 si 107 din Norme nu s-au abrogat.

Ar fi indicat sa existe un link catre contajobs si pe pagina conta.ro si pe pagina de start a forumului.

9234 Alte activitati de spectacole n.c.a.

Aceasta clasa include:

- organizarea activitatilor recreative:

• activitatile scolilor de dans si ale instructorilor de dans;

• spectacole de circ;

• spectacole cu marionete, activitati ale salilor de tir, focuri de artificii, instalarea de trenuri miniaturale, spectacole gen rodeo, concursuri canine etc.

Aceasta clasa exclude:

- alte activitati recreative, vezi 92.72

Ca sa te lamuresti, iata cateva repere:

In Codul Fiscal, impozitul/profit este tratat la Titlul II.
In cadrul acestui titlu a existat pana la 01.05.2005 Capitolul IV - Reguli speciale aplicabile vanzarii-cesionarii proprietatilor imobiliare si titlurilor de participare.
Capitolul avea un singur articol:

Art. 33. - (1) Prevederile prezentului articol se aplica persoanelor juridice romane si straine care vand-cesioneaza proprietati imobiliare situate in Romania sau titluri de participare detinute la o persoana juridica romana.
(2) Daca castigurile rezultate din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare situate in Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana depasesc pierderile rezultate dintr-o astfel de vanzare-cesionare, atunci impozitul pe profit se stabileste prin aplicarea unei cote de 10% la diferenta rezultata.
(3) Pierderea rezultata din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare situate in Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana se recupereaza din profiturile impozabile rezultate din operatiuni de aceeasi natura, in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.
(4) Castigul rezultat din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenta pozitiva intre:
a) valoarea realizata din vanzarea-cesionarea unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare; si
B) valoarea fiscala a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare.
(5) Pierderea rezultata dintr-o vanzare-cesionare a proprietatilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenta negativa intre:
a) valoarea realizata din vanzare-cesionare a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare; si
B) valoarea fiscala a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare.
(6) In intelesul prevederilor alin. (4) si (5), valoarea realizata din vanzare-cesionare se reduce cu comisioanele, taxele sau alte sume platite, aferente vanzarii-cesionarii.
(7) Valoarea fiscala pentru proprietatile imobiliare sau pentru titlurile de participare se stabileste dupa cum urmeaza:
a) in cazul proprietatilor imobiliare, valoarea fiscala este costul de cumparare, construire sau imbunatatire a proprietatii, redus cu amortizarea fiscala aferenta unei astfel de proprietati;
B) in cazul titlurilor de participare, valoarea fiscala este costul de achizitie al titlurilor de participare, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii unor astfel de titluri de participare.
(8.) Prezentul articol se aplica in cazul proprietatilor imobiliare sau al titlurilor de participare, numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) contribuabilul a detinut proprietatea imobiliara sau titlurile de participare pe o perioada mai mare de 2 ani;
B) persoana care achizitioneaza proprietatea imobiliara sau titlurile de participare nu este persoana afiliata contribuabilului.@
__________
@Alineatul (8.) a fost modificat prin art. I pct. 27 din O.G. nr. 83/2004.


Deci pana la 30.04.2005, castigul din tranzactiile cu proprietati imobiliare era taxat NUMAI la platitorii de impozit/profit (caci ei sunt contribuabilii ce trebuie sa respecte dispozitiile Titlului II) cu 10 %, in conditiile de mai sus.

Mai mult, la Art. 17 se spunea clar ca exceptiile de la cota unica de 16 % sunt cele tratate de Art. 33 si 38:

Art. 17. - Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%, cu exceptiile prevazute la art. 33 si 38.@
__________
@Articolul a fost modificat prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 138/2004.


Incepand cu 01.05.2005 s-a modificat Codul Fiscal, iar art. 33 (cel cu 10 % pe trz.imob.) a fost abrogat de OUG 24/2005:

Art. 33. - Abrogat.@
__________
@Articolul a fost abrogat prin art. 17 pct. 7 din O.U.G. nr. 24/2005.

De asemenea, Art. 17 a fost modificat astfel:

Art. 17. - Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%, cu exceptiile prevazute la art. 38.@
__________
@Articolul a fost modificat prin art. 17 pct. 1 din O.U.G. nr. 24/2005.

Deci de la 01.05.2005 nu se mai aplica exceptia pt. 10 % din profitul pe tranzactiile imobiliare, care era la art. 33.

Incepand cu 01.06.2005 Codul Fiscal a mai fost modificat de trei ori:
- o data prin OUG 45/2005, care abroga partial OUG 24/2005;
- a doua oara prin L 164/2005, care respinge integral OUG 24/2005;
- a treia oara prin L 163/2005, care modifica si aproba OUG 138/2004.

Asa incat:

@Capitolul IV a fost abrogat prin art. I pct. 11 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005.

si

Art. 33. - Abrogat.@
__________
@Articolul a fost abrogat, ca urmare a abrogarii capitolului din care face parte, prin art. I pct. 27 din O.G. nr. 83/2004.

Cu asemenea guvernanti, cum sa mai intelegi ceva ?

UIte un link care trateaza aceeasi problema:
http://www.classfin.ro/forum/index.php/top...opic,526.0.html


Concluzia este ca daca esti platitor de impozit/micro, n-ai nici o treaba cu impozitarea tranzactiilor imobiliare cu 10 % in mod distinct fata de cota unica de 16 %, pt.ca pe de o parte, asta se aplica numai platitorilor de impozit/profit, iar pe de alta parte, nici acestia nu o mai pot aplica in prezent, fiind abrogata.

Cred ca ti-am facut capul calendar, dar, din pacate, asa sunt legile in Romania: ca porcu'

Plateai 10 % pe castigul din trz.imobiliare (si 16 % pe restul) PANA LA 30.04.2005.
De la 01.05.2005 platesti 16 % pe tot profitul. Unde vedeti voi dubla impozitare ?

Nu aplici 10% pt.ca nu esti platitor de impozit/profit, nu pt.ca ai vandut in pierdere.

http://www.conta.ro/forum/viewtopic.php?t=...t=parti+sociale

Si 105=1068 cu dif.din reeval.terenului inreg.in 1998

http://www.conta.ro/forum/viewtopic.php?t=...ight=reevaluare

christina a spus:

Daca actionarii decid sa renunte la dreptul lor de a primi de la societate c/v partilor sociale cu care au diminuat cap.soc., atunci se inreg. la venituri (7582) ca o donatie.
Dar e pacat, pt.ca astfel, daca societatea era pe profit (cumulat) inainte de operatiunile descrise, atunci isi mareste profitul si din vz.mj.fixe si din anularea datoriei catre actionari si va plati impozit degeaba.
Mai bine lasa actionarii sumele la dispozitia societatii TEMPORAR, pe o anumita perioada, cu titlu de imprumut si atunci, intr-adevar, se face ori 456 = 4551 (daca per.<1 an) ori 456 = 167 (daca per > 1 an).

Septimiu, nu mai lua ad litteram corespondentele conturilor din OMF 306. Scrie clar ca functiunile conturilor nu sunt limitative.
Cand inregistrezi ordinele de compensare faci 401 = 411, nu ? Arata-mi si mie unde gasesti corespondenta asta.

O discutie in leg.cu subiectul la:
http://www.classfin.ro/forum/index.php/top...opic,252.0.html

A se citi pana la capat.


Linkul era deja postat aici:
http://www.conta.ro/...opic.php?t=8187

Foloseste butonul "cautare".

OMF nr. 1088/2004 pentru aprobarea Precizarilor privind reflectarea în contabilitate a unor operatiuni referitoare la acoperirea pierderii contabile
Monitorul Oficial nr. 679 din 28.07.2004

I. Acoperirea pierderii contabile la persoanele juridice care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, cu modificarile si completarile ulterioare

9. Contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare" evidentiaza în creditul sau surplusul din reevaluare realizat fie la cedarea sau casarea imobilizarii corporale reevaluate, fie pe masura amortizarii acesteia, conform politicii contabile adoptate. (adica se inreg. 1058 = 1175 cu reevaluarea inclusa in cheltuielile ded.cu amortizarea)
Soldul creditor al acestui cont poate fi utilizat cu aprobarea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor sau a consiliului de administratie, dupa caz.

10. Din punct de vedere fiscal, sumele reprezentând surplusul din reevaluare realizat si reflectat în creditul contului 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare", corespunzator sumelor care au fost deduse (prin amortizare), se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei rezervei, distribuirii rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau a oricarui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile.

II. Acoperirea pierderii contabile la persoanele juridice care aplica Reglementarile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/2002

13. În contul 1068 "Alte rezerve" se evidentiaza în creditul unui cont analitic distinct surplusul din reevaluare realizat la cedarea sau casarea imobilizarilor corporale reevaluate. (adica se inreg. 105 = 1068 cu reeval.inclusa in cheltuielile ded.cu amortizarea)
Soldul creditor al acestui cont poate fi utilizat cu aprobarea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor ori a consiliului de administratie, dupa caz.

14. Din punct de vedere fiscal, sumele reprezentând surplusul din reevaluare realizat si reflectat în creditul contului 1068 "Alte rezerve" (corespunzator sumelor care au fost deduse prin amortizare) se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei rezervei, distribuirii rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau a oricarui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile.

tony a spus:

Art. 19 (3) CF se refera la impozit/profit, nu la TVA

(3) Contribuabilii care au optat pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vanzare cu plata in rate, pe masura ce ratele devin scadente, beneficiaza in continuare de aceasta facilitate pe durata derularii contractelor respective; cheltuielile corespunzatoare sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului.@

Pt. TVA la rate este aplicabil Art. 135 (3) CF:

(3) In cazul livrarii de bunuri cu plata in rate intre persoane stabilite in tara, al operatiunilor de leasing intern, de inchiriere, de concesionare sau de arendare de bunuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la fiecare din datele specificate in contract pentru plata ratelor, respectiv a chiriei, redeventei sau arendei. In cazul incasarii de avansuri fata de data prevazuta in contract, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data incasarii avansului.@

si pct. 19 din Normele CF - TVA:

19. Baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata corespunzatoare se determina integral la livrarea bunurilor si/sau prestarea serviciilor. In cazul livrarilor de bunuri cu plata in rate in factura fiscala se inscriu baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata aferenta, integral. Taxa pe valoarea adaugata aferenta ratelor care nu au ajuns la scadenta se inregistreaza in contul 4428 "T.V.A. neexigibila", urmand ca, pe masura ce aceasta devine exigibila, sa fie inregistrata in creditul contului 4427 "T.V.A. colectata" prin debitul contului 4428 "T.V.A. neexigibila", cu exceptia livrarilor de bunuri prevazute la art. 1601 din Codul fiscal, pentru care se aplica prevederile pct. 651. Pentru livrari cu plata in rate contractate in valuta cu decontare in lei sau in valuta, se aplica si prevederile pct. 18.@
__________
@Pct. 19 a fost modificat prin art. I lit. E pct. 5 din H.G. nr. 84/2005.

Vezi OG 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata
(art.18 si urm. definesc Vz.cu pret redus; art.55-57 definesc Vz.cu prime; art.87 defineste deductibilitatea chelt.)
si HG 333/2003 - Normele la OG 99/2000

Vezi ca OG/2000 a fost modificata de L.650/2002.

Din nou: http://www.classfin.ro/forum/index.php/top...opic,769.0.html

Atata timp cat pers.jur.straina nu este inreg.ca platitor de TVA in Ro, nu se aplica taxarea inversa.
Se fact.cu TVA si se incaseaza val.totala a fact.

Daca pretul imobilului este 100.000 si este inscris in contractul de vz-cump.facut de notar, atunci asta este pretul tranzactiei, adica baza TVA, indiferent daca este sau nu ipotecat.
Faptul ca pretul pietei ar fi (dupa avocat) mai mic decat 100.000 cu valoarea ipotecii ar insemna ca acest pret sa fie trecut in contract. Ori, am inteles ca nu e asa.

Daca parte din pret este c/v unei datorii a unui tert fata de o banca ce are ipoteca inscrisa pe imobilul tranzactionat, asta nu inseamna ca se diminueaza pretul, ci ca plata pretului nu se va face integral catre vanzator, ci si catre banca impricinata.

Daca pretul "corect" al tranzactiei ar fi de 50.000, restul de 50.000 va fi platit de Z cu titlu de ce ? Adica ce obtine el in contrapartida ? Se inchide pe cheltuieli ?
De asemenea, cum inchide Y creditul pe care nu il mai are de rambursat la banca ? Se inchide pe venituri ?
La intrebarile astea ar trebui sa raspunda avocatul... care confunda pretul cu plata lui.

Problema e un pic mai complicata.

X vinde imobilul lui Z:
461Z = 7583 : 100.000
461Z = 4427 : 19.000

Incasare X de la Z:
5121 = 461Z : 69.000
461Y = 461Z : 50.000 (Y a primit creditul de la banca, dar nu l-a restituit pt.ca a facut-o Z in locul lui; prin contract, banca a recuperat creditul dat lui Y de la Z, aceasta rambursare de credit - nu ipoteca - fiind parte din pretul imobilul vandut de X lui Z; deci daca banii din credit au ramas la Y, acesta este dator lui X, care a vandut imobilul dar nu a primit toti banii pe el de la Z, care, la randul lui, a achitat datoria lui Y)

Z cumpara imobilul de la X:
212 = 401X/404X : 100.000
4426 = 401X/404X : 19.000

Z plateste lui X:
401X/404X = 5121 : 69.000

Z plateste bancii creditul lui Y:
461banca = 5121 : 50.000

Z compenseaza suma platita bancii cu dif.de pret datorata lui X:
401X/404X = 461banca : 50.000

Y inregistreaza datoria catre X:
162banca = 462X

Ramane deschisa problema dobanzilor (daca sunt) datorate de Y lui X.

Faci PV de casare a automobilului in care, pe verso, scrii ca s-a recuperat materialul "epava automobil", caruia comisia ii da o valoare (de preferinta apropiata cu cea de vanzare catre clientul epavei).

Faci:
% = 2133: 700 mil
28133 : 140 mil
301epava: 100 mil
6583 : 460 mil

vinzi epava:
411 = 7583: 120 mil (vanzare activ, nu marfa sau produs finit, daca nu ai cod CAEN pt asa ceva)
6583 = 301epava: 100 mil (cedare activ, idem)

Norme CF:
71.6. In aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile inregistrate ca urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea de intrare incomplet amortizata sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile. (adica deductibile)
Prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea in activitatea curenta a contribuabilului.@
@Pct. 71.5-71.7 au fost introduse prin art. I, lit. A, pct. 12 din H.G. nr. 84/2005.

Da.

Dif.curs - NU.
Dob.credite bancare - DA (optional):

OMF 306/2002:

SECÞIUNEA 3
TRATAMENTE CONTABILE

3.1. - In conformitate cu prevederile art. 7 si art. 9 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 61/2001, pentru evaluarea elementelor din bilant, se stabilesc urmatoarele reguli:
a) la data intrarii in unitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileste astfel:
- bunurile reprezentand aport la capitalul social, la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii;
- bunurile obtinute cu titlu gratuit, la valoarea justa.
In contextul prezentelor reglementari, prin valoare justa se intelege suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunavoie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii, cu pretul determinat obiectiv.
In aceste cazuri, valoarea de aport si, respectiv, valoarea justa, se substituie costului de achizitie.
- bunurile procurate cu titlu oneros, la cost de achizitie;
- bunurile produse in unitate, la cost de productie.
Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilizare sau intrarea in gestiune a bunului respectiv.
Reducerile comerciale si alte elemente similare acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie.
Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuia.
Pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise, cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie, regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final, precum si costurile de desfacere, reprezinta exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit.
In costul unui activ cu ciclu lung de fabricatie pot fi incluse si dobanzile platite la creditele bancare contractate pentru achizitia, constructia sau productia acestuia, direct atribuibile activului, pana la finalizarea sa, aferente aceleiasi perioade.
In sensul prezentelor reglementari, prin activ cu ciclu lung de fabricatie se intelege un activ care solicita in mod necesar o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sau pentru vanzare.
In cazul in care in primul exercitiu financiar de aplicare a acestor reglementari, costul de achizitie sau costul de productie al unui activ nu este cunoscut si nu exista informatii privind preturile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lor sau in cazul in care astfel de informatii nu pot fi obtinute fara cheltuieli sau intarzieri nejustificate, costul de achizitie sau costul de productie va fi reprezentat de valoarea justa atribuita activului. Aceasta situatie trebuie mentionata in notele explicative;

Conditiile ca un bun sa fie mijloc fix:
A - sa aiba val.>= 1.500 RON
B - sa aiba per.de utilizare >= 1 an
Conditiile trebuie indeplinite cumulativ, adica trebuie indeplinita conditia compusa A SI B.
Un bun este considerat obiect de inventar in situatia in care conditia compusa de mai sus NU este indeplinita, adica NON (A SI B).
Conform legilor lui De Morgan (logica matematica), NON (A SI B) = (NON A) SAU (NON B).
Asta inseamna ca pentru ca un bun sa fie considerat obiect de inventar, acesta trebuie sa:
- NON A = sa nu aiba val.>= 1.500 RON <=> sa aiba val.< 1.500 RON
SAU
- NON B = sa nu aiba per.de utilizare >= 1 an <=> sa aiba per.utiliz.< 1 an.
Q.E.D.

cristina carare a spus:

Codul fiscal:

Art. 21
B) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, in cazul contribuabilului care realizeaza pierdere in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

Norme metodologice:

34. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in situatia in care contribuabilul inregistreaza pierdere contabila din cumularea rezultatului contabil curent cu cel reportat.

Daca soldul cumulat al conturilor 117 si 121 este C, atunci diurna ded.e 2,5 x diurna bugetara. Daca acelasi sold e D, diurna ded. = diurna bugetara.
Calculul se face la fiecare sf.trim., 121 intrand in calcul cu soldul dinainte de inregistrarea 691 = 4411.

OMF 306/2002:

5.3. - Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi: vanzari, comisioane, dobanzi, dividende.
...
B) venituri financiare, care cuprind:
- venituri din imobilizari financiare;
...
• Venituri din dobanzi, redevente si dividende
Veniturile din dobanzi, redevente si dividende se recunosc astfel:
- dobanzile se recunosc periodic, in mod proportional, pe masura generarii venitului respectiv, pe baza contabilitatii de angajamente;
- redeventele se recunosc pe baza contabilitatii de angajamente, conform contractului; si
- dividendele se recunosc atunci cand este stabilit dreptul actionarului de a le incasa;

Adica la data AGA ce decide repartizarea profitului soc.Y la dividende, soc.X stia ca are dreptul de a le incasa. AGA de aprobare a bilantului si repartizare a profitului are loc in anul urmator celui in care a fost obtinut profitul.
Deci, daca in exercitiul N, soc.Y obtine profit 1000, acesta e repartizat pe destinatii in exercitiul N+1 (de ex. 500 la dividende, toate cuvenite societatii X, dividende brute).

La data AGA de la soc.Y, din cursul anului N+1, in ctb. soc.X se inreg.:
451 = 761 cu divid.nete de incasat
La data fiecarei plati de dividende de catre Y:
512/531 = 451 cu divid.nete incasate
La calculul impozitului/profit la X, veniturile din divid.incasate in N+1 nu sunt impozabile (rulaj C 761 total sau partial).

SAU (opinie personala):

451 = 761 cu divid.brute la data AGA
si 635 = 451 cu impozitul/divid.retinut la sursa de Y (asta pt.ca altfel impozitul/dividende nu apare contabilizat ca si cheltuiala nicaieri si pt.ca astfel rulajele si soldul ct.457 de la Y corespund in orice moment cu rulajele si soldul ct.451 de la X)
si 512/531 = 451 cu dividendele nete, ambele la data fiecarei plati.
La calculul impozitului/profit la X, veniturile din divid.nete incasate in N+1 nu sunt impozabile (rulaj C 761 partial).



Contul 451 "Decontari in cadrul grupului"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta operatiilor intre unitatile apartinand aceluiasi grup.
Contul 451 "Decontari in cadrul grupului" este un cont bifunctional.
In debitul contului 451 "Decontari in cadrul grupului" se inregistreaza:
- sumele virate altor unitati din cadrul grupului (512);
- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar etc. livrate unitatilor din cadrul grupului (301, 302, 303, 308, 341, 348, 361, 368, 371, 378, 381, 388);
- pretul de vanzare al imobilizarilor corporale si necorporale cedate (758);
- dividende aferente investitiilor pe termen scurt (762);
- diferentele favorabile de curs valutar, aferente creantelor in valuta (765);
- dividendele de incasat din participatii (761);
- pretul de vanzare al imobilizarilor financiare cedate la unitati din cadrul grupului (764);
- dobanzile aferente imprumuturilor acordate (766).
In creditul contului 451 "Decontari in cadrul grupului" se inregistreaza:
- sumele incasate de la alte unitati din cadrul grupului (512, 531);
- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar etc. primite de la unitati din cadrul grupului (301, 302, 303, 308, 341, 348, 361, 368, 371, 378, 381, 388);
- dobanzile aferente imprumuturilor angajate (666);
- incasarea dividendelor din participatii (512);
- diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente creantelor in valuta (665);
- valoarea debitelor scazute din evidenta (668).
Soldul debitor al contului reprezinta creantele unitatii, iar soldul creditor, datoriile unitatii in relatiile cu unitatile apartinand aceluiasi grup.

In ct. 456 se inreg. subscrierea capitalului social de catre actionari (456 = 1011), apoi varsarea lui de catre aceiasi actionari (512 = 456). In acest caz, 456 este un cont de activ, deoarece incepe prin debitare, ceea ce e normal, pt.ca se face intai subscrierea si abia apoi varsarea cap.soc.

Exista insa si cazuri in care varsarea are loc inainte de subscriere.
De exemplu asociatii stiu ca trebuie sa majoreze capitalul social, stiu si sumele exacte, dar nu au semnat inca actele aditionale. In schimb, au varsat banii in contul societatii. In acest caz, varsarea avand loc inainte de subscriere, 456 functioneaza ca un cont de pasiv.

Daca suma din 1068 reprezinta rezerve din facilitati fiscale, atunci trebuie recalculat impozitul/profit.

Cod Fiscal art.22:
(6) Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale si rezerve reprezentând facilitati fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc dobânzi si penalitati de întârziere, de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitarii rezervele de influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor în valuta, constituite potrivit legii, înregistrate de societati comerciale bancare - persoane juridice române si sucursalele bancilor straine, care îsi desfasoara activitatea în România.

Norme Cod Fiscal:
58. Intra sub incidenta art. 22 alin. (6) din Codul fiscal urmatoarele sume inregistrate in conturi de rezerve sau surse proprii de finantare, in conformitate cu reglementarile privind impozitul pe profit:
a) sumele reprezentand diferentele nete rezultate din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, care au fost neimpozabile;
B) scutirile si reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenta dintre cota redusa de impozit pentru exportul de bunuri si/sau servicii si cota standard, precum si cele prevazute in legi speciale.

Un asociat poate renunta la aceasta calitate in 2 moduri:
1. prin cesiunea partilor sale sociale catre un alt asociat existent in firma (in virtutea dreptului de preemptiune al asociatilor) sau catre un tert;
2. prin retragerea sa.

In cazul 1, partile contractului de cesiune a partilor sociale sunt asociatii (persoane fizice, juridice, ce-or fi ei), firma nefiind parte in contract. Numai obiectul contractului (partile sociale) are legatura cu firma.
Astfel, daca avem o firma cu 3 asociati: A, B si C, fiecare cu o participatie de 10 mil.lei la cap.soc, vom avea total cap.soc.30 mil.lei.
Asociatul A decide sa cesioneze partile sale sociale. Gaseste o persoana interesata. Daca vorbim de cesiune, atunci tranzactia are loc la valoarea nominala a partilor sociale, ceea ce inseamna ca A va primi 10 mil.lei de la noul asociat (D), iar D primeste parti sociale in val.de 10 mil.lei de la A.
Capitalul social al firmei a ramas neschimbat B+C+D=30 mil.lei.
Singura inreg.contabila este intre analiticele ct.1012:
1012.A = 1012.D 10 mil.lei sau

1012.A = 456.A
456.D = 1012.D
456.A = 456.D (mfinante zice: 456 = 5311 si 5311 = 456, dar ma indoiesc serios ca asociatii vor trece pe la casierie...)

Daca insa asociatul A decide sa vanda partile sale sociale, atunci ele vor avea un pret diferit de valoarea nominala (> sau <).
Sa presupunem ca le vinde cu 15 mil.lei. A primeste 15 mil.lei si da parti sociale de 10 mil.lei, iar D primeste parti sociale in valoare nominala de 10 mil.lei si da 15 mil.lei din buzunar.
Cele 10 mil.lei (val.nominala) este unica valoare a partilor sociale pe care firma poate sa o recunoasca.
5 mil. lei e profitul lui A (pe care fiscul il va impozita cf. Cod Fiscal) si n-are nici o legatura cu activul sau pasivul firmei. Activul si pasivul firmei au ramas aceleasi. S-a efectuat numai un transfer al celor n parti sociale ale lui A catre D. Partile sociale, e drept ca au fost emise de firma, dar ele nu mai sunt ale ei, ci ale asociatilor. Firma a primit pe ele bani la constituire, atunci cand asociatii au varsat capitalul social. Faptul ca si le schimba intre ei nu afecteaza firma. Tranzactia are loc tot intre 2 persoane din afara, firma nefiind parte.
Inreg.contabila va fi identica cu cea de sus, pt.ca valoarea partilor sociale tranzactionate, dpdv al firmei, este cea nominala.

In cazul 2, asociatul A nici nu cesioneaza, nici nu vinde partile sociale. El se retrage, adica nu vine nimeni in locul lui. Retragandu-se, in conditiile Legii 31/1990, evident, asociati in firma raman ceilalti doi: B si C. Deci A da partile sale sociale inapoi firmei care le-a emis, acestea urmand a fi anulate (e asemanator cu cazul SA-urilor cotate in bursa care isi rascumpara propriile actiuni si le anuleaza, dupa care sunt obligate sa diminueze capitalurile proprii). Iar partea care da contrapartida este, in acest caz, firma. Firma este parte in aceasta tranzactie, deoarece, ramane cu un capital social diminuat in urma retragerii lui A. Nu vine un tert care sa fi cumparat partile lui A.
In acest caz, se pune problema ce primeste A in schimbul partilor sale sociale.
Cel mai simplu caz (si pur teoretic) este acela in care A primeste valoarea nominala a partilor sale sociale drept contrapartida. Si atunci vom avea inreg. ctb. inverse celor ocazionate de constituirea firmei:
1012.A = 456.A
456.A = 5121

In cazul retragerii asociatilor, acestia primesc contravaloarea partilor lor sociale, nu bunurile pe care le-au aportat la momentul constituirii firmei.

Exista si cazuri - rare, e drept, si nu pe la noi - in care, de comun acord cu ceilalti asociati, A poate primi bunurile aportate initial; acordul are in vedere si utilitatea actuala pentru firma a bunurilor aportate initial. Aici insa, intervine faptul ca in timp, bunurile se uzeaza sau se consuma - dupa cum isi transfera valoarea pe masura utilizarii lor - ceea ce inseamna ca o parte sau chiar toata valoarea lor din momentul aportului initial se transfera in costuri; astfel, chiar daca B si C ar fi de acord ca firma sa-i dea lui A inapoi utilajul aportat de el initial, acesta, dpdv contabil, nu mai are aceeasi valoare; si atunci, ca sa acopere integral valoarea aportului sau de 10 mil.lei, firma va trebui sa-i mai dea si niste bani sau poate niste scaune vechi... Vreau sa spun ca minusul din pasiv = 1012 va trebui sa fie compensat cu un minus din activ, conform regulilor contabile bine stiute.
Vom avea (tot teoretic):
1012 = 456
456 = 512 (banii)
456 = 303 (scaunele...)
% = 212 (utilajul)
281
456

A poate primi la retragere insa o valoare rezultata in urma unei evaluari a firmei. Sa nu uitam ca intre momentul intrarii lui A in firma (la constituire, sa zicem) si momentul in care decide sa se retraga, firma a functionat. Si poate a facut profit, care poate a marit capitalurile proprii prin rezerve. Atunci, cinstit este ca A sa primeasca cota sa din capitalurile proprii ale firmei (sau Activul Net), nu valoarea nominala. Asa dupa cum este posibil ca firma toujours functionand, sa fi facut pierderi, ceea ce inseamna ca A este indrituit sa primeasca aceeasi cota (%) din capitalurile proprii, de data asta mai mici decat cap.social.

OMF 1376/2004 privind reflectarea în contabilitate a principalelor operaþiuni de fuziune, divizare, dizolvare ºi lichidare a societãþilor comerciale, precum ºi retragerea sau excluderea unor asociaþi din cadrul societãþilor comerciale ºi tratamentul fiscal al acestora spune:

CAPITOLUL 3
RETRAGEREA SAU EXCLUDEREA UNOR ASOCIAÞI*) DIN
CADRUL SOCIETÃÞILOR COMERCIALE
___________
*) Conform art. 61 alin. (2) din Legea 31/1990, republicatã, termenul asociaþi include ºi acþionarii.

Din punct de vedere juridic, retragerea sau excluderea unor asociaþi din cadrul societãþilor comerciale este reglementatã de art. 217-221 din Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Operaþiunile care se efectueazã cu ocazia retragerii sau excluderii unor asociaþi:
1. Evaluarea elementelor de activ ºi de pasiv prin folosirea ori de câte ori este posibil a cel puþin douã metode de evaluare recunoscute de standardele internaþionale de evaluare. Nefolosirea unor metode recunoscute trebuie fundamentatã, potrivit art. 133 din Legea nr. 31/1990, modificatã prin Legea nr. 161/2003;
2. Determinarea capitalului propriu (activului net) pe baza bilanþului sau pe baza balanþei de verificare;
3. Efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societãþii comerciale, în vederea stabilirii pãrþii ce se cuvine asociaþilor care se retrag, potrivit dispoziþiilor legale în vigoare, în funcþie de:
a) prevederile statutului sau ale contractului de societate;
B) hotãrârea adunãrii generale a asociaþilor, consemnatã în registrul ºedinþelor adunãrii generale;
c) cota de participare la capitalul social, dupã caz.
În conformitate cu prevederile art. 219* alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se achitã asociatului exclus (sau retras - n.m.) suma de bani care reprezintã partea proporþionalã din capitalul propriu (activul net)/patrimoniul social.
* art.219 a devenit 224 dupa republicare

Iata ce zice si Legea 31/1990:

Art. 224. - (1) Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in ziua excluderii sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.
(2) Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.
Art. 225. - (1) Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere.
(2) Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni.
Art. 226. - (1) Asociatul in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate:
a) in cazurile prevazute in actul constitutiv;
B) cu acordul tuturor celorlalti asociati;
c) in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului, supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.
(3) Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de tribunal.

---As remarca aici ca Titlul V din L.31/90 (Excluderea si retragerea asociatilor) trateaza la art.222-225 cazul excluderii asociatilor si numai la art.226 retragerea lor. Daca in cazul excluderii compensatia primita de asociatul exclus este stabilita de lege a fi in mod exclusiv in bani, in cazul retragerii, legiuitorul spune ca drepturile asociatului retras se stabilesc de catre ceilalti asociati, de un expert sau de instanta. Ceea ce, dupa mine, nu exclude compensatia in bunuri ale societatii. Dar eu nu sunt avocat, asa incat regula sfanta ar fi aceea ca societatea sa dea bani.---

Daca presupunem ca firma a acumulat in perioada de functionare 18 mil.rezerve (1061+1068) si are si profit nerepartizat de 9 mil., vom avea:
1012 = 456 10 mil
106 = 456 6 mil
117 = 456 3 mil

Deci A va primi de la firma 19 mil., desi a varsat 10 mil:
456 = 512 19 mil.

Evident ca vor interveni si complicatiile impozitului/profit si ale celui pe dividende, dar nu va mai obosesc, le gasiti la sfarsitul OMF citat mai sus.

M-am lungit si poate v-am plictisit, dar problema nu este una oarecare, iar eu zic ca daca ne pastram calmul si intelegerea, putem evita focurile incrucisate. (azi am fost eu calm!)